1,233 matches
-
figură de destin obișnuită pentru omul credincios, dar nu din motive contemplative, ci de stilistică socială : profilul individual pe care l-a luat în genere căutarea spirituală, renunțarea instituțiilor religiei la monopolul social. Singurătatea omului credincios în fața religiei ca situație socioculturală poate fi însă privită/valorificată drept un suport concret pentru orientarea spre cealaltă singurătate, cea care adună în dialog, ca pe doi intimi, omul și divinul. E de la sine înțeles că, pentru acest efort, instituțiile religiei își păstrează neștirbite rostul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dreptul la educație (școli de îndoctrinare, de antrenament), dreptul la circulația oamenilor și a informației. Nu mă refer nici măcar la faptul că religia e utilizată de fundamentaliști pentru a justifica cel mai adesea revendicări de ordin foarte secular (etnic, național, sociocultural). Mă refer la orientarea mentală care subîntinde ideologiile politico-religioase fundamentaliste. Foarte asemănătoare între ele, aceste ideologii organizează grupul respectiv ca pe o enclavă de oameni perfecți, aleși, aflată în antagonism radical cu lumea exterioară, considerată deficitară. Dar e vorba despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
referă la musulmanul comun care nu se consideră pe sine o ființă teleghidată de voința divină, care admite, prin urmare, că descinderea Coranului în lume, înțelegerea și aplicarea lui trebuie să implice rațiunea umană, interpretarea, varietatea soluțiilor adaptate unor condiții socioculturale și istorice diverse. Pentru musulmanul comun, Coranul nu reprezintă o carte de rețete, care să se ocupe de toate situațiile particulare imaginabile particularitate care i-ar face praf tocmai caracterul transcendent. El analizează modelele religioase și retorica folosită în discursul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în care trăim ar trebui să alcătuiască un dispozitiv de comunicare cu cerul, să asigure în primul rînd condiții, suport, algoritmi, tehnici, îndemnuri pentru practicarea raportului personal și eclezial cu transcendența. Nu, dacă socotim că, pentru acest raport, orice dispozitiv sociocultural rămîne, oricît de prețios, numai un auxiliar și că a-l monumentaliza ca pe un absolut ar însemna pînă la urmă să confunzi ascensiunea cu ascensorul, să consideri religia obiectivată în social mai importantă decît evenimentul interior, întîlnirea Celuilalt, lucrarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Ceea ce s-a schimbat față de societățile tradiționale și de modernitatea clasică este, constatăm cu toții, modul de manifestare a transcendenței. Nici afirmată, nici negată peremptoriu, nici obiectivată, nici redusă la chestiune privată, subiectivă, transcendența își menține vizibilitatea publică, avînd atîta obiectivitate socioculturală cîtă au și alte convingeri sau valori împărtășite de comunități importante din societatea mare. Dacă această situație este interpretată simbolic, transcendența se oferă privirii spirituale într-un joc de retragere-apariție, de discreție și invincibil, de libertate și chemare. Prezentă în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de o parte, presimțită în nevoia de fundament, pe de alta, evidentă ca diferență, alteritate, depășire a formelor publice sub care se manifestă. Nu cumva, societăți ieșite din religie, avem posibilitatea de a asista la ieșirea religiei din obiectivările ei socioculturale? Apofatismul sau poarta contrariilor Iar dacă spectacolul public ne sugerează o manifestare de tip apofatic a transcendenței, nu-l putem considera oare un suport destul de potrivit sau măcar un îndemn pentru a ne reaminti o rafinată temă spirituală, despre care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu aibă o expansiune nelimitată, să nu înglobeze toate aspectele realului, ci să lase un vid, semnificîndu-și astfel menirea supranaturală. Totuși, în Occidentul abandonat de Bizanț, Biserica va avea de asigurat, pe lîngă funcția spirituală, și pe cea de organizare socioculturală a unei noi civilizații creștine. întîi nevoită din rațiuni istorice, iar apoi ispitită să preia atribute ale puterii temporale, Biserica se lasă treptat și parțial atrasă într-un raport orizontal, intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
punem lumina absolutului pe lucrurile veacului. Dar ne și împiedică astfel să folosim categoriile religiei pentru a ne instala într-o lume bine instalată în ea însăși. Ne și ferește să privim religia doar ca pe un instrument de gestiune socioculturală, să o gîndim în termeni de putere și de lege, în loc să-i percepem potențialul eliberator. Bine folosită, laicitatea îndepărtează de la noi ispita de a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
direcția dorită, prin planuri judicios întocmite, care să țină cont atât de necesitățile și oportunitățile acestuia, cât și de constrângerile și vulnerabilitățile sale. Mediul ambiant influențează organizația printr-o multitudine de factori - economici, de management, tehnici și tehnologici, politici, sociologici, socioculturali etc. - fiecare dintre aceștia având impact asupra funcționalității, eficienței și eficacității agentului economic. Managerul său trebuie să fie conștient de existența și acțiunea directă sau indirectă a variabilelor exogene și să încerce luarea lor în considerare în proiecția viitorului, prin
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
însă, în fapt, nu „cererea” și „oferta” intră în relație, ci diverși actori sociali (uneori cu o poziție socială proprie, cu necesități diverse și determinați de interese, motivații, aspirații, credințe proprii). Relația dintre acești actori sociali este dependentă de contexte socioculturale istoricește instituite. Pe de o parte, însăși existența piețelor (formulare mai potrivită decât cea de „piață”), extinderea și conținutul activităților în cadrul lor este condiționată de întreaga structură a societății. Pe de altă parte (și acesta este aspectul principal), rolul sistemelor
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
dintre modelele teoretice. Demersul diagnostic și raționamentul clinic sunt, deci, influențate de o multitudine de factori legați de cadrul conceptual, metodologic și teoretic al clinicianului, dar și de experiența sa clinică (factuală), de trăsăturile sale individuale și de mediul său sociocultural. In prezent, studiul și analiza problemelor de sănătate mentală se bazează sau se inspiră din trei abordări: - abordarea medicală, - abordarea psihodinamică, - abordarea cognitiv-comportamentală. Toate aceste abordări prezintă trăsături specifice care le diferențiază în plan metodologic și teoretic. Trebuie să subliniem
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și reliefarea țintelor acțiunii terapeutice; - clarificarea situației problemă identificând variabilele antecedente și consecutive care mențin comportamentul problemă; - analiza motivațională în scopul precizării elementului care, la un anume subiect, constituie o întărire în funcție de istoria sa personală; - analiza developmentală a trecutului biologic, sociocultural și a condițiilor specifice în care subiectul a evoluat pe parcursul existenței sale; - analiza autocontrolului vizând cunoașterea mijloacelor de care dispune subiectul pentru a se autocontrola în viața cotidiană; - analiza relațiilor sociale privind sociabilitatea în general, dar mai ales interacțiunile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a evoluat pe parcursul existenței sale; - analiza autocontrolului vizând cunoașterea mijloacelor de care dispune subiectul pentru a se autocontrola în viața cotidiană; - analiza relațiilor sociale privind sociabilitatea în general, dar mai ales interacțiunile dintre subiect și mediul său social; - analiza mediului sociocultural și fizic în scopul examinării posibilităților și limitelor subiectului în funcție de normele, de condițiile în care evoluează acesta. Modelul princeps al lui Kanfer și Saslow demonstrează că, înaintea introducerii cognitivismului, primii terapeuți comportamentaliști luau deja în considerație factorii interni, developmentali și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la grila SECCA, secvența postulează comportamentul motor ca fiind consecutiv cognițiilor și emoției apărute ca urmare a unei situații declanșatoare. Ea nu include evenimentele legate de istoria biologică, developmentală și socioculturală a subiectului. Modelul retroactiv Modelul Modelul inițial In anul 1981, Fontaine și Ylieff au propus un model de analiză funcțională care să permită observarea interacțiunilor dintre comportamentele studiate și variabilele capabile să le explice. Acest model reia în schema S-R-C
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau raportate de anturaj, de la impactul resimțit sau atribuit unora dintre acestea. Watt și Wong au diferențiat povestirile (reminiscente) instructive și narative de povestirile integrative și instrumentale. Acestea pot fi de evadare sau obsesive. Aceste povestiri sunt influențate de discursurile socioculturale și sunt dirijate de întrebările sau atitudinile terapeutului. Acesta pune întrebări și în legătură cu evenimentele pozitive, nu doar cu referire la cele prezentate ca fiind negative. Selectarea scopurilor tratamentului Pe parcursul clarificării problemelor sunt discutate cererea și așteptările subiectului și sunt identificate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt sintetizate conform grilei de analiză funcțională (model retroactiv). Figura 3. Analiza funcțională a lui Martine Antecedente istorice Antecedente biologice: caracteristici endogene, stare depresivă recurentă din anul 1994. Antecedente familiale: antecedente constatate la tată și soră. Antecedente somatice: nici unul. Antecedente socioculturale: exigență crescută, stres relațional cu sora sa. Antecedente cognitive: scheme privind exigența, abandonul, neîncrederea. Antecedente imediate Probleme sociofinanciare Comportament problemă Cogniții: impresia că ceilalți se dezinteresează de ea, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, dificultate de a se decide, gândire
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
factorii biologici (sex feminin, obezitate premorbidă, obezitate parentală, pubertate precoce...), unii factori psihologici (insatisfacție corporală, alimentație restrictivă, personalitate fragilă - slabă stimă de sine, funcționare după principiul „totul sau nimic”, impulsivitate -, dificultate de a-și regla emoțiile...), cât și unii factori socioculturali (cultul pentru siluete filiforme, competitivitate, multiplicarea rolurilor sociale...) și familiali (comportamente alimentare perturbate și tulburări psihiatrice în cadrul familiei, conflicte, părinți mai mult absenți...). Factori declanșatori Unele evenimente de viață precipită apariția bulimiei la subiecții predispuși să dezvolte această tulburare: debutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în copilărie și bulimie, ceea ce nu înseamnă că la nivel individual un traumatism psihologic nu poate să fi avut sau să aibă o incidență asupra tulburării apărute la o anumită persoană. Dinamica factorilor de risc Conform teoriei lui Stice, presiunea socioculturală a siluetei filiforme și internalizarea idealului de subțirime induc un sentiment de insatisfacție corporală tinerelor fete. Această insatisfacție favorizează apariția, în cazul acestora, a unor afecte negative și comportamente de regim alimentar care accentuează și mai mult afectivitatea negativă asociată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Fairburn (Striegel-Moore și Smolak, 2001; Thompson, 2004). Această teorie pune accentul pe temperament (teoria lui Cloninger), pe reprezentările de sine și pe reacțiile emoționale asociate (teoria lui Higgins), pe relațiile interpersonale (teoria lui Benjamin) și pe influența socială (teoria socioculturală). Thompson, 2004. ∗ Éric Peyron Doctor în științe, psihiatru, DU în alcoologie și DU în terapie comportamentală și cognitivă la Sainte-Foy-les-Lyon. Kallmen și al., 2003. Subiecții alcoolo-dependenți rămân "mult mai amenințați de un consum, chiar moderat, decât de o abstinență completă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
audienței. Unele concluzii ale studiilor privind relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală realizate în SUA au o valabilitate mai generală. Mi se pare util să le cunoaștem, chiar și numai pentru o eventuală verificare a lor în spațiul sociocultural românesc. S-a constatat că membrii audienței care au trăit o experiență de victimizare directă receptează cel mai intens mesajele mass-media despre crime (Gunter, 1987; Weaver și Wakshlag, 1985). Care este experiența victimală a românilor? Din ancheta asupra condițiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de transmitere a informației și trebuie analizată integral, nu ca element separat”; 5. „în comunicarea nonverbală, semnificația semnelor transmise prin multiple canale trebuie stabilită în termenii probabilității și în funcție de contextul sociocultural concret”. Lucrarea are funcția unui principiu organizator, în condițiile în care literatura românească de specialitate este presarată cu lucrări de polularizare, fiind în ultimă instanță un semn al maturității științifice în domeniul psihosociologiei din România. Chiar dacă autorul - după o expunere
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ori insuficient puse în valoare în raport cu mizele lor diplomatice sau economice."74 Discutând strict de aspectul cultural al schimburilor culturale internaționale, se cuvine a fi amintit faptul că o responsabilitate deosebită revine comunității internaționale: aceasta trebuie să acorde prioritate dezvoltării socioculturale a populațiilor aflate în dificultate, iar interculturalitatea, sub aspectul său educațional, subliniază responsabilitatea menționată mai sus. Relațiile internaționale, politicile educative și lingvistice, nu pot ignora existența interculturalității. Un partener de dialog politic demn trebuie să aibă o cultură demnă. Patrimoniul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
acceptabile dintre interpretări, cum ar fi cele ale lui Benedict Anderson și Ernest Gellner,86 afirmă că identitățile naționale sînt produsul unei combinații dintre primele tehnologii de comunicare în masă print-cultura ce asigurau difuzarea textelor imprimate și strategiile de omogenizare socioculturale impuse de necesitățile revoluției industriale. Și unele și altele își manifestă efectele abia la sfîrșitul secolului al XVIII-lea. Înainte de aceasta, indiscutabile afinități colective ar fi putut exista doar între elitele instruite ale unui stat. Cît despre țărani, ca și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
apariția unor convingeri de felul "violența este un aspect necesar vieții sociale". Literatura de specialitate citată ne permite să afirmăm că familia poate fi izvor de dragoste dar și de agresiune, atât pentru copii, cât și pentru adolescenți. Influențele factorilor socioculturali asupra părinților și a familiei pot contribui la modelarea comportamentelor parentale, marcând felul în care funcționează o familie. Rolul colegilor și al semenilor în dezvoltarea agresivității n-a fost destul studiat. Învățarea și evoluția personală sunt procese continui. Chiar dacă originea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
automate sau automatizate, programate sau nu genetic, un nivel în care stimulii au semnificație afectivă în funcție de trăirile emoționale și afective ale individului și, în sfârșit, un nivel de elaborare cognitivă în care este luat în calcul, dincolo de experiențele personale, contextul sociocultural și de mediu al individului. Ipoteza existenței unui centru nervos al agresivității a fost pusă la îndoială și totalmente refuzată. Totuși unele structuri cerebrale pot avea un rol esențial în declanșarea reacțiilor agresive ca răspuns la stimuli "ostili". Două părți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]