3,740 matches
-
mediului; nu este numai o unitate de viață dominată exclusiv de imperativele vieții vegetative și biologice; este, În afară de aceasta, o persoană integrată vieții sociale și respectând un mănunchi de valori. Din acest moment, vom distinge În individualitatea umană, alături de pătura somatică, vegetativă, o structură spirituală, o ființă viețuind pe plan social și În lumea valorilor: soma și nus; corp și suflet. La această treaptă omul s-a ridicat prin mijlocirea mai multor condiții exterioare și lăuntrice. Vom menționa, fără să putem
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
existența morală și poziția omului În ambianța socială. De aceea caracterul se vădește și se formează În viața socială, prin experiențe și acțiuni repetate. Definirea caracterului. Caracterul este o sinteză a individualității În care se integrează deopotrivă Înclinațiile și dispozițiile somatice ca și orientările sufletești. Ca atare, caracterul este o creație a fiecărui individ, un rezultat al unui efort individual, dirijat conștient. Rezultat al constituției organice, al educației primite pasiv, la adaptări la viața socială, cât și a formației deliberate În vederea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de diagnoza în clinica psihiatrică. Din perspectiva criteriologiei de includere de care aminteam anterior, vom sublinia doar faptul că evaluarea clinică trebuie să țină cont de prezența sau absența unor simptome cheie, de personalitatea prepsihotică a pacientului, de datele examenului somatic (care au rol de excludere), de istoricul genetic familial cât și de datele socio-culturale. Această aserțiune este cu atît mai valabilă cu cât, în cazul schizofreniei, au fost constatate (cu ocazia diferitelor studii comparative) diferențe dintre cele mai neașteptate. Capitolul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
atunci când aceste simptome semnal se regăsesc regrupate valoarea lor semiologică pare să sporească considerabil. Atunci când regruparea a cuprins 3 sau mai multe simptome valoarea predictivă a crescut mult, ele constituindu-se practic în adevărate “sindroame de avantpost”. 1.2. Simptomatologia somatică în schizofrenie este prezentă, de obicei, în planul secund al tabloului clinic și în general puțin marcată în debutul bolii. Lipsa de specificitate a semnelor pe plan somatic, în ciuda numeroaselor observații clinice de finețe este astăzi de necontestat. Cunoașterea simptomelor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ele constituindu-se practic în adevărate “sindroame de avantpost”. 1.2. Simptomatologia somatică în schizofrenie este prezentă, de obicei, în planul secund al tabloului clinic și în general puțin marcată în debutul bolii. Lipsa de specificitate a semnelor pe plan somatic, în ciuda numeroaselor observații clinice de finețe este astăzi de necontestat. Cunoașterea simptomelor somatice este însă extrem de importantă pentru clinician, iar corectarea lor (prin măsuri simptomatice) este necesară ; la acestea se adaugă modificările induse de tratamentul de psihotrope. 2. Investigații
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în schizofrenie este prezentă, de obicei, în planul secund al tabloului clinic și în general puțin marcată în debutul bolii. Lipsa de specificitate a semnelor pe plan somatic, în ciuda numeroaselor observații clinice de finețe este astăzi de necontestat. Cunoașterea simptomelor somatice este însă extrem de importantă pentru clinician, iar corectarea lor (prin măsuri simptomatice) este necesară ; la acestea se adaugă modificările induse de tratamentul de psihotrope. 2. Investigații psihologice. Investigarea psihologică încearcă să surprindă nu simptomatologia ca atare, ci personalitatea bolnavului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în faze evolutive avansate, fiind fără utilitate în cazul debuturilor de fapt, circumstanță de maxim interes teoretic și practic pentru diagnosticul diferențial. A. Diagnosticul diferențial cu tulburările mentale organice pare, la o primă vedere, cel mai facil, datorită prezenței semnelor somatice, neurologice și serologice, de o valoare indubitabilă. În aceste situații, tabloul psihopatologic se inversează, tulburările de memorie și cognitive putând preceda tulburările emoționale. Legăturile afective cu mediul sunt destul de bine păstrate în perioadele în care semnele de demență sunt ușor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu tendințe de izolare, dependență, dificultăți școlare. într-un studiu similar Bourgeois & Etcheparr-1986 b și c regăsesc în mica copilărie (0-5ani) în grupa pacienților, o mai mare frecvență a antecedentelor de tulburări hipnice, tulburări de alimentație, enurezie spitalizări pentru afecțiuni somatice, tulburări de comportament fie de tip agresiv fie evocatoare de inhibiție. De la 6-12 ani preschizofrenii par să dezvolte într-o măsură mai mare comportamente autistice (retragere în sine, izolare, simptome fobice și obsesionale, comportamente și idei bizare, enurezis, etc. Un
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
preocupărilor de tip hipocondric. Funcțiile genitale, digestive sau intelectuale sunt cel mai ades incriminate: obsesia unei pseudo-constipații, o boală venerică imaginară, o impotență legată de o activitate genitală uneori excesivă, adesea dezordonată 7. Acuzele hipocondriace păstrează același aspect de fixație somatică necritică, care progresează către convingeri delirante de transformare corporală mai ales la nivelul feței, organelor genitale, funcțiilor digestive. Dismorfofobia este un simptom prezent asociat cu sentimente de depersonalizare. Fobia contaminării este uneori manifestă în cadrul căreia bolnavul iși consacră întreaga activitate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
având cel mult o pregatire medie. Rapid ajunge să se ridice impotriva propriilor simțuri și raționamente, să ridiculizeze pe oricine, uneori vagabondează, începe să ducă o viață socială marginală, alunecând astfel ușor pe panta delincventei. Alții încep sa acuze transformări somatice, algii, parestezii, solicită să le fie ascultate expunerile, iar în caz contrar trec la acuzații adresate celor care nu dau curs cerintelor lor imperative, pentru ca în final, fie să respingă examinarea 10 Se subliniază adesea diminuarea sentimentului de autointeres și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o stare la alta. 2.2.5. Debutul catatonic. Această formă de debut este considerată ca fiind caracteristică pentru schizofrenie (Kerbikov, 1972). în prim plan sun situate tulburările psiho-motorii caracteristice reunite în sindromul catatonic, la care sunt asociate tulburări neurologice, somatice și vegetative (prin perturbarea centrilor talamodiencefalici) de tipul: tulburări digestive, tulburări cardiovasculare și vasomotorii (acrocianoză și hipotensiune), tulburări hipnice (bolnavul păstrând cvasicontinuu o stare de tranziție între veghe și somn), hiperkinezie și akinezie. Disociația profundă intrapsihică se poate manifesta sub
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de ani, a fost definită de M. Bleuler prin următoarele criterii: - debut după 40 de ani (după 45 de ani - Ey), - simptome schizofrenice, - absența semnelor de deteriorare psihică (sindrom amnestic) sau neurologice, - predominanța netă la sexul feminin, - simptomatologie paranoidă, - simptomatologie somatică intricată (în special diminuarea auzului, patologie oculară), - trăsături premorbide de personalitate de tip schizoid sau paranoid, - evoluție cronică îndelungată, - ameliorare notabilă la administrarea de neuroleptice. După același autor, 2/3 din cazuri debutează până la 50 ani, 4% după 60
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în declanșarea comportamentului agresiv foarte periculos. Delirul de otrăvire, însă, s-a dovedit a fi implicat în determinismul multor acțiuni violente comise de schizofreni (Mawson, 1985) și s-a dovedit că ar putea fi legat de asocierea lui cu halucinații somatice, deliruri sexuale și gelozie morbidă (Varsanis et al, 1972). Rațiunea pentru care comportamentul violent sau amenințător la debutul schizofreniei, nu conduce automat la internarea forțată în spital nu este foarte clar. Una din explicații ar consta în aceea că raportarea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
extenso”. - alte documente medicale care privesc bolnavul : bilete de ieșire din spital, analize medicale, rețete etc.; - analizele medicale de bază (sanguine, biochimice), explorări radiologice și ecografice, cât și examene clinico-paraclinice și de specialitate, necesare în cazul respectiv, pentru precizarea suferințelor somatice concomitente și a tratamentelor medico-chirurgicale necesare; - copie după foaia de observație clinică, în întregime, pentru informațiile privind starea psihică și comportamentul bolnavului, în momentul internării, măsurile terapeutice luate (medicamente, psihoterapie, ș.a.) și evoluția bolii; - anchetă socială care să cuprindă informații
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
posibilele efecte secundare ale terapeiei. Psihiatrul clinician ar trebui să observe și să înregistreze orice afecțiune medicală care ar putea fi, eventual, agravată de instituirea terapiei psihotrope. Este utilă consemnarea medicamentelor pe care le-a primit pacientul pentru diverse afectiuni somatice și în mod special reacțiile adverse la medicamentele psihoactive luate anterior. Istoricul trebuie să includă o încercare atentă de a evidenția simptomele care mai târziu ar putea fi în mod fals, atribuite unui proces psihoactiv 139 și o listă de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
permanentă. Ea nu se referă la la nici un patern motor specific. Se poate prezenta ca imposibilitatea de a rămâne așezat sau de a sta liniștit; o necesitate de a se plimba; sentimente puternice de teamă, teroare, furie sau anxietate, acuze somatice vagi, agitație și neliniște interioară, sau simptome psihotice. Pacientul este condus de mișcare, nu se poate concentra, nu poate rămâne nemișcat, deseori mestecând sau făcând mișcări din buze, degete și picioare și poate încerca să raționalizeze agitația sa nocturnă atribuind
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
secundar (destul de dificil de interpretat) a fost prezent cel mai frecvent. Acatisia, necesitatea imperioasă subiectivă de a fi în permanentă mișcare a apărut însoțită de o serie de trăiri subiective (neliniște permanentă, sentimente puternice de teamă, teroare, furie, acuze somatice vagi, agitație și neliniște interioară) a fost prezentă la circa un sfert din subiecți. Parkinsonismul. Triada clasică parkinsoniană constând în bradikinezie, rigiditate de tip "roată dințată", tremor de repaos a apărut în 37/34.3% situații. Pseudoparkinsonismul a apărut mult
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
întreaga situație și volumul asistenței psihoterapeutice trebuiește evaluat cu atenție (Kinon et al. 1993; VanPutten et al., 1993) 4. La o minoritate de pacienți refractari la tratament, ameliorarea simptomatologiei psihotice poate fi totuși obținută cu o serie de terapii adjuvante somatice: există o serie de date rezonabile ce sugerează că asocierea de litiu sau TEC (Varghese & Singh, 1985), sau ßblocanți și antiepileptice (Eligur et al., 1979; Simhandl & Meszaros, 1992), precum și benzodiazepine sau L-Dopa se poate dovedi utilă. O trecere în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de un fenomen biologic, de destructurare a sinapselor cerebrale în funcție de neurolepticul administrat în sensul atingerii unui nivel de echilibru. În momentul în care acest nivel este atins nu mai este necesară schimbarea neurolepticului, cura este în plină desfășurare iar problemele somatice sunt practic excluse. Singura dificultate care se poate ridica este la nivelul terapeutului care-și pune o serie de probleme în legătură cu apariția diskineziilor tardive, situație care nu este chiar atât de rară, în situația în care semnele ei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a) fuga de la școală - atunci când școala nu mai este un context de satisfacții apare alterarea raporturilor sociale ale copilului. Cauzele care determină fuga de la școală pot fi: faptul că nu face față cerințelor, are un defect ce ține de sănătatea somatică și este blamat de colegi, pretențiile școlare depășesc capacitățile lui intelectuale, caracterul psihopat al cadrelor didactice, atitudini pedagogice diferențiate față de copiii suferinzi psihic sau senzorial, atitudinea agresivă a colegilor, devalorizarea conștientă În familie a școlii, grija excesivă a părinților pentru
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
acțiune permanentă, profundă și de durată asupra formării și dezvoltării personalității. Una este normalitatea afectivă și alta este carența afectivă, Însoțită adeseori de o carență educativă, care Împreună dau În mod previzibil efecte nu numai de stagnare sau involuție psiho somatică, dar și comportamental deviantă și delictuală. Încă de la mijlocul secolului trecut s-a impus ideea că nou născutul are nevoie de dragoste mai mult decât de prezența fizică a mamei, astfel că s-a impus progresiv o noțiune nouă, cea
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
psihopedagogia medicală, psihopedagogia medico socială sau psihologia copilului cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) utilizează informații furnizate de medicină (pediatrie, neuropsihiatrie neuropatologie, oftalmologie, ortopedie) psihopedagogie, sociologie, asistență socială, științe juridice în studiul personalității persoanelor cu diferite tipuri de deficiență (mintală, vizuală, somatică, auditivă, de limbaj, de conduită) sau a persoanelor aflate în dificultate privind integrarea și relaționarea lor cu diverse instituții din comunitatea din care fac parte. Psihopedagogia specială studiază starea de normalitate și starea patologică incluzând depistarea, prevenirea, diagnoza, terapia, recuperarea
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
să practice conștient exercițiile fizice pe durata întregii vieți, cu scopul păstrării și întăririi sănătății; să dorească mișcarea și să o practice cu plăcere. Toate au ca element noțiunea de sănătate umană cu cele trei dimensiuni ale sale starea fizică (somatică), starea psihică și starea socială. 3.2. LECȚIA DE GIMNASTICĂ AEROBICĂSTRUCTURĂ Aerobicul a devenit o metodă care depinde foarte mult de cei care o dictează, adică de cei care învață și conduc asemenea activități. Dacă orele sunt proaste și plictisitoare
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
bunică; manifestă bucurie În jocurile colective și În reușita proprie; tendință spre a dezvolta sentimente de dependență: diriginte, profesori, consilier; are nevoie de simpatia celor din jur. Diagnostic Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola” Iași: contur labil emoțional pe fondul vulnerabilității somatice și În contextul particularității existențial-familiale caracteristic. Motivația: motivația predominant intrinsecă. Voința: hotărâtă, ia ușor decizii; nu abandonează o sarcină dată, insistă să o finalizeze. Caracterul: manifestă atitudini de colaborare În cadrul jocului; Îi face plăcere să Îngrijească de animalele din gospodărie
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
modalitate ideală de a refuza viața și de a se sustrage totodată și sufletește "acțiunii dirimante a prezentului". La München se împrietenește cu un țăran ardelean, Ion Lupu om robust, cu părul negru și mare succes la femei (profil psiho- somatic la antipodul "cloroticului" fălticenean), de o inteligență practică ce-l va propulsa mai târziu în vârful ierarhiei sociale. Personajul apare și în celelalte romane ale ciclului în câteva situații-cheie, ca element de "contrast" (același "tip" întâlnim și în Bălăuca, sub
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]