12,011 matches
-
substanțele necesare dezvoltării bacteriilor sau ciupercilor producătoare de enzime. Multiplicarea are loc într-un bioreactor, prin diverse procedee (de suprafață, submersie etc). Eliberarea enzimelor se face prin dezintegrare mecanică sau autoliză. Extracția se face cu apă, soluție de săruri sau solvenți organici. Purificarea are mai multe variante: precipitare, cristalizare, adsorbție, cromatografie etc. Condiționarea se face sub formă de pulberi sau de soluții concentrate. Denumirea se fixează în funcție de enzima cu activitatea cea mai ridicată sau care este utilizată preferențial Preparatele imobilizate sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Ele sunt esențiale pentru funcționarea normală a organismului; intră în compoziția membranelor celulare. Organismul uman este capabil de a sintetiza lipidelor necesare, cu excepția acizilor grași (AG) esențiali (linoleic și arahidonic). Lipidele sunt în general insolubile în apă și solubile în solvenți organici. Trigliceridele reprezintă 90% din ingestia zilnică de lipide. Bila reprezintă o sursă endogenă pentru absorbția intestinală a lipidelor. Lipidele sunt supuse acțiunii digestive a lipazelor pancreatice reprezentate de triacilglicerol-hidrolaza, colesterol-esteraza și fosfolipaza A2. Triacilglicerol-hidrolaza acționează asupra trigliceridelor scindând specific
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3,5; colon 1,5. 8.5. Absorbția electroliților Când conținutul luminal este hipoton, apa cu electroliți și alte substanțe dizolvate pătrunde prin spațiile intercelulare; este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic pătrund în tractul gastro intestinal 25 35 g de Na+, din care 5 8 g de origine alimentară și restul din diverse secreții digestive; numai 0,5 % se pierde prin fecale. In jejun sodiul este absorbit pasiv la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica unor procese metabolice (de exemplu consumul de O sau producția de CO2. Astfel, ecuația Fick aplicată pentru difuzia prin peretele capilar (în absența unui flux net de solvent transparietal) are forma PAs/t, unde P = coeficientul de permeabilitate, A = suprafața de schimb, s = diferența de concentratie, t = grosimea membranei. Factorii majori de care depinde difuzibilitatea sunt mărimea moleculei și liposolubilitatea sa. Difuziunea este sever limitată pentru mase moleculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a fluxului osmotic trece prin așa numitele „joncțiuni strânse” dintre celulele epiteliale. Fenomenul este deosebit de important mai ales la nivelul tubului proximal și este însoțit și de o reabsorbție semnificativă pe cale paracelulară a substanțelor solvite, prin așa-numitul fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se reabsoarbe extrem de rapid prin capilarele peritubulare, deoarece sângele de la acest nivel este același sânge care a trecut prin glomerul și care are o presiune osmotică crescută datorită rămânerii în lumenul capilar a proteinelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Ele sunt esențiale pentru funcționarea normală a organismului; intră în compoziția membranelor celulare. Organismul uman este capabil de a sintetiza lipidelor necesare, cu excepția acizilor grași (AG) esențiali (linoleic și arahidonic). Lipidele sunt în general insolubile în apă și solubile în solvenți organici. Trigliceridele reprezintă 90% din ingestia zilnică de lipide. Bila reprezintă o sursă endogenă pentru absorbția intestinală a lipidelor. Lipidele sunt supuse acțiunii digestive a lipazelor pancreatice reprezentate de triacilglicerol-hidrolaza, colesterol-esteraza și fosfolipaza A2. Triacilglicerol-hidrolaza acționează asupra trigliceridelor scindând specific
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3,5; colon 1,5. 8.5. Absorbția electroliților Când conținutul luminal este hipoton, apa cu electroliți și alte substanțe dizolvate pătrunde prin spațiile intercelulare; este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic pătrund în tractul gastro intestinal 25 35 g de Na+, din care 5 8 g de origine alimentară și restul din diverse secreții digestive; numai 0,5 % se pierde prin fecale. In jejun sodiul este absorbit pasiv la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica unor procese metabolice (de exemplu consumul de O sau producția de CO2. Astfel, ecuația Fick aplicată pentru difuzia prin peretele capilar (în absența unui flux net de solvent transparietal) are forma PAs/t, unde P = coeficientul de permeabilitate, A = suprafața de schimb, s = diferența de concentratie, t = grosimea membranei. Factorii majori de care depinde difuzibilitatea sunt mărimea moleculei și liposolubilitatea sa. Difuziunea este sever limitată pentru mase moleculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a fluxului osmotic trece prin așa numitele „joncțiuni strânse” dintre celulele epiteliale. Fenomenul este deosebit de important mai ales la nivelul tubului proximal și este însoțit și de o reabsorbție semnificativă pe cale paracelulară a substanțelor solvite, prin așa-numitul fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se reabsoarbe extrem de rapid prin capilarele peritubulare, deoarece sângele de la acest nivel este același sânge care a trecut prin glomerul și care are o presiune osmotică crescută datorită rămânerii în lumenul capilar a proteinelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Ele sunt esențiale pentru funcționarea normală a organismului; intră în compoziția membranelor celulare. Organismul uman este capabil de a sintetiza lipidelor necesare, cu excepția acizilor grași (AG) esențiali (linoleic și arahidonic). Lipidele sunt în general insolubile în apă și solubile în solvenți organici. Trigliceridele reprezintă 90% din ingestia zilnică de lipide. Bila reprezintă o sursă endogenă pentru absorbția intestinală a lipidelor. Lipidele sunt supuse acțiunii digestive a lipazelor pancreatice reprezentate de triacilglicerol-hidrolaza, colesterol-esteraza și fosfolipaza A2. Triacilglicerol-hidrolaza acționează asupra trigliceridelor scindând specific
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3,5; colon 1,5. 8.5. Absorbția electroliților Când conținutul luminal este hipoton, apa cu electroliți și alte substanțe dizolvate pătrunde prin spațiile intercelulare; este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic pătrund în tractul gastro intestinal 25 35 g de Na+, din care 5 8 g de origine alimentară și restul din diverse secreții digestive; numai 0,5 % se pierde prin fecale. In jejun sodiul este absorbit pasiv la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica unor procese metabolice (de exemplu consumul de O sau producția de CO2. Astfel, ecuația Fick aplicată pentru difuzia prin peretele capilar (în absența unui flux net de solvent transparietal) are forma PAs/t, unde P = coeficientul de permeabilitate, A = suprafața de schimb, s = diferența de concentratie, t = grosimea membranei. Factorii majori de care depinde difuzibilitatea sunt mărimea moleculei și liposolubilitatea sa. Difuziunea este sever limitată pentru mase moleculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a fluxului osmotic trece prin așa numitele „joncțiuni strânse” dintre celulele epiteliale. Fenomenul este deosebit de important mai ales la nivelul tubului proximal și este însoțit și de o reabsorbție semnificativă pe cale paracelulară a substanțelor solvite, prin așa-numitul fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se reabsoarbe extrem de rapid prin capilarele peritubulare, deoarece sângele de la acest nivel este același sânge care a trecut prin glomerul și care are o presiune osmotică crescută datorită rămânerii în lumenul capilar a proteinelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fluorescenței. Există o serie de factori, de natură diferită, care afectează spectrele de emisie fluorescentă a proteinelor aflate în soluții, maximul de emisie depinzând de acești factori. De exemplu, deplasarea maximului de emisie fluorescentă se datorează unor modificări apărute în solvent: redistribuirea electronilor în solvent, reorientarea moleculelor de solvent în jurul dipolilor stării excitate sau interacțiunea dintre fluorofori și solvent. Influența solventului asupra spectrelor de fluorescență se traduce în informații despre mișcarea moleculelor, localizarea fluoroforilor legați de molecula respectivă sau de membrane
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
de factori, de natură diferită, care afectează spectrele de emisie fluorescentă a proteinelor aflate în soluții, maximul de emisie depinzând de acești factori. De exemplu, deplasarea maximului de emisie fluorescentă se datorează unor modificări apărute în solvent: redistribuirea electronilor în solvent, reorientarea moleculelor de solvent în jurul dipolilor stării excitate sau interacțiunea dintre fluorofori și solvent. Influența solventului asupra spectrelor de fluorescență se traduce în informații despre mișcarea moleculelor, localizarea fluoroforilor legați de molecula respectivă sau de membrane. Spectrele de emisie fluorescentă
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
diferită, care afectează spectrele de emisie fluorescentă a proteinelor aflate în soluții, maximul de emisie depinzând de acești factori. De exemplu, deplasarea maximului de emisie fluorescentă se datorează unor modificări apărute în solvent: redistribuirea electronilor în solvent, reorientarea moleculelor de solvent în jurul dipolilor stării excitate sau interacțiunea dintre fluorofori și solvent. Influența solventului asupra spectrelor de fluorescență se traduce în informații despre mișcarea moleculelor, localizarea fluoroforilor legați de molecula respectivă sau de membrane. Spectrele de emisie fluorescentă sunt influențate și de
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
în soluții, maximul de emisie depinzând de acești factori. De exemplu, deplasarea maximului de emisie fluorescentă se datorează unor modificări apărute în solvent: redistribuirea electronilor în solvent, reorientarea moleculelor de solvent în jurul dipolilor stării excitate sau interacțiunea dintre fluorofori și solvent. Influența solventului asupra spectrelor de fluorescență se traduce în informații despre mișcarea moleculelor, localizarea fluoroforilor legați de molecula respectivă sau de membrane. Spectrele de emisie fluorescentă sunt influențate și de transferul de energie, pH, temperatură și diverși detergenți. Temperatura este
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
maximul de emisie depinzând de acești factori. De exemplu, deplasarea maximului de emisie fluorescentă se datorează unor modificări apărute în solvent: redistribuirea electronilor în solvent, reorientarea moleculelor de solvent în jurul dipolilor stării excitate sau interacțiunea dintre fluorofori și solvent. Influența solventului asupra spectrelor de fluorescență se traduce în informații despre mișcarea moleculelor, localizarea fluoroforilor legați de molecula respectivă sau de membrane. Spectrele de emisie fluorescentă sunt influențate și de transferul de energie, pH, temperatură și diverși detergenți. Temperatura este unul dintre
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
Fluorescența intrinsecă a proteinelor. Doar trei dintre aminoacizii din care se formează lanțurile proteinelor prezintă fluorescență intrinsecă: triptofanul (Trp), tirozina (Tyr) și fenilalanina (Phe). Pentru fiecare dintre acești aminoacizi aromatici, fluorescența poate fi observată la lungimi de undă caracteristice, în funcție de solventul în care se află. Triptofanul este cel mai important fluorofor din proteine, fiind responsabil de aproximativ 90 % din fluorescența acestora. Fluorescența unei proteine împachetate, care are o structură spațială, este, însă, dată de contribuția fluorescenței tuturor aminoacizilor aromatici individuali, prezenți
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
informații cu privire la conformația acestora, în diferite medii în care sunt dizolvate. Acest fapt este posibil, deoarece atât fluorescența Trp, cât și cea a Tyr depind, după cum s-a amintit, de o multitudine de factori externi, precum temperatura, natura și proprietățile solventului, pH-ul soluției, prezența sau absența unor ioni/molecule în soluția de proteină sau acțiunea radiațiilor ionizante. Unul dintre factorii importanți care influențează fluorescența proteinelor este polaritatea solventului. Poziția maximului emisiei fluorescente, așa cum se obține din spectrul de emisie, este
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
amintit, de o multitudine de factori externi, precum temperatura, natura și proprietățile solventului, pH-ul soluției, prezența sau absența unor ioni/molecule în soluția de proteină sau acțiunea radiațiilor ionizante. Unul dintre factorii importanți care influențează fluorescența proteinelor este polaritatea solventului. Poziția maximului emisiei fluorescente, așa cum se obține din spectrul de emisie, este sensibilă la polaritatea mediului și la mobilitatea fluoroforului în acest mediu. În general, starea excitată este mult mai polară decât cea fundamentală. În aceste condiții, moleculele excitate tind
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
așa cum se obține din spectrul de emisie, este sensibilă la polaritatea mediului și la mobilitatea fluoroforului în acest mediu. În general, starea excitată este mult mai polară decât cea fundamentală. În aceste condiții, moleculele excitate tind să interacționeze cu un solvent polar, ducând la alinierea dipolilor electrici ai solventului. Consecința acestei alinieri este reprezentată prin deplasarea spre lungimi de undă mai mari a maximului intensității relative de emisie (spre domeniul spectral roșu). Astfel, modificarea poziției maximului de emisie poate fi utilizată
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
sensibilă la polaritatea mediului și la mobilitatea fluoroforului în acest mediu. În general, starea excitată este mult mai polară decât cea fundamentală. În aceste condiții, moleculele excitate tind să interacționeze cu un solvent polar, ducând la alinierea dipolilor electrici ai solventului. Consecința acestei alinieri este reprezentată prin deplasarea spre lungimi de undă mai mari a maximului intensității relative de emisie (spre domeniul spectral roșu). Astfel, modificarea poziției maximului de emisie poate fi utilizată ca măsură a polarității mediului înconjurător al fluoroforilor
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
mai mari a maximului intensității relative de emisie (spre domeniul spectral roșu). Astfel, modificarea poziției maximului de emisie poate fi utilizată ca măsură a polarității mediului înconjurător al fluoroforilor. În cazul fluorescenței Trp, intensitatea fluorescenței la λmax crește când polaritatea solventului scade. Mai jos este prezentat modul în care se poate modifica spectrul de emisie fluorescentă a unei proteine, sub influența modificărilor condițiilor de mediu. Atunci când fluorescența naturală a proteinelor nu este suficientă, în anumite experimente se folosesc fluorofori extrinseci, legați
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
extrinsec, ANS, are proprietăți specifice care fac ca fluorescența să fie nesemnificativă, în soluții apoase. Interacțiunile proteinelor cu fluoroforul extrinsec, ANS, sunt folosite, de exemplu, pentru a detecta prezența stărilor molten globule din structura împachetată a proteinelor sau expunerea spre solvent a suprafețelor apolare din structura acestora. În urma examinării spectrelor fluoroforului. ANS și ale derivaților săi, s-a observat că, în medii nepolare, randamentul cuantic al fluorescenței acestor molecule crește semnificativ, iar spectrul se deplasează spre lungimi undă de emisie mai
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]