3,862 matches
-
Autorul" John Gray este profesor de istorie intelectuală și gândire politică a modernității târzii la London School of Economics and Political Science (LSE), instituția anglo-saxonă cu cea mai prestigioasă tradiție în domeniul teoriei economice și sociale, întemeiată în 1895 de socialiștii fabieni, punct obligatoriu de trecere pentru elita savanților, oamenilor de afaceri și politicienilor din Regatul Unit, din lumea anglofonă în genere. Gray a studiat la Oxford (Exeter College), unde și-a început apoi cariera academică (fellow la Jesus College) și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în descrierea problemelor decât în identificarea soluțiilor. Dificultatea doctrinei liberale de a atrage și a reține spiritele superioare e memorabil discutată de însuși Hayek, în minunatul său text despre intelectuali și socialism, în care, după ce observase la rândul său că socialiștii se schimbau în pas cu timpurile, pleda pentru curajul de a imagina o utopie liberală: Ce ne lipsește este o utopie liberală, un program care nu pare nici o simplă apărare a lucrurilor așa cum sunt, nici o formă diluată de socialism, ci
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la acțiune imediată, pe care o voi cita integral, fiindcă rezumă atât poziția autorului, cât și o mai amplă și mai îndelungată dezbatere în mediile liberale: Lecția cea mai importantă pe care adevăratul liberal trebuie s-o învețe din succesul socialiștilor este că tocmai curajul lor de a fi utopici le-a câștigat sprijinul intelectualilor și astfel o influență asupra opiniei publice care face zilnic posibil ceea ce foarte recent părea cu totul îndepărtat. Aceia care s-au preocupat exclusiv de ceea ce
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
filozofi. Iar activiștii gata pregătiți erau foștii comuniști europeni deziluzionați, antrenați de sovietici pentru lupta de uzură în regim conspirativ, gata să-și pună educația bolșevică în slujba liberalismului. Acestora li se alăturau alți oameni de stânga, cum ar fi socialiștii de pe continent și laburiștii de felurite nuanțe din Marea Britanie. Prin asemenea alianțe de conjunctură, Congresul a fost orchestrat de jurnalistul american Melvin J. Lasky (unul dintre autorii mei preferați pe tema revoluției și utopiei, poate fiindcă le văzuse și el
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
extensie, și în Europa de Est) într-o perioadă ciudată (sfârșitul Războiului Rece și confuzia cultural-ideologică globală a anilor ’90, când multe poziții doctrinare și programe politice se redefineau), inclusiv prin atragerea unei noi generații de intelectuali străluciți cu sensibilități de stânga (socialiști, adică în principiu social-democrați, dar și foști comuniști), cum ar fi cei din jurul mișcării social-liberale La Troisième voie. Din vechea generație nu lipsiseră foștii marxiști deveniți anticomuniști (Furet însuși, Alain Besanșon etc.), în noua generație puteau încăpea deci și foștii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
În mod fugar lupta antijunimistă a presei muncitorești În frunte cu Contemporanul și cu animatorul său ideologic C. Dobrogeanu-Gherea (Ă). Singurii care aduceau o critică esențială junimismului, care denunțau În mod categoric caracterul reacționar al teoriei «artei pentru artă» erau socialiștii și În fruntea lor C. Dobrogeanu-Gherea. (Ă). Materialul publicat În ziarele muncitorești este de o Însemnătate deosebită pentru evoluția literaturii noastre, pentru că el constituie sămânța accentelor progresiste ale liricii și prozei noastre pentru câteva decenii. (Ă). Nu apar Încă În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
conștiința clasei muncitoare” În lumina criticii lui Gherea, scrie În numărul festiv al revistei Contemporanul, I. VITNER 2, cel care-l preda, la universitatea bucureșteană, pe autorul Luceafărului, dar și pe junimiști și, se-nțelege și pe poeții și criticii socialiști: „S-a dat În jurul operei lui Eminescu o adevărată luptă de clasă. Apariția studiului lui Gherea este un răspuns drastic dat de un exponent autorizat al clasei muncitoare, infamiilor ciocoiești debitate cu filistină prestanță În Eminescu și poeziile lui de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
PCR 9 2. Contextul istoric 10 3. Contextul politic 12 4. Contextul cultural 17 5. Concluzii 19 II. Proletcultismul 21 1. Originea etimologică a cuvântului 23 2. Definiția fenomenului 25 3. Periodizarea proletcultismului 26 4. Revoluția culturală 35 5. Realismul socialist 37 III. Presa proletcultistă 45 1. Trăsături generale 45 2. Presa politică și „obsedantul deceniu” 49 3. Reflexe ale proletcultismului În presa culturală 52 4. Ziariști și scriitori proletcultiști 56 5. „Trădarea” intelectualilor 60 IV. Teme și atitudini proletcultiste 74
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
minieri de acolo. Tovarășele din Reșița, Anina, Cernăuți, Lupeni, Sibiu, Brașov, Satu-Mare, au făcut tot ce le-au stat în putință pentru a ajuta partidul în lupta electorală. Femeile muncitoare au înțeles că numai dacă vor pătrunde câți mai mulți socialiști în parlament, vor avea legi mai bune pentru proteguirea muncii lor și a copiilor lor, că numai socialiștii vor lupta împotriva șomajului, concedierilor și scăderii salariilor, pentru libertate și democrație, pentru ieftinirea traiului și reducerea orelor de lucru. Femeile muncitoare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
stat în putință pentru a ajuta partidul în lupta electorală. Femeile muncitoare au înțeles că numai dacă vor pătrunde câți mai mulți socialiști în parlament, vor avea legi mai bune pentru proteguirea muncii lor și a copiilor lor, că numai socialiștii vor lupta împotriva șomajului, concedierilor și scăderii salariilor, pentru libertate și democrație, pentru ieftinirea traiului și reducerea orelor de lucru. Femeile muncitoare din România au dovedit și cu acest prilej, că deși nu au drept de vot, sunt conștiente de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aceleași interese și aspirațiuni în calitatea ei de muncitoare și cetățeană ca și proletarul bărbat. De aici rezultă și datoria femeii muncitoare de a lupta, alături de bărbați, în mișcarea muncitorească social-democrată, contra exploatării economice și asupririi politice. Se afirmă că socialiștii vor distrugerea familiei. Ce minciună! Tocmai capitalismul destramă familia, rupând femeia și copilul fraged din sânul familiei și introducându-l în procesul de producție. Dintre toți muncitorii, cei mai exploatați și batjocoriți sunt femeile și minorii. Social-democrații cer legi de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
facțiunii radicale din cadrul Partidului Social-Democrat din România (Gheorghe Cristescu, Eugen Rozvan, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, David Fabian) și liderii cominterniști Grigori Zinoviev și Nikolai Buharin, a avut ca rezultat producerea unei rupturi Între cele două grupări social-democrate (maximaliștii și moderații). La Congresul socialiștilor din mai 1921, s-a hotărât transformarea Partidului Social-Democrat Român În Partidul Comunist-Socialist și afilierea sa la Internaționala a III-a Comunistă. În octombrie 1921, la Congresul al II-lea, delegații au hotărât constituirea Partidului Comunist din România, secțiune a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
al II-lea al PCdR, era compusă din: Gheorghe Cristescu, David Fabian, Marcel Pauker, Eugen Rozvan, Boris ștefanov, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Ana Pauker (din Vechiul Regat); Elek Köblös (din Transilvania); Petre Borilă (din Basarabia). Se reușise o coabitare Între foștii militanți socialiști și activiștii nou-Înregimentați În partid. Partidul Comunist din România era una dintre secțiile naționale ale Internaționalei Comuniste. Sarcina secțiilor naționale ale Cominternului a fost aceea de a apăra În orice condiții interesele Uniunii Sovietice. Crearea PCdR s-a Înscris În cadrul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de inferioritate al partidului. Acest complex a marcat elitele comunismului românesc, de la prima generație cominternistă, la Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Kremlinul a Întreținut permanent, În funcție de interesele sale, facțiunile apărute În Partidul Comunist de la București, Începând cu conflictele dintre foștii militanți socialiști și noii activiști cominterniști, continuând apoi cu luptele pentru putere dintre așa-zișii „staliniști naționali” conduși de Gheorghiu-Dej și „facțiunea internaționalistă”, reprezentată de „gruparea Pauker-Luca-Georgescu”. În cadrul PCdR nu a existat o grupare solidă care să aibă o atitudine critică față de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
au arătat Întotdeauna un atașament ferm față de Moscova. Facțiunile apărute la nivelul conducerii PCdR au fost provocate, pe de o parte, de luptele pentru putere de la vârful partidului, iar pe de altă parte, de opoziția manifestată de unii lideri foști socialiști (Gheorghe Cristescu, Eugen Rozvan) față de sloganurile cominterniste privind „autodeterminarea unor provincii, până la despărțirea acestora de statul existent”. La Congresul al III-lea al PCdR din 1924 au fost declanșate primele epurări În rândul foștilor socialiști. Astfel, Gheorghe Cristescu, instalat În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
manifestată de unii lideri foști socialiști (Gheorghe Cristescu, Eugen Rozvan) față de sloganurile cominterniste privind „autodeterminarea unor provincii, până la despărțirea acestora de statul existent”. La Congresul al III-lea al PCdR din 1924 au fost declanșate primele epurări În rândul foștilor socialiști. Astfel, Gheorghe Cristescu, instalat În funcția de Secretar General la Congresul al II-lea al PCdR din octombrie 1922, a fost Înlăturat de la conducerea partidului În 1924, iar În 1926 a fost exclus din Partidul Comunist. Noul Secretar General al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a mai fost acceptat În Comitetul Central al partidului Începând din aprilie 1927, iar În 1932 a emigrat În URSS, unde a fost arestat În 1936, În timpul Marii Epurări staliniste (a murit În 1938). Procesul de eliminare a foștilor militanți socialiști din Partidul Comunist a culminat cu scrisoarea deschisă a Comitetului Executiv al Cominternului, trimisă pe 1 iunie 1928 PCdR-ului, prin care se cerea: „Să se acționeze ferm Împotriva social-democraților, ce s-au Împletit definitiv cu burghezia și Îndeplineau sarcinile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
desfășurat la Harkov În 1928, Elek Köblös, Eugen Rozvan și David Fabian erau Îndepărtați din Comitetul Central al partidului și Înlocuiți cu activiști tineri (Vasile Luca, Alexandru Nicolschi), gata oricând să pună În practică orice decizie a Moscovei. Fost militant socialist, Fabian a emigrat În URSS ca urmare a excluderii sale din PCdR la sfârșitul anilor ’20 (În URSS a fost executat În decembrie 1937, În timpul Marii Terori staliniste). În 1929, Eugen Rozvan a fost acuzat de „deviere de dreapta” și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de Petre Roman s-a prezentat ca o formațiune social-democrată de tip european, promotoare a principiilor democrației moderne de tip occidental și a reformei economice. „Sunt Înainte de toate liberal și apoi socialist”, declara Petre Roman În 1992, citându-l pe socialistul spaniol Pieto. Începând cu 1993, odată cu schimbarea titulaturii partidului În Partidul Democrat, documentele programatice făceau referire la valorizarea principiilor social-democrației europene, la reforma instituțională și economică ca principală prioritate, subliniind refuzul „restaurării dreptei anarhice și a stângii comuniste”. Spre deosebire de FDSN
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
continuator legitim al tradițiilor progresiste ale mișcării socialiste și muncitorești” din România, PSM s-a opus, de la Începutul activității sale, „aneantizării” rolului pe care fostul partid unic Îl avusese În istoria României. În acest context, atât ziarul oficial al partidului, Socialistul, cât și revista Vremea, condusă de Adrian Păunescu, unul dintre liderii partidului, publicau sistematic articole de reabilitare a fostului regim. Menținerea unității naționale, politica externă a lui Nicolae Ceaușescu, nivelul educației și al culturii comuniste erau promovate În paginile celor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Doctrina Agrariană-1992 II”, Țara, nr. 111, 8-14 iunie 1992, p. 5. Interviu cu Victor Surdu, realizat de Raluca Grosescu, București, 23 martie 2007, arhivă personală. „Raportul Consiliului Național al PSM”, prezentat la primul Congres al partidului, În 10 august 1991, Socialistul (publicație oficială a partidului), nr. 10, august 1991. „Statutul PSM”, Socialistul, nr. 2, februarie 1991, p. 5. Alexandru Gussi, op. cit., p. 243. „Comunicat al PSM referitor la legea privatizării aprobate de parlament”, Socialistul, nr. 9, august 1991, p. 1. Ibidem
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Interviu cu Victor Surdu, realizat de Raluca Grosescu, București, 23 martie 2007, arhivă personală. „Raportul Consiliului Național al PSM”, prezentat la primul Congres al partidului, În 10 august 1991, Socialistul (publicație oficială a partidului), nr. 10, august 1991. „Statutul PSM”, Socialistul, nr. 2, februarie 1991, p. 5. Alexandru Gussi, op. cit., p. 243. „Comunicat al PSM referitor la legea privatizării aprobate de parlament”, Socialistul, nr. 9, august 1991, p. 1. Ibidem. p. 8. „Statutul PSM”, În Socialistul, nr. 2, februarie 1991, p.
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Congres al partidului, În 10 august 1991, Socialistul (publicație oficială a partidului), nr. 10, august 1991. „Statutul PSM”, Socialistul, nr. 2, februarie 1991, p. 5. Alexandru Gussi, op. cit., p. 243. „Comunicat al PSM referitor la legea privatizării aprobate de parlament”, Socialistul, nr. 9, august 1991, p. 1. Ibidem. p. 8. „Statutul PSM”, În Socialistul, nr. 2, februarie 1991, p. 5. Mihai Părăluță, „Spre o economie socială de piață”, Socialistul, nr. 2, februarie 1991, p. 8. „Raportul de activitate al PSM”, prezentat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
10, august 1991. „Statutul PSM”, Socialistul, nr. 2, februarie 1991, p. 5. Alexandru Gussi, op. cit., p. 243. „Comunicat al PSM referitor la legea privatizării aprobate de parlament”, Socialistul, nr. 9, august 1991, p. 1. Ibidem. p. 8. „Statutul PSM”, În Socialistul, nr. 2, februarie 1991, p. 5. Mihai Părăluță, „Spre o economie socială de piață”, Socialistul, nr. 2, februarie 1991, p. 8. „Raportul de activitate al PSM”, prezentat la Conferința Națională din august 1992, Socialistul, nr. 20, august 1992, p. 4
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
p. 243. „Comunicat al PSM referitor la legea privatizării aprobate de parlament”, Socialistul, nr. 9, august 1991, p. 1. Ibidem. p. 8. „Statutul PSM”, În Socialistul, nr. 2, februarie 1991, p. 5. Mihai Părăluță, „Spre o economie socială de piață”, Socialistul, nr. 2, februarie 1991, p. 8. „Raportul de activitate al PSM”, prezentat la Conferința Națională din august 1992, Socialistul, nr. 20, august 1992, p. 4. Socialistul, nr. 23/1992, p. 1. Sorina Soare, op. cit., p. 138. „Comunicat de presă referitor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]