21,979 matches
-
hârjoneala cu băieții, cocoțatul, zilnic, prin toți copacii și se afundă în studiu cu toată seriozitatea. În clasa a VII-a îi veni colegă de bancă Anita Voch. Așezate una lângă alta formau o pereche ciudată. Anita era înaltă și solidă, cealaltă, mică și pipernicită, abia dacă-i ajungea la umăr. Sufletește însă se asemănau și înclinația spre șotii făcu din cei doi ani de școală o înșiruire de evenimente din cele mai năstrușnice. Ieșiseră de la cursul de radio plictisite. Luana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o prelată și s-a apucat să mute niște scânduri. Continua să fluiere melodia plină de lumină pe care o auziseră ceva mai devreme și care Îl făcuse pe Adam să se gândească la Perdo, la casa lui, cu podele solide și cu acoperiș rezistent, fără găuri. Din pricina asta, a și resimțit valul amărui de greață care nu i mai dădea pace În vre mea din urmă. — Vino să-mi dai o mână de ajutor, a zis Din, trăgând de o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
apoi, de (uitatele?) Ticu Archip, Maria-Luiza Cristescu, Eugenia Tudor-Anton, Gabriela Adameșteanu, Dana Dumitriu, Alexandra Târziu, Adriana Bittel, Adina Kenereș și, iată, Doina Popa a cărei carte, "Ca frunza-n vînt" (Editura Junimea, 2016), nu face decît să confirme această paradigmă solidă a epicii noastre, structurată în prozele nuvele, povestiri, romane, schițe "femeilor teribile" din anii '70 ai literaturii noastre; Doina Popa continuă, în pofida tuturor Pelinel, Pamela de România, Sexy Brăileanca etc., să caute feminitatea, într-o poveste de dragoste care explodează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
din piață. În jur era o viermuială de oameni ceva de speriat, zi de târg. Colegul mi-a ars o palmă peste picior. Bun, ai? Bun. Am auzit că ai ajuns mare, ai pornit de la munca de jos, ai dosar solid, bravos, măi. Se ștergea gospodărește cu dosul palmei la gură.. Râdea de i se clătina burta, din orice. La plecare mi-a mai dat un pepene, acesta pe care ți l-am adus ție, scena mi-a plăcut la culme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se vedeau decât darele albe de vapori, parcă trasate cu creta pe cerul albastru. Și totuși mi-am băgat în cap ideea că le văd. Însă ceea ce credeam eu că văd pe cer nu erau avioane, ci fortărețe - niște construcții solide, pătrățoase, cu poduri mobile, metereze și steaguri ce flutură-n bătaia vântului, plutind că fermecate prin văzduh. Am rămas cu această idee până peste câțiva ani, când m-am dus la grădiniță și am facut un desen cu fortărețele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
corect, dar nuanțat, împodobit cu expresii poetice care sunt adevărate cuvinte de sărbătoare. 7. Scrieți corect, clar și îngrijit, caligrafic, căci frumusețea scrisului dă o notă aparte compoziției voastre! III. ETAPELE ALCĂTUIRII UNEI COMPOZIȚII Instrumente de neînlocuit pentru o structură solidă și armonioasă a minții, pentru formarea unui creier capabil să prelucreze creator cunoștințele și experiența umană, compozițiile școlare sunt mijloace eficiente în formarea deprinderilor de a comunica. Funcționalitatea acestora constă în faptul că ele urmăresc prioritar dezvoltarea posibilităților creatoare, cultivarea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Începutul unei astfel de compoziții presupune niște obiective clare și precise: cunoașterea scopului în vederea căruia se face comparația și contrastul și sesizarea elementelor de bază cărora li se va face comparația și contrastul, acestea constituindu-se în puncte de sprijin solide pentru organizarea întregii compoziții. Modalitățile de abordare a compoziției prin comparație și contrast pot fi diferite: subiectele se pot trata punct cu punct sau pot fi abordate separat. Prezentăm în continuare avantajele și dezavantajele acestor modalități de abordare a subiectului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mai eficientă de transpunere în practică a cunoștințelor teoretice însușite la orele de gramatică. Din însușirea corectă a limbii decurg deprinderile de exprimare. De asemenea, conștientizarea normelor gramaticale înlătură pericolul exprimării copiate, deoarece dispunând de cunoștințe de limbă cât mai solide, elevul capătă încredere în el, renunță la imitarea maturilor și devine mai sigur în exprimare. Ele obligă elevii să participe activ, conștient și totodată creator. Ele se deosebesc de celelalte compuneri prin faptul că sunt mai scurte și urmăresc pe lângă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Înainte ca el să-i mulțumească. 25. Ecce pater! O descoperire târzie și nefolositoare. Ramolismentul bătrânului punea capăt unei frumoase tradiții de soldați ai micilor victorii și ai marilor eșecuri. Pe asumarea lor nediferențiată, familia Moduna și-a construit o solidă reputație de Învingători păguboși și perdanți optimiști: strălucirea izbânzilor era de fiecare dată fericit completată de o strălucire și mai mare a eșecurilor. Așa se explică blândețea care le scălda chipul, atât În poze, cât și În realitate, precum și Încrederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
că pentru un fleac ca ăsta ar fi nevoie de consilier. E o situație specială. Azi am primit ordinul de chemare, declară În sfârșit Petru. La oaste, care va să zică. O zi mare, domnule Șendrean. În acest caz vă recomand un geamantan solid din carton presat. Apără de praf puținele lucruri pe care regulamentul le tolerează și poate fi deschis cu ușurință de oricine, chiar și de dumneavoastră, În cazul că ați pierdut și cea de-a doua cheiță pe câmpul de instrucție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
rămâne În aer pe durata croazierei. Terasa avea și patru stâlpi de susținere cu care Terente Marcovici nu știa Încă ce să facă. În fond, Își spuse el, pe mine mă fascinează imaginile fluide, inefabilul, la dracu' cu construcțiile astea solide, din materiale impure, imunde În comparație cu sunetele diafane ale muzicii. Înapoi la Absolut! Așeză lângă ușă coșul cu mezeluri și se Întoarse la mașină, În timp ce iahtul se scufunda Încet În adâncul trupului său ca un ghiorăit Înăbușit de mațe. Pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
unde frecventează atelierul lui Matisse. Această lucrare este o excepție În opera lui Ziffer, dacă o raportăm la seria lucrărilor care au precedat-o sau la cele care o vor urma. Aerul de studiu executat În liniște poartă amprenta operelor solide din muzee cât și suflul nou al experiențelor postimpresioniste, menținând În echilibru pornirile novatoare cu propria-i inteligență plastică. Asemenea lui Poussin și Manet, utilizând În beneficiul picturii lor capodoperele din muzee, Ziffer ține să introducă la rându-i În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
umbra caldă. Nagy Oszkár fiind un pictor care Își rezolvă spațiul plastic prin divizarea În planuri mari a suprafețelor modulate, recurge adesea la linii de demarcație Între planuri și tonuri. Pictura sa este gravă, detașându-se demersul său pentru construcția solidă a formelor, trecute prin marea lecție a cubismului și Întoarse Într-o imagine a cărei descifrare este mai ușoară. Această natură statică Însumează tot ceea ce Îl caracterizează pe autor În perioada sa de maturitate artistică, fiind emblematică pentru parcursul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
tras mâna înapoi și-am strigat imaginea din oglindă pe nume. Iar ea a răspuns cu aceleași cuvinte, numai că pe tăcute, mișcându-și doar buzele: Eric Sanderson. Eric Sanderson. Când m-am auzit rostindu-l, numele mi-a părut solid și real și bun și normal. Dar nu era. Era ruina unui zid sfărâmicios, a unor geamuri sparte și-a unor prelate albastre, fâlfâitoare. Era o epavă. O relicvă a unui lucru năruit în proporție de nouă zecimi. — Îmi închipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
timp, căzând într-una din acele perioade de nemișcare inexpresivă cauzate de epuizarea emoțională. Totuși n-am găsit nimic. Nici o fotografie. Nici o hârtie. Nici o scrisoare. Toate spațiile accesibile din casă erau larg deschise și nu exista nici măcar o singură urmă solidă lăsată de mine sau de trecutul meu. Toate astea m-au făcut să mă întorc de unde plecasem, desigur. Acum știam unde erau păstrate lucrurile astea. Îmi dădusem seama mai devreme, cred, dar, în loc să mă oprească, revelația asta mă făcuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
care le ura sau iubea, speranțele ei, prioritățile, sângele, unghiile și pantofii și menstrele și lacrimile și coșmarurile, dinții și saliva și râsul, amprentele pe care le lăsa pe pahare - gândul că ar avea genul ăsta de trecut concret și solid, acest „a fost odată“, era mult prea mult pentru mine (un alt motiv pentru care nu am deschis ușa încuiată). Nu, fantomele pe care le-am invocat în nopțile acelea târzii și-n timpul lungilor drumuri la volan și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
norului radioactiv de la Hiroșima, creștea pe pervazurile ferestrelor și pe plintele podelei. Păianjenii și insectele își împărțeau teritoriile pe întinderea dușumelelor și tavanelor. Parterul casei nu era tocmai încremenit și nici tocmai tăcut în timpul nopții. La etaj, ușa încuiată rămânea solidă și familiară și de neclintit. Alături, ușa dormitorului meu - reală și funcțională și nu tocmai închisă. Între ea și canat era un spațiu cât să încapă o pisică, iar asta făcea ca pe palier, din podea până în tavan, veioza de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o bentiță, peste părul lung și negru. — Fi-r-aș a naibii să fiu ei, zise ea. Uite cine a venit. Am ajuns sub copac și m-am aplecat, iar ea s-a ridicat pe jumătate, apucându-mi brațele cu mâinile ei solide, calde sub soarele verii, reale. M-a strâns tare și ne-am afundat amândoi în șezlong. Am rămas așa vreme îndelungată, ținându-ne strâns, cu fața îngropată unul în gâtul celuilalt, respirând și stând nemișcați. Te simți bine? am întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să accepte dura realitate a podelei ca pe o entitate de nisip, pietre și ciment, duri atomi fizici fără cuvinte, idei sau conexiuni, dar mintea mea nu reușea să găsească decât cuvintele, ideile, semnele și conexiunile acestor lucruri, niciodată nimic solid, iar corpul meu nu putea acționa fără instrucțiunile transmise de creier. Mi-am îndreptat din nou privirea în jos, încercând să-mi îndemn ființa spre lumea familiară a lucrurilor solide și-a spațiului. Dar până și vaga amintire corporală a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
decât cuvintele, ideile, semnele și conexiunile acestor lucruri, niciodată nimic solid, iar corpul meu nu putea acționa fără instrucțiunile transmise de creier. Mi-am îndreptat din nou privirea în jos, încercând să-mi îndemn ființa spre lumea familiară a lucrurilor solide și-a spațiului. Dar până și vaga amintire corporală a pământului tare dispăruse și picioarele mele se agitau în bezna aceea lichidă, lipsită de substanță. Lumea, mintea mea, felul în care acestea intrau în relație, oricare ar fi fost pivotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în viteză prin apă, pe sub corpul meu, trăgându-mă într-un mic vârtej de gânduri dezlânate. Arătarea din ecranul electrostatic al televizorului. Iisuse. Am lovit mai repede din picioare, luptându-mă cu lichidul, încercând să-mi aduc în minte imaginea solidă a unui petic de uscat. Dar n-am reușit decât să împroșc în jur fragmente de celule cenușii. Apoi un alt curent subacvatic mă trase în jos. Arătarea trecu din nou pe sub mine și nemiloasa forță pe care o dezlănțui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
eram pierdut pe acolo pe undeva și peste tot, mă scufundam, mă împrăștiam, pierzându-mi mințile, gândurile și cunoștința. Am deschis ochii. O lumină umedă și proaspătă se scurgea pe după draperii - sosea dimineața, aducând din nou cu ea claritatea lumii solide. M-am trezit în partea de jos a bibliotecii din living. Partea de sus se rupsese și se prăbușise, îngropându-mă într-o avalanșă de cărți și așchii de lemn. Am tușit și m-am crispat. O coastă fisurată. Pe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o mică alunecare de cărți. Televizorul zăcea cu ecranul în jos, pe covor, la capătul cablului de alimentare întins la maximum, sofaua era răsturnată cu picioarele în sus. Lucrurile erau sparte, aruncate, ciobite și zdrobite, dar erau încă acolo. Lucruri solide, fizice. Lucruri dintr-o cameră făcută din cărămizi, pe-o planetă făcută din piatră și apă. Materie tăcută și adevărată. Când mi-am adunat puterile, m-am ridicat în picioare din mijlocul dezastrului, m-am clătinat, m-am echilibrat. Cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
este ascuns, devenind doar una dintre multele destinații posibile ale cursului, și orice pește al gândului care ar încerca să se apropie de el va fi năucit, dezorientat și derutat. Cărți de non-ficțiune/Cărți de ficțiune: Cărțile de non-ficțiune oferă solide canale de informare în multe direcții. Cărțile de bibliotecă sunt cele mai bune pentru că ele leagă cartea în sine deopotrivă de orice cititor anterior și de orice aplicații ale textului. Și cărțile de ficțiune generează fluxuri iluzorii de oameni, întâmplări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nefolosit. Rahat. Nu, nu era o situație critică, dar eram nevoit să zbor cu trei motoare până când aveam să înlocuiesc scrisorile. Totuși nu era ca și când n-aș fi avut alte mijloace, alte sisteme de protecție; falsa mea identitate era încă solidă ca o stâncă. Mi-o dovedisem din nou în hol abia acum un sfert de oră. O treabă bine făcută. Dar pierderea scrisorilor însemna totuși că mergeam pe sârmă fără plasă de siguranță, că înotam fără colac de salvare. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]