1,335 matches
-
ipoteze a lui Engel este că mijloacele de subzistență (hrană, îmbrăcăminte, locuință etc.) nu sunt ceva fix și absolut, ci definite sociocultural, e adevărat că mai ales în țările dezvoltate. În marile metropole occidentale, bunăoară, cu deosebire la anumite categorii socioprofesionale, automobilul apare mai degrabă ca o necesitate decât ca un lux. Din unghiul de vedere sociologic interesează modurile de organizare a bugetului de familie. S-au evidențiat câțiva factori relevanți de care depinde cine gestionează bugetul, cum este el alocat
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a bugetului de familie. S-au evidențiat câțiva factori relevanți de care depinde cine gestionează bugetul, cum este el alocat pe persoane și în timp, raportul dintre cheltuielile zilnice și cheltuielile mari, politica de economisire a veniturilor. Ei sunt: statutul socioprofesional al familiilor (cadre superioare, manageri, funcționari, muncitori, țărani); faptul dacă soția lucrează sau nu; existența copiilor și numărul lor în familie; tipul de întreprinderi, firme sau instituții unde lucrează soțul sau soția (sigure și prospere, salariul se plătește săptămânal, lunar
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
environmentali. În cadrul grupului domestic, cel puțin în cultura europeană bazată pe munca salariată, gestionarea cade în mare parte în sarcina femeii. A. Michel (1974) constată cum (tabelul 6) pe lângă diferențele marcante dintre soț și soție în organizarea bugetului în funcție de categoriile socioprofesionale, subzistă o tendință generală de rol predominant al femeii. Tabelul 6. Repartizarea gestiunii bugetului în cuplul conjugal Mai cu seamă la familiile muncitorești din Europa industrializată, modelul de organizare a bugetului era următorul: indiferent dacă soția lucra sau nu în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
stadiul adolescentin al copiilor, când problemele erotice și sentimentale ale acestora, valorile „tinerești” pot conduce nu numai la o criză intergenerațională, ci și la una interconjugală (Segalen, 1987). Chestiunea satisfacției și a fericirii familiale se diferențiază și în funcție decategoriile socioprofesionale. Probabil că însăși insistența noastră pe satisfacția emoțională și spirituală ce trebuie să o ofere familia este o proiecție a condiției de intelectual. În cazul multor familii, distribuite neuniform pe categorii și clase sociale, modelul familiei ca unitate pragmatic instrumentală
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de divorțul „fără vină”, L. Weitzman (1985) argumentează că la stabilirea celor două feluri de ajutoare (child support și alimony) se impune a se considera că investiția soției în munca în gospodărie și creșterea copiilor a contribuit substanțial la realizarea socioprofesională și economică a soțului, și deci acestuia îi revine obligația să plătească. Ideea că munca prestată de femei în spațiul domestic ar trebui recunoscută oficial și plătită, deși în contextul despărțirii are o importanță deosebită, s-a constituit într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un (auto)control social? 8.3. Raportul părinți-copii sub semnul socialuluitc "8.3. Raportul părinți‑copii sub semnul socialului" 8.3.1. Șansele școlare și socialetc "8.3.1. Șansele școlare și sociale" Familia are tendința de a se reproduce socioprofesional. În societățile preindustriale din Europa, acest lucru este evident. Un fiu de țăran avea infime șanse de a deveni altceva decât țăran. Sistemul rigid al castelor din India este un exemplu și mai concludent. Și în societatea modernă, unde mobilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
infime șanse de a deveni altceva decât țăran. Sistemul rigid al castelor din India este un exemplu și mai concludent. Și în societatea modernă, unde mobilitatea geografică și socială este mult mai mare, subzistă o pronunțată reproducere intergenerațională a statutului socioprofesional. Exigențele societății industriale și postindustriale pe linia profesionalizării și a muncii înalt calificate au determinat însă dezvoltarea sistemelor școlare și deci o selecție a indivizilor în funcție de meritele personale, și nu de apartenență de clasă. Prin școală se contracarează, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în acest context, pentru că s-au cumulat două efecte: 1. trecerea rapidă de la o economie agrară la una bazată pe industrie; 2. politica deliberată a statului de egalizare a șanselor. Cu toate acestea, și aici au continuat să funcționeze reproduceri socioprofesionale, cu predilecție la intelectuali. Școala este o oportunitate prin care individul își poate depăși condiția socială inițială. Nu în măsura în care se crede în mod obișnuit însă, deoarece șansele școlare sunt, la rândul lor, determinate socioprofesional. În România, în vreme ce procentul de țărani
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aici au continuat să funcționeze reproduceri socioprofesionale, cu predilecție la intelectuali. Școala este o oportunitate prin care individul își poate depăși condiția socială inițială. Nu în măsura în care se crede în mod obișnuit însă, deoarece șansele școlare sunt, la rândul lor, determinate socioprofesional. În România, în vreme ce procentul de țărani în anii ’70 era de peste 40% din populația totală, fiii de țărani în învățământul superior reprezentau circa 16%. În Franța, dintr-o anchetă efectuată în anii 1961-1962 asupra originii sociale a studenților, rezultă că
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
studenți de la 80.000 în 1961 la 800.000 în 1980, disparitatea de șanse s-a mai redus, dar democratizarea în acest domeniu rămâne o iluzie (Segalen, 1987). R. Boudon (1973) crede, de altminteri, că inegalitatea de șanse școlare și socioprofesionale, alături de inegalitatea economică reprezintă singura formă de inegalitate care nu pare să fi fost afectată serios de dezvoltarea societății industriale. Deși la o analiză statistico-matematică mult mai de detaliu, relația dintre ocupația tatălui și șansele școlare și sociale (realizarea în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
serios de dezvoltarea societății industriale. Deși la o analiză statistico-matematică mult mai de detaliu, relația dintre ocupația tatălui și șansele școlare și sociale (realizarea în viață) apare mai nuanțată decât afirmațiile de mai sus (Rotariu, 1980), putem spune că raportul socioprofesional dintre părinți și copii este marcat social, pe de o parte, prin condițiile materiale ale familiei, și pe de altă parte, prin capitalul cultural al acesteia (școlaritatea părinților, sistemul lor valoric și atitudinal). Posibilitățile financiare, în combinație cu o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fi o persoană liberă, autonomă, capabilă de a lua pentru sine decizii, de a se susține singură, de a fi ea Însăși. Dependența se datorează fie unei lipse, fie unei Încărcări a persoanei respective, sub diferite aspecte: fizic, psihic, moral, socioprofesional, familial etc. Starea de dependență invalidează persoana, obligând-o să apeleze la ajutorul altora. Această situație este umilitoare din punct de vedere sufletesc și moral. Ea presupune o pierdere a Încrederii În sine, a demnității, a capacităților sale de a
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
comunității, dar și pentru sprijinul social pe care-l pot acorda altor vârstnici sau unor copii lipsiți de ocrotirea familiei naturale; prin strategia pentru tineri ne-am propus să promovăm mișcarea asociativă în rândul acestora și participarea lor pentru incluziunea socioprofesională a altor tineri aflați în situații similare. - Vă mulțumesc pentru interviul acordat. Violența împotriva femeii Prof. univ. dr. ELENA ZAMFIR, Universitatea București Unul dintre obiectivele majore ale societății contemporane este eliminarea discriminării femeii, sedimentată în timpul unei lungi istorii. Dezvoltarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
existență independentă. Sunt specialiști care consideră că instituționalizarea îndelungată și începută la vârste foarte mici alterează profund competențele de viață ale copiilor, conducând la dependență și marginalizare socială definitivă . Pe de altă parte, programele-pilot desfășurate în favoarea susținerii tinerilor în vederea integrării socioprofesionale s-au soldat până în prezent cu rezultate modeste. În fiecare an, la părăsirea instituțiilor, numeroși tineri ajunși la maturitate se confruntă cu situații de neintegrare profesională și excludere socială. Există și cazuri care infirmă aceste rezultate, obținute mai devreme sau
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
este amintită vreo instituție specializată (gen birou de consultanță, agenție de plasare etc.) care să-i ajute pe acești tineri în găsirea unui loc de muncă stabil. De foarte multe ori, calificările dobândite în perioada instituționalizării nu ajută la integrarea socioprofesională: ● A lucrat o vreme în meserie, în prezent face muncă necalificată fără forme legale (B.S., b.). ● Lucrează ca muncitor necalificat, deși a făcut școala profesională de tinichigiu auto (M.C., b., 22 ani). ● Școala profesională Teleajen - profil instalator. Dar nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Politix. În analizele lor și prin temele tratate, discipolii și publicațiile pun accentul, pe de o parte, pe diversele forme de codări sociale relative la interacțiunile individuale (dispute și justificări) și, pe de alta, pe construcțiile convenționale relative la categoriile socioprofesionale (PCS, de exemplu) sau la statisticile naționale. • Etnometodologia Nu există o filiație directă între etnometodologia americană și sociologia durkheimiană. Dimpotrivă, ar trebui să vorbim de o opoziție. Într-adevăr, Garfinkel s-a făcut cunoscut prin ruptura radicală de "obiectivismul" lui
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
vieți libere sub domnia imaginarului; el creează, fără să fie alienat sau înlănțuit de fetișismul mărfii. Și Weber vede în intelectual un producător de sens, "cel care vrea să dea sens lumii". Identificarea și reprezentarea artiștilor în Profesiile și categoriile socioprofesionale Deosebit de relevant este să urmărim locul și poziția afectate simbolic artiștilor în munca de categorizare statistică: de la crearea CSP (1954) la reforma lor din 1982 (PCS), statutul lor "marginal" era înscris în nomenclaturi. Ironie a sorții, ele figurau într-o
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Hennion refuză "această sociologie care explicitează determinismele externe [...] sau ia un gust drept un semn. Gustul nu este doar un mijloc de a măsura un consum diferențial [...]. Căci asta presupune reducerea amatorului la statutul de simplu purtător al categoriei sale socioprofesionale" (Hennion, 2000, pp. 37 și 48). Heinich, la rândul ei, se ridică împotriva unei sociologii care pune orice valoare (estetică, etică) pe seama pozițiilor în câmp și a intereselor (numaidecât ilegitime?). Acest sociolog respinge poziția care face din judecată expresia socialului
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Plastică Contemporană CND: Centrul Dramatic Național CORÉPHAE: Comisia Regională pentru Patrimoniul Istoric, Arheologic și Etnografic CREDOC: Centrul de Cercetări pentru Studierea și Observarea Condițiilor de Viață CSA: Centrul de Sociologie a Artelor CSI: Centrul de Sociologie a Inovațiilor CSP: Categorii socioprofesionale DEP: Departamentul de Studii și Prospective (din Ministerul Culturii) DIE: Cheltuieli interne pentru educație DMF: Direcția Muzeelor din Franța DRAC: Direcția Regională pentru Acțiune Culturală ENP: Școala Națională de Patrimoniu ENSBA: Școala Națională Superioară de Arte Frumoase FIAC: Târgul Internațional
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Contemporană GSPM: Grupul de Sociologie Politică și Morală IFOP: Institutul Francez pentru Opinia Publică INED: Institutul Național de Studii Demografice INSEE: Institutul Național de Statistică și Studii Economice IRCAM: Institutul de Cercetare și Coordonare Acustică/ Muzică PCS: Profesii și categorii socioprofesionale SACEM: Societatea Autorilor, Compozitorilor și Editorilor de Muzică SER: Serviciul de Studii și Cercetări SMIC: Salariul minim interprofesional garantat TVA: Taxa pe valoare adăugată CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
reprezinte o gafă (ceea ce reprezintă un tabu pentru anumite comunități poate foarte bine deveni obiect al glumei în altele). Nu se pot face glume despre o anumită comunitate socială sau națională cu membrii comunității sau cu cei cărora anumite clivaje socioprofesionale le sînt necunoscute (după cum noi nu rîdem la bancurile cu saxoni ale germanilor, la fel glumele noastre cu olteni sau ardeleni nu pot fi receptate de alte popoare care nu cunosc profilul moral al acestor locuitori). Deci glumele legate de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă afectivă accentuată; actul de co municare cotidiană reliefează gradul de instrucție, cultura, mediul socioprofesional, trăsături ale personalității locutorilor etc.; - ilustrarea calităților generale ale stilului se realizează în grad diferit, în funcție de factorii situației de comunicare (context, tip de conversație/text, temă, scop, realizare, 35 abilități interlocutive etc.). Calitățile particulare cel mai bine reprezentate sunt accesibilitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
celorlalte stiluri funcționale; - nivelul fonetic este caracterizat prin fenomene lingvistice generate de oralitate, de pronunții populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
polisemie maximă“ (semnificația fiecărui semn lingvistic este un fascicol de sensuri și nuanțe semantice) și pe „caracterul deschis al semnificației“ - producerea sensurilor este determinată și de participarea activă a lectorilor; limbajul artistic valorifică toate sferele vocabularului, toate variantele spațiotemporale sau socioprofesionale (arhaisme, regionalisme, argou, jargon, neologisme etc.), selectând mai ales termeni polisemantici care creează ambiguitatea, dezvoltând sensuri conotative; - nivelul morfosintactic se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
registru emfatic. - „Efectul de stil“ principal este ruptura de nivel, crearea relației contrastive în contextul stilistic. În scrierile tradiționale, valoarea expresivă a elementelor de jargon era limitată la caracterizarea unor personaje satirizate/a unui grup care își creează o identitate socioprofesională; în limbajul artistic modern, utilizarea jargonului poate fi considerată și o marcă stilistică a omului contemporan, care „se mișcă“ dezinvolt în spațiul multiculturalității. III. Modele rezolvate de subiecte pentru proba orală - 2014 MODELUL 1 (text științific) Generația ’80 e bogată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]