5,527 matches
-
determină servitutea voluntară. Judecătorul enunță regulile și jandarmul veghează la respectarea lor. Dar și unul, și altul pierd teren, și odată cu ei statul, pe care-1 fac să se răstoarne atunci cînd cei guvernați încetează a mai crede în el. Dezamăgirea sociologilor în fața iscoadelor consensului își găsește corespondentul în panica guvernanților din toate timpurile și în panica țărilor în fața bruștelor epidemii de nesupunere civilă, care declanșează alunecări nestăvilite de teren (Europa de Est) sau vertiginoase culoare de vid (mai '68, în Franța). Cînd adeziunea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
întemeiază autoritatea politică. De aici și interesul său pentru opiniile care provoacă autoritate. Ce este opinia? Contrariul unei cunoașteri, va spune filosoful. Opinia este ceea ce eu cercetez; dovada că ea există este că o măsor, îi răspunde statisticianul, oracol suprem. Sociologul îi spune politologului că sondajul său, cu grila și cu postulatele de rigoare, este cel care produce opinia publică pe care ar trebui să o reflecte.65 Toate opiniile despre opinie sînt posibile, și mediologul nu intră în această dezbatere
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
datorat nesfârșitelor încercări de definire. Din codul în care scrie, reiese că Hamilton se îndoiește că termenul comunitate merită cu adevărat să fie numit concept. Oamenii cred în comunitate ca ideal și/sau realitate. Ea a dat bătăi de cap sociologilor care doreau să localizeze dimensiunile structurale ale comunității. Această dualitate a conceptului reprezintă miezul confuziei conceptuale căreia i-a dat naștere. Realitatea "spiritului comunitar", simțul apartenenței pe care oamenii îl arată într-o entitate socială și culturală la o scară
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu sociologia rurală, aceasta ar eluda aspectele esențiale ce definesc experiența comunității în mod istoric, tradițional, cum ar fi reciprocitatea, de exemplu. Fără a ne orienta demersul în direcția epistemologiei, vom puncta câteva elemente, pe linia propusă de Nisbet. Esențialmente sociolog preocupat fundamental de comunitate, Emile Durkheim a fost și epistemolog și metafizician, chiar dacă ideile sale nu au avut în aceste din urmă direcții ecoul extraordinar avut în altele. Conform concepției sale atât de influente, nu doar disciplina rațiunii este o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ei, în mod trainic, prin obiceiuri și tradiții, dar ea nu este o conștiință de solidarism, în înțeles economic. Această din urmă conștiință trebuie educată în mod special, ea nu răsare de-a dreptul din etnicul sătesc. În această privință, sociologul F. Tönnies are dreptate să insiste asupra marii diferențe dintre comunitate și societate; comunitatea este etnic, iar societatea este organizarea bazată pe un plan de lucru și pe răspundere personală" (Rădulescu-Motru, 1998: 620). Tot în viziune organicistă este evidențiat efectul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în ridicol promisiunea pe care liderul democrat o făcuse cu ocazia lansării sale, când declarase: "Privesc către voi și văd un îndemn: El poate! Iar eu spun: Noi putem! Noi, toți cetățenii României, putem!". Trebuie subliniat că, așa cum arată analizeze sociologilor, candidatul Petre Roman s-a bucurat doar de 38,9% din susținerea partidului 56. Așadar, faptul că PD a pierdut practic jumătate din reprezentarea sa parlamentară câștigată în 1996, plus extrem de slaba performanță a lui Petre Roman în alegerile prezidențiale
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
alegerile parlamentare, Alianța se bucura încă de susținerea a peste 40% din electorat 361, limită sub care nu a coborât niciodată pe toată perioada sa de existență. În același timp, pe măsură ce conflictul din interiorul Alianței devenea tot mai evident, anchetele sociologilor au pus în evidență creșterea suportului popular al democraților în dauna celui al liberalilor printre susținătorii Alianței și, în general, aprecierea mai puternică a PD în raport cu PNL la nivelul întregului electorat. Rămânând la nivelul anului 2005, un sondaj CURS, realizat
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
lăudabilă și dezirabilă, a creat premisele unei schimbări culturale ce a dus la apariția capitalismului și a industrializării (Weber, 1993). Într-un articol pe tema modernității, M. Larionescu, trecea în revistă caracteristicile definitorii ale modernității, așa cum apar ele în analizele sociologilor români și străini: * raționalizarea societății prin capitalism, știință, industrie (Weber, Marx, Comte, Sombart, Zeletin, Manoilescu, Madgearu, Lovinescu); * raționalizarea societății prin democrație și egalitatea șanselor (Alexis de Tocqueville); * industrialism, capital, stat național, desprinderea de practici arhaice (Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Ilie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
flexibilitate în rezolvarea situațiilor noi și prin comportamente specifice societăților urbanizate (Portes, 1973). În general se reproșează definițiilor modernității faptul că sunt eurocentriste, în sensul că absolutizează modelele occidentale de schimbare socială, ca fiind singurele căi de realizare a modernizării. Sociologii clasici deja (cum ar fi Parsons, Giddens) consideră că singurele forme de modernizare sunt cele impuse de Occident capitalism, industrializare și ignoră alte posibile forme. Giddens, de exemplu, spune că modernitatea se referă la modurile vieții sociale sau de organizare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aceasta se articulează la nivelul individului. Noțiunea de modernitate valorică se confundă adesea cu cea de modernitate culturală, sau cele două sunt utilizate alternativ. Studii legate de modernitatea nu ca fenomen sociologic, ci la nivel individual regăsim la toți marii sociologi. G. Simmel de exemplu, are o viziune oarecum psihologizantă, când analizează viața individului din metropolă, pe care o consideră spațiul moernității prin excelență, locul unde evoluțiile majore ale acesteia psihologice, economice, sociale devin vizibile. În "Metropolă și viață mentală", el
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relevante în domeniul comunității au fost oferite de teoreticienii clasici ai sociologiei și continuate apoi de discipolii lor. Ulterior aceste teorii au fost dezvoltate în domenii foarte variate ale științei sociale. În ciuda varietății și numărului mare de studii despre comunitate, sociologii întâmpină încă dificultăți în definirea acesteia. Aceasta și pentru că au fost puse sub semnul comunității multe fenomene sociale, lărgindu-se astfel extrem de mult sfera de cuprindere a conceptului (orașul, diverse instituții ca penitenciarele, mănăstirile, grupurile minoritare, organizațiile religioase, sindicatele, sunt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
religioase, sindicatele, sunt doar câteva dintre ele). Din acest motiv există numeroase și uneori contradictorii definiții ale comunității. Examinând doar câteva definiții clasice, voi arăta faptul că definiția comunității s-a conturat treptat, de-a lungul timpului, prin contribuția diverșilor sociologi. Punctul de pornire a fost ideea de localizare (așezare), comunitatea, cel puțin în sensul ei "ortodox", presupunând înrădăcinarea indivizilor într-un spațiu fizic și social. Astfel, fiecare om produce cele necesare supraviețuirii, se integrează în instituțiile sociale, experimentează expresia religioasă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asociere comunitară. Ulterior, odată cu acceptarea și integrarea transformărilor produse de Revoluția Industrială, ideea de comunitate începe să câștige teren în gândirea politică, în cea religioasă și filosofică și tot mai mult și în gândirea sociologică. Încep astfel să apară contribuțiile sociologilor clasici la înțelegerea noțiunii de comunitate. De asemenea se remarcă o redescoperire a ideii de comunitate și în istoriografia secolului XIX: apar nenumărate studii despre formele tradiționale (comunitare) de asociere comunitatea sătească, breasla, orașele mici, etc. 2.2.1. Contribuții
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Bădescu, 2002: 235) Tönnies a construit cele două concepte având în minte opoziția între zonele rurale și cele urbane și considerând cele două ideal tipuri ca extreme, realitatea socială situându-se adesea undeva între acestea. Continuând opera lui Tönnies, ceilalți sociologi au analizat schimbările radicale din comunități și elementul esențial care stă la baza acestora. Astfel Max Weber a considerat că esența schimbărilor sociale este fenomenul de raționalizare. Societatea umană premodernă se baza pe autoritate tradițională, în timp ce societatea modernă recunoaște autoritatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
anii 1920-1930 foarte frecvente în antropologie și sociologie. Comunitatea a devenit un concept foarte seductiv, datorită valorii lui simbolice și aspiraționale, datorate faptului că face referire la calități umane extrem de dezirabile. Continuând analiza fenomenului comunitar și lăsând în urmă contribuțiile sociologilor clasici, trebuie amintite alte cinci paradigme și discipline care au oferit un cadru și instrumente specifice pentru analiza comunității, paradigme care au fost conturate începând cu 1920: ecologia umană, perspectiva funcționalistă, perspectiva conflictualistă, abordarea psihologiei sociale și analiza de rețea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
realizează mult mai greu și cu mai multe sacrificii. Față de spațiile globalizate, cele două sate sunt prinse parcă într-un fel de materialitate atemporală. În al treilea rând, schimbările produse de globalizare care întrețin în cea mai mare măsură interesul sociologilor sunt cele legate de aspectul cultural și social. Tot aici vom putea identifica efectele cele mai importante și în cadrul celor două comunități. Globalizarea înseamnă din acest punct de vedere, emergența unei culturi globale ce transcende granițele culturilor locale. Bunurile culturale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
75, 2, pp. 208-225. Institutul de Sociologie al Academiei Române. 2005. România rurală și Europa urbană raport de alarmă asupra satului românesc. în Geopolitica, 1(5), pp. 20-31. Ionescu, Grigore. 1971. Arhitectura populară în România. București: Editura Meridiane. Ionescu, Ion. 1998. Sociologii constructiviste. Iași: Editura Polirom. Iordan, Iorgu. 1963. Toponimia românească. București: Editura Academiei R.P.R. Iorga, Nicolae. 1989 [1915]. Istoria românilor din Ardeal și Ungaria. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel. 1981. Cercetări etno-sociologice în Țara Oltului în perioada interbelică: despre
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
4.5. Construirea unui indice de tip scor factorial / 387 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ / 391 Introducere Volumul care apare acum la Editura Institutului European și care este semnat de dl. conf. universitar Claudiu Coman este de o certă necesitate în ce privește formarea tinerilor sociologi, psihologi, asistenți sociali, economiști etc. Problematica statisticii sociale se dovedește extrem de utilă mai ales în domenii care nu sunt în mod necesar considerate "reale", adică bazate pe riguroase cunoștințe matematice (tocmai de aceea autorul recurge la un aparat matematic ușor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sunt utilizate pentru a descrie, a reconfigura și a analiza date. Datele trebuie să fie numerice pentru a putea fi prelucrate sau să poată fi aduse sub o formă numerică. Sunt destule situații în care interesele științifice ale statisticienilor și sociologilor coincid. De multe ori cei care se formează ca sociologi nu au la bază o pregătire specifică de natură matematică iar acest lucru le poate crea probleme în utilizarea metodelor statistice de analiza a datelor. Chiar dacă în practică se poate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
date. Datele trebuie să fie numerice pentru a putea fi prelucrate sau să poată fi aduse sub o formă numerică. Sunt destule situații în care interesele științifice ale statisticienilor și sociologilor coincid. De multe ori cei care se formează ca sociologi nu au la bază o pregătire specifică de natură matematică iar acest lucru le poate crea probleme în utilizarea metodelor statistice de analiza a datelor. Chiar dacă în practică se poate constata că mulți sociologi care sunt preocupați de analiza cantitativă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ori cei care se formează ca sociologi nu au la bază o pregătire specifică de natură matematică iar acest lucru le poate crea probleme în utilizarea metodelor statistice de analiza a datelor. Chiar dacă în practică se poate constata că mulți sociologi care sunt preocupați de analiza cantitativă și implicit de analiza statistică au și o formație matematică solidă, trebuie să reținem că ne putem descurca foarte bine în statistica socială chiar dacă nu stăpânim un aparat matematic extrem de sofisticat. Iar acest minim
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
obiect empiric de cercetat, ea este o știință exclusiv metodologică pentru că prescrie niște modalități de lucru cu anumite fenomene statistice și nu se leagă de conținut. Conținutul și interpretarea indicatorilor statistici nu țin de domeniul statisticienilor ci de cel al sociologilor. Statistica s-a dezvoltat în corelație strânsă cu științele sociale. Termenul de statistică a fost elaborat in germană și desemna știința chemată să ajute la conducerea treburilor publice ale statului. Fără a intra în amănunte trebuie să reținem că în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să nu fie dificilă, dar conducerea ei corectă și interpretarea care o însoțește pretind o cunoaștere adâncită a fundamentării anchetei și a tuturor stadiilor ei pe care o are probabil numai conducătorul anchetei. Este încă un argument în favoarea ideii ca sociologii să fie calificați în ceea ce privește toate etapele anchetei, inclusiv introducerea datelor în calculator și prelucrarea acestora. Discutarea fazelor finale ale unei anchete în termeni generali este extrem de dificilă. Nu există două anchete asemănătoare prin problemele lor de analiză și interpretare, iar
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este un raport între mărimea unui indicator la momentul și mărimea lui la momentul sau un raport între două mărimi coexistente. Uneori se consideră numărul propriu-zis ca fiind o statistică, iar raportul este definit drept indicator statistic (social, economic etc.). Sociologul operează adesea și cu mărimi statistice pentru analiza și interpretarea fenomenelor și proceselor sociale, fără a reduce problematica indicatorilor la acestea. În cazul cercetării fenomenelor relativ simple este suficient un singur indicator, pe când în studiul fenomenelor complexe sunt necesari mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fenomenelor complexe sunt necesari mai mulți indicatori pentru a le surprinde în mod adecvat. Cu alte cuvinte, în statistică termenul de indicator se referă la o caracteristică a unui fenomen exprimată numeric, iar termenul de indice la un raport. Pentru sociologi, indicatorii sunt elementele direct măsurabile ale unui concept, iar indicii reprezintă variabile compozite create pe baza unei formule care exprimă sintetic informația din mai mulți indicatori. În funcție de numărul caracteristicilor a căror evoluție o măsoară există indici elementari și indici sintetici
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]