3,583 matches
-
de țelină, făcută dintr-o țelină rasă și ținută timp de zece minute în apă cu sare de lămâie. Se așează în salatiera stropită cu ulei și sare și se decorează cu maioneză. MUSACA DE SOIA CU VINETE 250 g soia mărunțită, 2 vinete, 1 kg cartofi, 5 roșii, 500 g ciuperci, 2 legături de ceapă verde, 2 legături de verdeață, 200 ml ulei, 200 ml vin alb, 3 căței de usturoi, 500 ml apă, Secretul Gustului, sare, piper Punem la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
legături de verdeață, 200 ml ulei, 200 ml vin alb, 3 căței de usturoi, 500 ml apă, Secretul Gustului, sare, piper Punem la fiert un litru de apă și, când clocotește, dăm deoparte, adăugăm 100 ml de vin, apoi punem soia la înmuiat. Curățăm cartofii de coajă, îi spălăm, după care îi tăiem felii și îi prăjim puțin pe ambele părți. Vinetele le tăiem felii subțiri și le călim pe ambele părți. Într-o tavă tapetată cu ulei și pesmet, punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
subțiri și le călim pe ambele părți. Într-o tavă tapetată cu ulei și pesmet, punem un pat din cartofi și vinete, peste care adăugăm soia scursă de apă și călită puțin în ulei cu trei căței de usturoi. Peste soia, punem iar cartofi, vinete, ciuperci tăiate felii, roșii felii și ceapă tăiată. Punem să stea timp de jumătate de oră, apoi punem deasupra verdeață și 100 ml de vin și dăm la cuptor. PAPANAȘI DE MĂMĂLIGĂ 1,5 l lapte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
un sfert de oră, adăugăm măslinele și restul de vin, lămâia tăiată felii subțiri, apoi dăm vasul la cuptor timp de 20 de minute. Aceeași procedură se folosește și pentru carnea de pasăre, carnea de curcan, carnea de vițel, inclusiv soia pentru zile de post, carnea de iepure, care trebuie ținută mai întâi timp de trei - patru ore în baiț condimentat. MUSCHI DE VITA CU CASCAVAL 300 gr. de mușchiuleț, o ceapă tocată fin, un morcov ras, 100 ml de vin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și decorăm cu verdeață. Se servește cu garnitură din legume fierte. 6.3 PREPARATE DIN CARNE DE PORC CARNE DE PORC CU ANANAS 400 g carne de porc tăiată fâșii, o cutie de ananas bucăți, 5-6 linguri de sos de soia, 2 linguri de vin alb dulce, un vârf de cuțit de pastă de chili, 3 lingurițe de amidon, 2 gogoșari sau ardei roșii, 2 linguri de ulei, 2 linguri de ketchup, o lingură de oțet alb, zahăr și sare. Este
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lingură de oțet alb, zahăr și sare. Este o rețetă pentru 4 porții. Se pun fâșiile de carne într-un castron, se scurge ananasul și din zeamă se iau două linguri și se amestecă cu două linguri de sos de soia, două linguri de vin, pasta de chili și două lingurițe de amidon. Se toarnă peste carne, se acoperă cu un capac și se lasă să se pătrundă timp de treizeci de minute. Se curăță gogoșarii și se taie felii subțiri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
producție de 3.000 kg/ha, se realizează 390 kg de proteine ; la un hectar de cartofi, cu un conținut de 2% proteine și o producție de 19.000 kg/ha, se obțin 380 kg proteine ; la un hectar de soia, la o producție de 1.900 kg/ha și cu un conținut de 37% proteine, se realizează o cantitate de 703 kg de proteine ; la un hectar cultivat cu năut, la o producție de 1.900 kg/ha și un
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
BĂLTEANU GH., 1979; UNGUREANU O, 2001). Semințele anumitor leguminoase în afară că sunt bogate în proteine, au în compoziția lor și un conținut semnificativ de grăsimi constituind materia primă în industria uleiurilor și ca adaos la fabricarea pâinii. Semințele de soia conțin 1725% grăsimi, ceea ce a dat culturii acestora denumirea de proteo-oleaginoase. Semințele de arahide conțin până la 48% grăsimi, de aceea cultura este una oleoproteică. Năutul sii lupinul conțin deasemenea cantități apreciabile de substanțe grase (BĂLTEANU GH., 1998; MUNTEAN L. și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
69.213 milioane hectare) și America de Nord și Centrală (37.983 milioane hectare) (ANUARUL F.A.O., 2008). în România, suprafața cultivată cu leguminoase pentru boabe era în anul 1985 de 596,8 mii hectare (din care 318,8 mii hectare cu soia), mai mare cu 26% față de anul 1980. în anul 1995 se cultivau cu leguminoase pentru boabe numai 136,2 mii hectare, cele mai mari suprafețe fiind concentrate în asociații agricole și societăți comerciale (ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI, 1999). Cunoscut si
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Extractivele neazotate sunt alcătuite în proporție precumpănitoare din amidon, pe lângă acesta se mai găsesc mici cantități de dextrine, zaharoză, glucoză, levuloză și alte substanțe. Conținutul în grăsimi depășește pe cel al leguminoaselor (cu excepția soiei și arahidelor), ajungând adeseori la 5-7,2% (MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Cenușa boabelor de năut este bogată în primul rând în fosfor (34,51% P2O5), apoi în potasiu (28,38% K2O), magneziu (20,06% MgO) și calciu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
lungă de 6 ani (GUȚ P., și colab., 1998) (tabelul 9). După GUȚ P., JITĂREANU G. și colab. (1998) cele mai folosite rotații în care participă nătul, ca leguminoasă, sunt următoarele: a.rotație de 3 ani: 1. leguminoase pentru boabe ( soia + năut + mazăre ), 2. cereale păioase (grâu de toamnă sau orz de toamnă ), 3. porumb pentru boabe. 21 b. rotația de 6 ani: 1. leguminoase pentu boabe (soia + năut + mazăre ), 2. cereale de toamnă (grâu), 3. porumb boabe + floarea soarelui + sfeclă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ca leguminoasă, sunt următoarele: a.rotație de 3 ani: 1. leguminoase pentru boabe ( soia + năut + mazăre ), 2. cereale păioase (grâu de toamnă sau orz de toamnă ), 3. porumb pentru boabe. 21 b. rotația de 6 ani: 1. leguminoase pentu boabe (soia + năut + mazăre ), 2. cereale de toamnă (grâu), 3. porumb boabe + floarea soarelui + sfeclă pentru zahăr, 4. cereale de toamnă (orz), 5. porumb pentru boabe, 6. porumb pentu boabe. După năut pot da rezultate foarte bune cerealele. Referindu-ne la condițiile
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
două categorii mari de acizi grași polinesaturați (AGPN) în funcție de poziția primei duble legături în lanțul de atomi de carbon: omega (ω)-6 și omega (ω)-3. Acizii grași (AG) ω-6 se găsesc în uleiurile vegetale precum uleiul de porumb, de soia sau de floarea-soarelui. Înlocuirea acizilor grași saturați din dietă cu AGPN determină reducerea LDL - și a HDL-colesterolului. În general, scăderea grăsimilor saturate din dietă este de două ori mai eficientă decât creșterea AGPN. Mecanismul exact prin care acționează AGPN ω-6
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
lipidele reprezintă mai puțin de 30% din necesarul caloric, iar AGPN sunt în proporție de 7 -10% determină scăderea colesterolului total, a LDL-colesterolului și a HDL-colesterolului. AGPN ω-3 derivă din acidul alfa-linolenic care se găsește în uleiurile vegetale: rapiță, nuci, soia. Derivații cu lanț lung (acidul eicosapentaenoic și acidul docosahexaenoic) se găsesc în uleiul de pește și în peștele oceanic. Peștii care conțin cantitățile cele mai mari de AGPN ω-3 sunt: tonul, peștele-spadă, somonul, scrumbia, sardelele și heringul. În ultimii aproximativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
de obicei, în alimente care conțin și lipide saturate, având astfel efect aterogen. Se vor folosi, ca surse de proteine animale, produsele lactate degresate, albușul de ou, peștele, carnea de pui fără pieliță și carnea slabă de vită. Proteinele din soia. O meta-analiză a mai multor studii din literatură a arătat că proteinele din soia sunt eficiente în scăderea colesterolului la pacienții cu hipercolesterolemie; la cei cu valori normale ale colesterolului efectul este mai puțin evident. De asemenea, studii epidemiologice au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
vor folosi, ca surse de proteine animale, produsele lactate degresate, albușul de ou, peștele, carnea de pui fără pieliță și carnea slabă de vită. Proteinele din soia. O meta-analiză a mai multor studii din literatură a arătat că proteinele din soia sunt eficiente în scăderea colesterolului la pacienții cu hipercolesterolemie; la cei cu valori normale ale colesterolului efectul este mai puțin evident. De asemenea, studii epidemiologice au demonstrat că la populațiile asiatice, care consumă de 30-50 de ori mai multă soia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
soia sunt eficiente în scăderea colesterolului la pacienții cu hipercolesterolemie; la cei cu valori normale ale colesterolului efectul este mai puțin evident. De asemenea, studii epidemiologice au demonstrat că la populațiile asiatice, care consumă de 30-50 de ori mai multă soia comparativ cu cele din vestul Europei și Statele Unite, prevalența bolilor cardiovasculare este mai redusă (27) . Se recomandă, pe cât posibil, înlocuirea în dietă a proteinelor animale (care conțin cantități mari de colesterol și de lipide saturate) cu preparate de soia, bogate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
multă soia comparativ cu cele din vestul Europei și Statele Unite, prevalența bolilor cardiovasculare este mai redusă (27) . Se recomandă, pe cât posibil, înlocuirea în dietă a proteinelor animale (care conțin cantități mari de colesterol și de lipide saturate) cu preparate de soia, bogate în AGPN, fibre, vitamine, minerale și sărace în AGS. 52.2.6. Alcoolul Consumul moderat de alcool se asociază cu o scădere a riscului de boli aterosclerotice. Efectele benefice ale alcoolului se datorează creșterii HDL-colesterolului și a apoA-1, precum și ameliorării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
fi concluzia că plantele de cartof se caracterizează printr-o mare capacitate de adaptare la noile condiții de mediu. Cercetările sale cu privire la metodele și mijloacele de creștere a nivelului recoltelor la cultura grâului de toamnă, a porumbului, ovăzului, soia etc., au meritul de a preciza anumite verigi tehnologice în zonele cu soiuri de tip cernoziom cambic sau cenușii și brune de pădure din Moldova. A fost un specialist recunoscut în cultura plantelor tehnice și a militat pentru introducerea și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
au meritul de a preciza anumite verigi tehnologice în zonele cu soiuri de tip cernoziom cambic sau cenușii și brune de pădure din Moldova. A fost un specialist recunoscut în cultura plantelor tehnice și a militat pentru introducerea și cultivarea soiei și șofrănelului în România. A participat la acțiunea de zonare 28 a plantelor de cultură din țara noastră, având și serioase preocupări pentru istoricul plantelor de cultură. A publicat Cursul de Fitotehnie, în două volume, destinat studenților și a fost
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
metabolismul proteinelor, calciului și fosforului la crapul crescut în acvariu și în apele din iazuri, dinamica clorurilor, fosforului și proteinelor serice la găinile purtătoare de Salmonella pulorum etc.ă și biochimie vegetală (caracterizarea biochimică a unor linii și hibrizi de soia și alteleă. Fiind o specialistă în domeniu, a participat la cel de-al V-lea Congres Internațional de Biochimie de la Moscova (1961ă, reprezentând știința românească. Profesoara Elisabeta Văscăuțeanu a desfășurat și o bogată activitate social- politică. Ca studentă a participat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
prezentarea metodelor disponibile pentru îmbunătățirea funcției sexuale în aceste situații. - Terapie de substituție hormonală când este cazul. De asemenea puteți sugera terapii alternative pentru tratarea simptomelor menopauzei (de exemplu: medicație homeopatică, ceaiuri din diverse plante, vitamina E, alimentație bogată în soia). - Pentru a combate uscăciunea mucoasei vaginale se recomandă folosirea lubrifianților (exemplu: cremă cu estrogeni, K-Y jelly) - Vulvo-vaginitele post-iradiere o Profilaxie: menținerea pielii și a mucoaselor uscate cu ajutorul pastelor sau pulberilor o Tratamentul pruritului și a senzației de arsură se face
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
rossicus Kok., Rhogas testaceus F., Macrocentrus collaris Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
acoperită de secreții translucide, ce constituie “roua de miere”, pe care se dezvoltă fumagina. În felul acesta asimilația clorofiliană nu se mai desfășoară normal, în timp ce respirația este intensificată. Păduchele verde al castraveților transmite numeroase viroze de la castraveți, pepeni dovlecei, bob, soia, salată, ștevie, revent, spanac etc. Pragul economic de dăunare: 4 - 5 afide/frunză. Măsuri de prevenire și combatere La semnalarea primelor colonii de păduchi se aplică tratamente chimice cu unul din produsele: - Chess 25 WP - 0,04 %; - Pirinor 25 WG
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
o temperatură de 26 - 300 C. La gărgărița fasolei sunt semnalați ca paraziți Triaspis thoracicus Curt. și Anisopteromalus calandrae Pz. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă boabele diferitelor specii și soiuri de fasole, mai rar pe cele de năut, soia și bob. Boabele infestate pot fi distruse complete; într-un bob se pot dezvolta 1 - 29 larve. Boabele atacate prezintă orificii de părăsire de către adulți, exuvii și excremente ale insectei (fig. 50 c). Pagube mai mari se înregistrează în anii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]