2,037 matches
-
și ieșirea, nu-ți amintești? Petalele de trandafir! Muzica! — A... Nu-i nimic, poate uităm de ieșire... — Să uităm de ieșire? Robyn se uită la mine de parcă aș fi înjurat-o de mamă. Glumești? Orchestra! spune repede în cască. Băgați Some Day! Mă auziți? Some Day. Ridică walkie-talkie-ul. Echipa de la lumini, fiți pe recepție cu petalele de trandafiri. — Robyn, zic neajutorată. Serios, am prefera să ieșim fără tamtam... Nici o mireasă de-a mea nu iese fără tamtam! Să dea tonul fanfara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
amintești? Petalele de trandafir! Muzica! — A... Nu-i nimic, poate uităm de ieșire... — Să uităm de ieșire? Robyn se uită la mine de parcă aș fi înjurat-o de mamă. Glumești? Orchestra! spune repede în cască. Băgați Some Day! Mă auziți? Some Day. Ridică walkie-talkie-ul. Echipa de la lumini, fiți pe recepție cu petalele de trandafiri. — Robyn, zic neajutorată. Serios, am prefera să ieșim fără tamtam... Nici o mireasă de-a mea nu iese fără tamtam! Să dea tonul fanfara, murmură în cască. Echipa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fanfara, murmură în cască. Echipa de la lumini, pregătiți reflectorul pentru ieșire. În secunda imediat următoare încep să cânte trompetele, iar invitații care dansează tresar. Lumina se schimbă, de la spoturi disco la un ton roz aprins, iar formația începe să cânte „Some Day my Prince Will Come“. — Frumoasa și Prințul, plecați! zice Robyn și-mi dă un mic brânci. Hai! Un-doi-trei, un-doi-trei... Luke și cu mine schimbăm priviri între noi și străbatem ringul de dans, unde lumea se dă la o parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ajung în halul ăsta. Acum sunt niște bombonici fluflu, și în clipa imediat următoare te trezești cu ele că te amenință că te dau în judecată! Nu-ți face griji, Becky! Mai facem o dată ieșirea. Atenție, orchestra! zice animată. Reluăm Some Day, la semnalul meu. Echipa de la lumini, fiți pe recepție cu petalele de rezervă. — Ai petale de rezervă? zic complet siderată. — Scumpa mea, am prevăzut absolut orice eventualitate. Îmi face cu ochiul. De-asta îți angajezi o firmă care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
must not be seen as a heuristic process, it must be understood as an analytic process through which the ontology investigates the individual parts of an artwork in the aspect of establishing its autonomous existence. The ontological structure leads to some clarifications regarding the being of the artwork. Yet, an ontological stratification requires a prerequisite definition of the work of art. In this sense, for Ingarden the work of art is ideal, meaning that it is understood in its intentional objectivity
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
be applied firstly, ensuing the Ingardian model, to the literary work of arts (Schrifttum), whereas for the representational arts (darstellende Künste) we propose an ontological architectonics. However, the structure differs from one type of art to another. There are even some differences between the forms of the same kind of art: the difference between novel and poetry stands in the aesthetic experience. Regarding the stratification of literature, Hartmann retains the scheme of dual plans - back and front - which corresponds to the
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
schools should contribute is one marked by executive competency in the management of resources and obstacles encountered (efficiency); by sociability, or interest in the direct companionship of others; by aesthetic taste or capacity to appreciate artistic excellence in at least some of its classic forms; by trained intellectual method, or interest in some mode of scientific achievement; and by sensitiveness to the rights and claims of others - conscientiousness". cf. John Dewey, Democracy and Education, The Project Gutenberg Ebook, 2008. 19 Tudor
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
of resources and obstacles encountered (efficiency); by sociability, or interest in the direct companionship of others; by aesthetic taste or capacity to appreciate artistic excellence in at least some of its classic forms; by trained intellectual method, or interest in some mode of scientific achievement; and by sensitiveness to the rights and claims of others - conscientiousness". cf. John Dewey, Democracy and Education, The Project Gutenberg Ebook, 2008. 19 Tudor Vianu identifică arta ca fiind determinată de nouă elemente definitorii pentru orice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
four loose families of readings can be distinguished, which we can refer to as the linguistic, the psychological, the epistemological, and the ontological. On the linguistic view, concepts are general terms whose meanings have been somehow regimented (or, as on some variants of the view, they are these meanings themselves). On the psychological view, concepts are mental entities analogous to ideas or beliefs. On the epistemological view, concepts are units of knowledge, such as your child's concept of a cat
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Metafizica, ed. Iri, București, 1999. Aristotel, Protrepticu", ed. Humanitas, București, 2005. Bergson Henri, Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, ed. Institutul European, Iași, 1992. Blaga Lucian, "Orizont și stil", în Trilogia culturii, Ed. pentru Literatură Universală, București, 1969. Bosanquet Bernard, Some suggestions in Ethics, Macmillan, Londra, 1920. Bridgman P., The logic of modern physics, Macmillan, New York, 1927. Cătineanu Tudor, Elemente de etică, vol. I, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Cleary Denis, Antonio Rosmini: Introduction to his Life and Teaching, Rosmini House, Durham
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Politică, București, 1988. Heidegger Martin, The basic problems of phenomenology, Indiana University Press, Bloomington, 1982. Hobbes Thomas, Leviathan, Oxford University Press, Oxford, 1996. Ingarden Roman, Selected Papers in Aesthetics, Philosophia Verlag, München, 1985. James William, Pragmatism: A New Name for some Old Ways of Thinking, Harvard University Press, Cambridge MA, 1975. James William, The Principles of Psychology, vol. I, Henry Holt & Co., New York, 1890. Jung Carl Gustav, Tipuri psihologice, ed. Trei, București, 2004. Kant Immanuel, Critica rațiunii pure, ed. Iri, București
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Emil sau despre educație", în Texte pedagogice alese, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1960. Sartre Jean-Paul, Being and Nothingness, Philosophical Library, New York, 1956. Shoemaker S., Self-Reference and self-awareness, In Brook and De Vidi, 2001. Stein H., "Yes, but... Some skeptical remarks on realism and antirealism", în Dialectica, Griffon, 43. Stere Ernest, Din istoria doctrinelor morale, ed. Polirom, Iași, 1998. Strawson P., Limitele rațiunii, ed. Humanitas, București, 2003. Suppe F., The structure of scientific theories, University of Illinois Press, Urbana
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
asupra datelor imediate ale conștiinței, ed. Institutul European, Iași, 1992, p. 126. 27 Carl Gustav Jung, Tipuri psihologice, ed. Trei, București, 2004, p. 475. 28 Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, ed. Polirom, Iași, 1998, p. 434. 29 Bernard Bosanquet, Some suggestions in Ethics, Macmillan, Londra, 1920, p. 237. 30 Antony Flew, Dicționar de filosofie și logică, ed. Humanitas, București, 2006, p. 88. 31 J. Locke, An Essay Concerning Human Understanding, P. H. Nidditch (ed.), Oxford University Press, Oxford,1975, II
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
University of Illinois Press, Urbana, 1977, p. 710. 65 Aristotel, op. cit., p. 359. 66 P. Bridgman, The logic of modern physics, Macmillan, New York, 1927, p. 5. 67 T. Vianu, op. cit., p. 93. 68 W. James, Pragmatism: A New Name for some Old Ways of Thinking, Harvard University Press, Cambridge MA, 1975, p. 34. 69 J. Habermas, The theory of communicative action, Beacon, Boston, 1984, vol. I, p. 11. 70 H. Arendt, The human condition, University of Chicago Press, Chicago, 1958, pp.
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unor reprezentări diferite și al cuprinderii diversului lor într-o singură cunoștință", I. Kant, Critique of Pure Reason, Cambridge University Press, Cambridge, 1997, p. 77. 97 V. Nemoianu, op. cit., pp. 21-22. 98 Ibidem, p. 28. 99 H. Stein, "Yes, but... Some skeptical remarks on realism and antirealism", în Dialectica, Neuchatel, Griffon, 43, p. 59. 100 Th. Adorno, Negative Dialectics, Seabury Press, New York, 1973, p. 405. VLAD-IONUȚ TĂTARU Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare 2 1 6 7 Conștiința de sine
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
1919, pp. 336-354. MECACCI L, La ghirlanda fiorentina e la morte di Giovanni Gentile, Milano, Adelphi, 2014. G.TURI, Giovanni Gentile, Una biografia, Firenze, Giunti, 1995. Gramsci, Sraffa e Wittgenstein (Gramsci, Sraffa and Wittgenstein) Giuseppe CASCIONE Abstract. The essay traces some essential guidelines on the relationship between Gramsci, Sraffa and Wittgenstein. This connection is controversial, partly because Wittgenstein and Gramsci have never met each other, but only by the friendship with Sraffa. The point is that Sraffa hâș played both with
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
s Notes on Wittgenstein's", în Blue Book, Nordic Wittgenstein Review I, 2012, pp. 181-191. Linguaggio e lavoro politico nel Gramsci del Quaderno XI (Language and political work în Gramsci's Quaderno XI) Ledion LAKO Abstract. The article focuses on some political categories of Antonio Gramsci's political philosophy such aș common language, political work and common sense. The thesis is that for Gramsci the analysis of language is always critique of language and the purpose of this criticism is the
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
his thinking as congenial with the philosophy and literature of the great founding cultural spaces. Blaga's philosophy has arrested our interest in view of the specific alliance which it makes with literature and theology, enabling us to also identify some of the traps o which critical interpretation of such essentially metaphorical edifice has fallen. In our opinion, Blaga's has attained in his work an almost unmatchable performance, by using plain language in the philosophical discourse to the extent of
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
the Romanian sentiment of mediocrity, to the way in which the relationship between the intellect and power functions here, as well as to the primitive accumulation of the sensational in the Romanian media space. That has enabled us to collect some other clues for a diagnosis which we had already issued, in trying to find out how resilient the Romanian nervous cell is, as well as what its expected, near-future performance would be like. Keywords: the third meaning, saeculum, critical spirit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și Zisudra 9 Cf. S. N. Kramer, "Le Rite de Mariage sacre Dumuzi-Inanna", pp. 129 sq.; id., "The Sacred Marriagc Rile", pp, 49 sq. 10 Cf. textul tradus de S, N. Kramer, From the Tabiet s, p. 177. 11 E. Burrows, "Some Cosmologica! Patterns în Babylonian Religion", pp. 65 sq. 12 Cf. E. Burrows, op. Cit., pp. 60 sq. ' * A se vedea "Liste de Rois sumeriens", traducere de S. N. Kramer, The Sumerians, pp. 328 sq. Religiile mesopotamiene se prosternează în fața zeului solar Utu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
din Eleusis de a se limpezi". Mai mult chiar decât în cazul lui Agni, este greu să desparți realitatea rituală - planta și băutura - de zeul purtând același nume. Miturile sunt neglijabile. Cel mai important dintre ele relatează originea celestă a somei: un vultur "zburând până la cer", s-a năpustit "cu iuțeala gândului și a intrat în fortăreața de bronz" (RV, VIII, 100, 8). Pasărea înșfacă planta și o aduce pe pământ. Dar soma este socotită a fi crescând pe munți 41
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a râșniței este asimilat tunetului, lâna filtrului reprezintă norii, sucul este ploaia care face să crească vegetația etc. Zdrobitul plantei este identificat cu împreunarea sexuală. Dar toate aceste simboluri ale fertilității bio-cosmice depind, în ultimă instanță, de valoarea "mistică" a Somei. Textele insistă asupra ceremoniilor care preced și acompaniază procurarea plantei și mai ales prepararea băuturii. După Rig Veda, sacrificiul somei era cel mai popular, "inima și centrul sacrificiului" (Gonda). Oricare ar fi fost planta folosită în primele secole de către indo-arieni
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este identificat cu împreunarea sexuală. Dar toate aceste simboluri ale fertilității bio-cosmice depind, în ultimă instanță, de valoarea "mistică" a Somei. Textele insistă asupra ceremoniilor care preced și acompaniază procurarea plantei și mai ales prepararea băuturii. După Rig Veda, sacrificiul somei era cel mai popular, "inima și centrul sacrificiului" (Gonda). Oricare ar fi fost planta folosită în primele secole de către indo-arieni, este sigur că mai târziu ea a fost înlocuită de alte specii botanice. Soma/haoma este formula indo-iraniană a băuturii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
primele secole de către indo-arieni, este sigur că mai târziu ea a fost înlocuită de alte specii botanice. Soma/haoma este formula indo-iraniană a băuturii "ne-morții" (amrtă); după toate probabilitățile ea s-a substituit - băuturii indo-europene madhu, "hidromelul". Toate virtuțile somei sunt solidare cu experiența extatică provocată de absorbția ei. Am băut soma, citim într-un imn celebru (VIII, 48), am devenit nemuritori; am ajuns la lumină, i-am aflat pe Zei. Cu ce ne poate tulbura acum impietatea sau batjocura
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o aripă a mea pe cer, cealaltă aici în lumea aceasta. Sunt mare, sunt mare, m-am înălțat până la nori - nu am băut eu oare soma?" (traducerea lui Renou)43. 41 Epitetul sau, Maujavata, indică muntele Mujavat ca domeniu al somei (RV, X, 34, l). Tradiția iraniană localizează și planta haoma în munți (Yasna, 10, 4; Yaxt, 9, 17 etc.). 42 în textele din lajurveda se face frecvent aluzie la sacrificarea lui Soma de către zei; singur Mitra refuză să participe la
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]