3,508 matches
-
economic și social în deteriorare. Concluzia pe care o formulează demograful este că această tendință indică opțiunea populației spre „conservarea unui model cultural încă favorabil familiei cu copii”. Pe de altă parte, demograful consideră că „reacția fertilității” la un context socio-economic încă departe de o stare redresată, încadrează România în clasa popoarelor care au intrat într-un declin demografic. Pentru ca acesta să fie stopat ar trebui să se treacă de la 1,3 copii la o femeie în ultimii ani, la 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
grupurilor sociale care asigură dinamica internă a satelor. Trecerea de la politici globale la politici specifice implică identificarea grupurilor economice și sociale de maximă relevanță pentru viața rurală. Populația rural-neagricolă (PRNA) reprezintă, după cea agricolă, cea de-a doua mare familie socio-economică asupra căreia sunt utile specificări. PRNA cuprinde totalitatea persoanelor care au ca principală sursă de venit activitățile neagricole și lucrează în mediul rural. Navetiștii sat-oraș în întreprinderi industriale, spre exemplu, reprezintă o sub-categorie de populație neagricolă dar nu fac parte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
manuale (cca 8% din totalul populației rurale adulte), urmată de cea a navetiștilor și a muncitorilor manuali, pensionarilor practicând activități neagricole ca ocupații secundare și, cu nivelul cel mai redus, persoanele inactive și agricultorii. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 12. Profile socio-economice ale diverselor tipuri de ocupare neagricolă la populația din comunitățile rurale Indicatori de profil Ocupare neagricolă numai inactivi numai ocupare agricolă rurală alte categorii de ocupare ca ocupație principală ca ocupație secundară Total nemanuală în comunități rurale navetă urbană manuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mai recent. Ultima etapă (a VI-a) în evoluția migrației interne din România (începând cu 2002), marchează o revenire la valorile maxime ale anilor ’70. Cauzele acestei expansiuni a fenomenului migrațional nu mai sunt însă de data aceasta o dezvoltare socio-economică puternică ca în anii ’70 ci o criză cvasigeneralizată care determină refugiul în rural al celor care nu pot supraviețui în marile sau micile orașe care i-au adăpostit până acum și o migrare externă în expansiune. Anii de maximă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nu era totală întrucât navetistul industrial continua să lucreze și în structurile economice specifice ruralului, în special în agricultură. Astăzi, numărul navetiștilor, mai cu seamă al celor din rural spre urban, a scăzut dramatic, ca o consecință directă a restructurărilor socio-economice postcomuniste, în special a dezidustrializării pe care o suportă economia românească în ultimii 15 ani. Conform datelor recensământului din 2002, în prezent, în România rurală există, 885 361 de persoane ocupate, având locul de muncă în altă localitate decât cea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
șoc neplăcut” (p. 15). Pe lângă acestea, producătorii trebuie să facă față lipsei spațiilor de depozitare și a mijloacelor de transport. Alterarea generală a legăturilor dintre ferme și partenerii economici, dar și lipsa infrastructurii agricole au facilitat apariția unei noi categorii socio-economice, cea a intermediarilor. Spre exemplu, datorită rarității spațiilor de depozitare, fermele sunt adesea forțate să închirieze depozite la prețuri foarte mari sau să vândă produsele mai devreme către intermediari, la prețuri dezavantajoase. Aceste practici sunt des întâlnite mai ales la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
De aici interesul direct pentru etica muncii, înțeleasă în sens weberian drept „ansamblul valorilor legate de muncă” (p. 5). Autoarea își propune practic să infirme ipoteza determinismului mentalității, arătând că etica muncii este rezultatul și determinantul unui ansamblu de factori socio-economici. Voi reveni asupra concluziei în cauză, însă mai întâi trebuie lămurite conceptele utilizate. Etica muncii este clar, precis și operațional definită în lucrare. Mentalitățile însă ridică unele probleme. Uneori ele sunt moduri de a gândi și de a se face
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
studiului. Analiza Monicăi Heintz o conduce pe autoare către trei concluzii majore (p. 207): în primul rând, „munca este prestată superficial, există corupție la toate nivelurile, nu există respect pentru punctualitate”. În al doilea rând cauzele sunt identificate în factori socio-economici care țin, în ansamblul lor, de nivelul de dezvoltare al societății românești. Nimic surprinzător până aici, exceptând poate contrazicerea unui stereotip împărtășit de o parte a elitei intelectuale românești care spune, în esență, că românii ar fi o specie aparte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
care folosesc sau posedă un patrimoniu comun, fie ca societăți agricole comerciale bazate pe contracte de arendă și prestări servicii. Cercetarea de teren a fost realizată în iulie 2005. În această lucrare folosesc termenul „gospodărie țărănească” pentru a desemna unitatea socio-economică de mici dimensiuni care produce exclusiv pentru autoconsum și care, de multe ori, arendează terenurile fermelor comerciale și asociațiilor agricole. Karl Polanyi este poate autorul cel mai reprezentativ pentru acest mod de argumentare: „economic systems, as a rule are embedded
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Baza de date a Institutului de Sociologie al Academiei Române Sursa: Baza de date a Institutului de Sociologie al Academiei Române Sursa: Baza de date a Institutului de Sociologie al Academiei Române Sursa: Baza de date a Institutului de Sociologie al Academiei Române ORGANIZAREA SOCIO-ECONOMICĂ A FERMELOR ACTORI: manager, angajați PRACTICI: producție, distribuție COMUNITATEA ACTORI: țărani, membri asociați PRACTICI: muncă și arendare PIAȚA ACTORI: dealeri, intermediari PRACTICI: tranzacții economice, contractuale/non-contractuale, monetare/non-monetare STATUL ACTORI: instituții cu profil agricol PRACTICI: politici agricole
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dezvoltare a unor noi linii de produse sau de lărgire a ariei de distribuție (Sherman și Hart, 2006, p. 13). O unire a două Întreprinderi aparținând unor arii geografice diferite (fie ele naționale sau nu) favorizează integrarea achizitorului În mediul socio-economic local. Acesta se bazează pe exploatarea sinergiilor comerciale, cu scopul creșterii cifrei de afaceri, a profiturilor, al reducerii riscurilor etc. Acest aspect devine și mai evident atunci când societatea țintă este situată În străinătate. O operațiune de fuziune sau achiziție, riguros
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
examina mai departe. În plan epidemiologic, am văzut mai înainte faptul că autorii au făcut aprecieri diverse asupra caracteristicilor familiilor de adolescenți deprimați. Unii scot în evidență factorii de risc pe care i-ar putea reprezenta neînțelegerea parentală, divorțul, dificultățile socio-economice în sens larg. Alții resping aceste corelații. O analiză discriminativă se dovedește uneori necesară pentru a evalua efectul unui eveniment extern asupra apariției unei depresii la un adolescent. Decesul unui părinte ar putea fi un eveniment favorizant pentru episodul depresiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
după cinci ani de la debutul tulburărilor. Harrington și col. (1990) reia dosarele unui grup de 60 de copii și adolescenți (6-16 ani) spitalizați pentru stare depresivă pe care îl compară cu un grup martor de aceeași vârstă, sex și condiții socio-economice, spitalizat de asemenea la psihiatrie fără sindrom depresiv. Urmăriți timp de 18 ani, pacienții din grupul depresiv au prezentat un risc mult mai ridicat de evoluție depresivă (probabilitate cumulativă de prezență a unui episod depresiv la vârsta adultă în acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau o naștere precoce: 35% dintre subiecții cu recidivă depresivă au devenit părinți în timpul studiilor (adică înainte de vârsta de 24 ani) contra a 4% dintre subiecții din grupul de control. În studiul lor, singurul factor predictiv în ceea ce privește recidiva este nivelul socio-economic scăzut. Emslie și colab. (1997) pun în evidență alți factori de risc de recidivă, factori clinici pe de o parte: severitatea primului episod și prezența simptoamelor psihotice în timpul acestui episod, dar și factori socio-demografici: o vârstă mai ridicată și o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresie majoră și 10% de distimie. Gispert și Wheeler (1992) au studiat o populație de adolescenți cu tentativă de suicid internați într-o secție de urgență a unui spital care avea drept pacienți o populație multietnică și defavorizată în plan socio-economic. Acești adolescenți prezentau semnele unei depresii de intensitate medie evaluată cu ajutorul unei scări Poznanski ușor modificată, și s-a constatat o corelație semnificativă între nivelul depresiei și scorurile la scara riscurilor suicidare: cu cât depresia este mai gravă, cu atât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
generate de revendicări teritoriale dublate de animozități etnico-religioase (între arabi și Isarel, Bosnia, Nagorno-Karabah); 3. conflicte izvorâte din relații îndelungate de dependență și dominație, bazate pe superioritate economică și tehnologică (Panama, Grenada, Haiti, Afganistan, Suez 1956); 4. conflicte între sisteme socio-economice și ideologii antagoniste (Est-Vest, Războiul Rece); 5. conflicte cauzate de revoluții sociale sau războaie civile cu participarea unor puteri străine (Vietnam, Ungaria 1956); 6. conflicte instantanee izvorâte dintr-un litigiu bilateral (războiul fotbalului dintre Salvador și Honduras în 1969 sau
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
ar fi: climatul În muncă, relațiile formale și neformale, coeziunea grupului, fluctuația ș.a., are loc o relație cauză-efect. Evidențierea efectelor factorilor psihosociali asupra productivității muncii se poate realiza prin metodele corelației statistice. Integrarea În muncă este un proces de natură socio-economică ce reflectă asimilarea culturii profesionale și adaptarea individului la exigențele profesiei, astfel Încât aceasta Îndeplinește rolul de mediator Între cauză (caracteristicile socioprofesionale) și efect (productivitatea muncii). Indicatorii principali ai integrării profesionale sunt: Îndeplinirea sarcinilor de producție și randamentul profesional al personalului
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
interpersonale; teoria adaptării interpersonale; variabile care modelează comunicarea interpersonală Comunicarea organizațională Comunicarea publică Comunicarea media Comunicarea interculturală Variabile care modelează comunicarea interpersonală; particularitățile individuale ale vorbitorului (automonitorizarea, autodezvăluirea, trăsăturile de personalitate, capacitățile cognitive, gradul de dependență/independență, diferențele biologice, statutul socio-economic, limba, diferențe de natură paraverbală); particularitățile individuale ale ascultătorului, ascultarea; percepția; relația dintre vorbitor și ascultător; situația de comunicare; scopul comunicativ; stilul comunicativ; comportamentul comunicativ; competența de comunicare; Competența de comunicare Comportamente comunicative; comportamentul euristic; comportamentul de ranforsare; comportamentul de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
va învăța, încât educația va înceta să mai fie o problemă exclusiv pedagogică, ea va deveni, din ce în ce mai mult, o problemă socială și politică (Husén, 1974). Învățământul trebuie privit într-un context social mai larg, el nu funcționează într-un vacuum socio-economic, așa cum îl gândesc unii profesioniști ai educației. Pentru a-și asuma cu responsabilitate rolul de adulți, tinerii trebuie să găsească în școală nu numai informații, ci și modele de acțiuni; ei trebuie ajutați să aplice cele învățate, să propună alternative
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
universitare). Scopul este dezvoltarea aptitudinilor, îmbogățirea cunoștințelor, ameliorarea calificării tehnice și profesionale, familiarizarea cu noi orientări; ajutor acordat omului pentru a se putea integra socio-profesional mai bine și a participa la dezvoltarea sa și a colectivității din punct de vedere socio-economic și cultural; - educația adulților nu poate fi considerată o acțiune izolată, ci trebuie văzută ca un subansamblu integrat într-un proiect global al educației permanente; - expresia „educația permanentă” desemnează un proiect global care vizează restructurarea sistemelor educative existente, de la dezvoltarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
personalității; - procesul educativ în care sunt angajați indivizii, în cursul vieții lor, trebuie considerat ca un tot, un întreg. La Conferința Internațională de la Paris (1985) s-a subliniat că educația adulților are o dublă finalitate: înflorirea personalității și favorizarea participării socio-economice și culturale. Au mai rămas, ca preocupare semnificativă, obiective ca: alfabetizarea și stăpânirea unui limbaj de bază, reducerea inegalităților datorate imperfecțiunii sistemelor educative, perfecționarea și reciclarea profesională, dezvoltarea creativității și participarea la viața culturală. S-a considerat că educația adulților
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nu mai este suficientă, indivizii au nevoie periodic de stagii de informare asupra noilor descoperiri științifice și tehnologice. Se înregistrează, în ultimul timp, o nevoie imperioasă de formare, de parcurgere a unor noi experiențe educative. Se estimează, în urma unor analize socio-economice, că este nevoie de un nou tip de educație și de formare pentru buna funcționare a societăților și economiilor. Oferta se îndreaptă însă, în ultima perioadă, îndeosebi spre adulții care nu posedă nici o diplomă și nu au nici o calificare. Grupurile
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru educația din țara noastră o înscriere pe linia „întregii firi și tradiții”. Nu a fost numai atât. Școala de aplicație a însemnat o verificare practică a acestor principii, centrarea activităților educative pe viața reală, legarea educației de practica vieții socio-economice, de traiul în comunitatea școlară. Școala de aplicație a oferit un model de organizare pentru instituțiile educative ale timpului; e emoționant să constați astăzi grija pentru ceea ce numim acum „calitatea vieții școlare”, pentru asigurarea unui climat socio-afectiv formării unor personalități
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a cărei apariție s-au împlinit trei sferturi de veac, înseamnă să cultivăm spiritul, să-l „îmbogățim cu toate avuțiile” și „să-l ajutăm astfel să dea victoria idealului cel mai demn de a învinge”. Dezvoltarea culturală e premisa dezvoltării socio-economice, „numai democratizând cultura vom completa cu folos democratizarea socială a zilelor noastre”, numai în felul acesta vom „prelinge” în sufletul oamenilor „dorul altor construcții, altor ideale, mai bune și mai înalte decât cele din trecut”. Cultura- activă, trăită, manifestată prin
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
multe aspecte depind de situația în cauză și de experiențele anterioare ale participanților. Acest confort reprezintă mai mult decât acceptarea hainelor și a înfățișării moderatorului. Trebuie să se ia în considerare factori cum ar fi sexul, rasa, vârsta, limba, caracteristicile socio-economice, cunoștințele tehnice și diferențele de putere percepute. În funcție de circumstanțe, fiecare dintre acestea are potențialul de a inhiba comunicarea. Un exemplu simplu ar fi faptul că este probabil mai ușor pentru bărbați să discute despre problemele cu prostata cu un moderator
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]