2,175 matches
-
legătură directă cu activitatea și destinul autorului ce semnează aceste rânduri. Chiar și portretele care apar În acest text sunt, nu rareori, doar „socluri” pentru „alte statui”, așa cum Brâncuși În lucrările sale din ultima perioadă dădea aceeași importanță, simbolică, uneori, soclului, ca și lucrării plastice propriu-zise. (Dar, evident, fără a avea minuția și răbdarea genială și inspirată pe care o avea maestrul originar din Dolj cu figurile sale, Întruchipări ale aerului sau visului, ale spiritelor naturii, apei și pietrei sau lemnului
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu Însă și statuie. Au fost, În schimb, un Stalin uriaș, la intrarea În Parcul Herăstrău, dat jos odată cu denunțarea „cultului personalității“, și un Lenin nu mai puțin impresionant În fața Casei Scânteii. Lenin a trebuit să coboare și el de pe soclu În 1990, iar soclul rămas gol parcă așteaptă un alt simbol. Cât despre intrarea În Parcul Herăstrău, aici a apărut În 2006 o statuie a generalului de Gaulle, inaugurată cu ocazia anului francofoniei. Ce e de văzut Ar fi nedrept
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Au fost, În schimb, un Stalin uriaș, la intrarea În Parcul Herăstrău, dat jos odată cu denunțarea „cultului personalității“, și un Lenin nu mai puțin impresionant În fața Casei Scânteii. Lenin a trebuit să coboare și el de pe soclu În 1990, iar soclul rămas gol parcă așteaptă un alt simbol. Cât despre intrarea În Parcul Herăstrău, aici a apărut În 2006 o statuie a generalului de Gaulle, inaugurată cu ocazia anului francofoniei. Ce e de văzut Ar fi nedrept ca Bucureștiul să fie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
îndepărtat, iar în spatele lor se distingeau lungi rafturi de cărți. În curte se găsea statuia din bronz a Grifonului Buckley Griffin, mascota școlii, jumătate-vultur, jumătate-leu, înaltă de șase metri, înălțându-se deasupra curții cu aripile întinse, gata să zboare de pe soclu. Am coborât pe scări să mă uit mai bine la grifon, să fiu de unul singur, dar când am băgat mâna în haină ca să scot celularul (ideea de a o suna pe Aimee Light figurase de la bun început în planul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sfârșit, Thomas Wohlfahrt propune un recital poetic ad-hoc, că doar n-o să ne consumăm timpul doar cu mâncatul și plimbatul în jurul vilei, se cuvine să ne mai și asumăm - barem și pentru propria distracție - rolul de scriitori. Drept scenă sau soclu servește un atelaj rustic, cu oiștea în pământ, pe care se succed poeții, rostind ce le trece prin cap în materie de poezie, în limbile lor materne. Traducerea lipsește, dar nici nu e nevoie de ea. Toate sunt suplinite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai slab luminată, în care perspectiva se diluează, la propriu, din cauza ploii ce nu mai contenește. Zăresc aici, învăluite în umbră, câteva clădiri istorice - seamănă cu două catedrale, deosebit de impunătoare, în stil clasic, și o statuie ecvestră alături. Tăblița de pe soclu mă dumerește că este Regele Frederich cel Mare. Fiecare loc, cu eroii săi mitizați. Abia când ajung la hotel, realizez cât de obosit sunt - prea multe emoții pentru o primă zi la Berlin... 15 iulie, sâmbătă VITALIE CIOBANU: A doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Königsberg? M-am întrebat de ce, dacă totul e „istoria noastră”, cum se spune prin acele părți de, totuși, Europă, în Rusia, Bielo - sau nu, de ce nu au și nemții muzee cu Hitler, Goering și alți criminali de tipul celor de pe soclurile din Rusia. Răspunsul e simplu: pentru că Hitler și ai lui au fost judecați la Nürnberg, iar ceilalți, autorii a vreo sută de milioane de morți, sunt, bine mersi, „istorie”. - Cum comentezi atitudinea unor intelectuali din vestul Europei care concep unitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
culturală și ideatică răsplătită benefic de zei; iar acea primă analiză a lui Hamlet din romanul inițiatic Wilhelm Meister al lui Goethe, valabilă literă cu literă până azi, nu face decât să așeze această piesă și pe autorul ei pe soclul absolut valoric pe care se află și azi! Or, nu vi se pare că Titu Maiorescu al nostru a creat aceeași „ruptură” de direcție în cultura noastră, trimițându-l pe tinerelul Mișu Eminescu la Viena și Berlin și mai ales
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
închin gânditorilor cutezători care au putut alege calea adevărului în întunericul și confuziunea lumii de ieri. * Eterna scenă a vieții și morții. În preajma poetului, între ruini și morminte, doi tineri se îndrăgostesc. Trec două țărăncuțe care descifrează silabisind versurile de pe soclul pe care stă poetul (gânditor pe o bancă). ...Ceva despre liniște, despre un lac cu lebede... N-a mai rămas nimic din toate decât viersul... * Sunt bucuros că armata roșie ne-a scăpat poate pentru totdeauna de bestia războinică. * Syringa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
avut intuiții critice profunde, înaintea criticilor "profesioniști", precum B. Fundoianu, Felix Aderca, Ion Pillat? Dar Maiorescu, mă puteți întreba! Ei, cu mentorul "Junimii" lucrurile stau astfel: acesta l-a "descoperit", e drept, pe Eminescu, așezându-l cu gesturi sigure pe soclul pe care se află și azi, ceea ce nu era greu, dată fiind strălucirea frapantă a versurilor sale, însă mai departe i-a pomenit doar pe niște minori: Matilda Cugler-Poni, colonelul Șerbănescu, Ollănescu-Ascanio etc. Detectorul său pentru poezie era vădit deficitar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fost Crucea pe care a fost răstignit Domnul. Poți Îngenunchea, săruta locul, te poți ruga și poți aprinde o lumânare. E foarte mișcător acest loc sfânt. E sfințit prin Sfânta Cruce a Domnului. Crucea este ca o statuie pe un soclu Înalt, iar pe părțile Crucii Împăratul Constantin și mama sa Elena. Pe pereții peșterii sunt icoane mari și frumoase. Mărețe În taina lor. După ce ne Închinăm și privim, ieșim din peșteră. Locul unde s-a aflat crucea Mântuitorului Altarul cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
frumos e amenajat! Nimeni nu poate intra În atelier. Este un mic platou deasupra atelierului și de acolo poți vedea și admira. În curtea bisericii este și o statuetă catolică cu chipul Sfintei Fecioare Maria. Statueta este Înălțată pe un soclu de vreo 7 m. Este din marmură albă și-i foarte frumoasă. Apoi am mers și am văzut scris pe pereți, afară, câteva fraze: „Îngerul a vizitat-o pe Sfânta Fecioară”, ” Îngerul i-a vestit Fecioarei” și alte câteva inscripții
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Carmeliților. Dar cât ne povestește părintele David de peșteră, iată, ne deschide poarta un călugăr. Ne invită În curtea mănăstirii. În curte este o statuie foarte Înaltă a Sf. Prooroc Ilie. Cred că are peste 7 m Înălțime. Pe un soclu Înalt este statuia Sf. Prooroc Ilie cu sabia În mână (foto) și la picioarele lui proorocii mincinoși care duceau lumea la idolatrie. Se spune că pe acest munte Sf. Prooroc Ilie aduna popor la rugăciune. Aici a făcut altar din
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
care, în partea mai abruptă, dispuneau de geamuri de sticlă, asigurând o foarte bună iluminare naturală a halelor). Fundațiile solide erau gândite să susțină întregul edificiu, fiind realizate dintr-o combinație inedită de beton și mortar, peste care era așezat soclul de piatră brută. Piatra fasonată era folosită la decorațiunile de exterior ale tocurilor de uși și ferestre, ferme, coloane și corononamentul zidurilor exterioare. Partea metalică era executată din fier sudat (sau pudlat) și trebuia să confere rezistență construcțiilor indiferent de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
orașul Huși. În fața Colegiului Național „Cuza Vodă” a fost amplasat bustul de bronz al generalului Gheorghe Teleman, eroul de la Smârdan, opera sculptorului italian G. Vignali Firenze. Monumentul a fost ridicat în 1914 din inițiativa prietenilor și locuitorilor orașului Huși. Pe soclu se află un basorelief de bronz cu o scenă de luptă reprezentând pe dorobanții, sub comanda maiorului Gheorghe Teleman, la asaltul redutei Smârdan. În spatele soclului sunt imortalizate următoarele cuvinte: „Marelui cetățean, general Gheorghe Teleman. Acest monument ridicat în anul 1914
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Firenze. Monumentul a fost ridicat în 1914 din inițiativa prietenilor și locuitorilor orașului Huși. Pe soclu se află un basorelief de bronz cu o scenă de luptă reprezentând pe dorobanții, sub comanda maiorului Gheorghe Teleman, la asaltul redutei Smârdan. În spatele soclului sunt imortalizate următoarele cuvinte: „Marelui cetățean, general Gheorghe Teleman. Acest monument ridicat în anul 1914, în orașul Huși, prin subscripție publică, din inițiativa prietenilor politici din județul Fălciu. General de divizie Gheorghe Teleman, născut în 1838, luna octombrie 22. Maior
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
juramos: Patria o muerte. Venceremos! "Cuba este marea noastră patrie, România patria de adopcion și pentru amândouă jurăm: Patria sau moartea. Vom învinge! Liniștiți în toate privințele și aflați și în paza "poetului nepereche" Mihai Eminescu, care ne străjuia de pe soclul din fața Ambasadei, ne-am văzut de ale noastre sub cerul de obicei blând și senin al frumoasei Havana. După plina de adevăr zicala franceză "savoir c'est prevoir", am început totuși să mă documentez asupra uraganelor și a impactului lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
inteligență și farmec neasemuit. Ultima întâlnire cu Velea, de care îmi amintesc, am avut-o, cred, în toamna lui 1986. Coborând din autobuz la Casa Scânteii, l-am ajuns din urmă în dreptul statuii lui Vladimir Ilici, pe atunci tronând pe soclu, și nu mi-a fost greu să-l ajung, pentru că înainta anevoie. M-a luat de braț și am mers încet, în tăcere, spre edificiul pachidermului cultural în care ne câștigam pâinea, cu multă scârbă, în ultimii ani ai ceaușismului
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de context. Tot ce observă prin lentilele măritoare prezintă pentru el interes: arhitectura unui edificiu, vestimentația unor personaje intrate în cadru, înfățișarea unor vehicule de epocă, o firmă agățată deasupra intrării unui maga zin, o inscripție, cu trudă descifrată, de pe soclul unei statui, totul con lucrează la impunerea impresiei că asistăm la redes coperirea unor lumi. Ne-au rămas, desigur, în destule cazuri, și alte mărturii despre ele, dar cele oferite de cartofilie vin cu aportul lor de concretețe și mai
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a vieții unui scriitor (sau a oricărei alte personalități reprezentative), desigur punctează Dan C. Mihăilescu "pe baze moderne, cu acel amestec, seducător (și eficient analitic) de subiectivitate simpatetică și hermeneutică serios documentată", pentru "re... antropofizarea zeităților uitate de secole pe socluri". E un îndemn și o pledoarie pentru cercetarea și aprofundarea vieții (și operei) lui Eminescu, în parametrii normalității actului critic, arătând astfel calea de apropiere a cititorului de azi de personalitatea, de netăgăduit, a scriitorului genial de acum aproape două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de mușchi? Aceștia, nefiind asimilabili cu o biocenoză, ci doar cu segmentul ei autotrof, permit adaptarea la modificarea mediului prin simpla Înlocuire a unei specii de mușchi cu o alta. Dacă, pentru a da un exemplu concret, ne uităm la soclul de piatră al gardului parcului Copou sau chiar la asfaltul umed, vom vedea acele pete pufoase și verzi, mușchii care Încearcă să acapareze aceste corpuri străine. Vom vedea și primordiile de sol pe care ei le formează prin acumularea prafului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unii licheni mai și mor; În urmă, În placa de azbociment, rămâne o adâncitură negricioasă. Și dacă licheni sunt, sigur trebuie să fie și mușchi, mi-am zis. Și i-am găsit, acolo unde le place, la umbra gardului, pe soclul de piatră al acestuia, unde alcătuiau o pădure liliputană de un deget grosime, cu mult mai viguroși decât confrații lor de la Iași. Unii, ca să mă exprim mai plastic, Înfloreau, adică Își formaseră sporogonul, capsula cu spori; din nou, la Iași
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
război. Dar cai sălbatici au mai rămas, prin zonele răsăritene ale teritoriului etnic românesc, până aproape de zilele noastre; Îi menționează și Dimitrie Cantemir. Omul locului a știut atunci să-și prețuiască noul prieten și chiar să-l ridice pe un soclu. Calul n’a fost doar un simplu vehicul, nici doar n’a spart cetăți, precum cel troian; a fost poate, ca și la alți arieni, sacrificat, e drept rarul sacrificiu suprem, regesc, păstrând legătura lumii noastre fizice cu cea numenală
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
întrebi. Sau să-ți închipui. Ca într-un fel de joc. Scriam și-mi aduceam aminte de un meșter, nea Mitică, un meșter care tot venea la mine la țară când au reparat ai mei fațada casei. Cioplea piatră pentru soclu. Atâta făcea. Apărea dimineață la o oră, mereu aceeași, poate pentru că atunci avea mașină sau pentru că rutina își spunea cuvântul, se așeza în fund pe o piatră și cioplea. Egal cu sine. Calm. Probabil nu bănuia că asta e, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
avea mașină sau pentru că rutina își spunea cuvântul, se așeza în fund pe o piatră și cioplea. Egal cu sine. Calm. Probabil nu bănuia că asta e, în fond, și munca scriitorului. De dimineața până seara spărgea piatră. Piatră pentru soclu. Se așeza pe un scăunel, își vâra capul între umeri și spărgea cataroaie. Cu ciocanul. Țoc - și piatra se crăpa în două felii pe care el le studia, le bibilea până deveneau piese ale unui posibil joc din acela în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]