1,623 matches
-
ale aceluiași peisaj redat din perspectiva unor diferite momente ale zilei. Datorită dimensiunii superioare în sensul abstractizării, Images marchează începutul unei noi etape în evoluția componistică a lui Claude Debussy, variațiunea liberă accentuând semnificativ gradul de stilizare al reprezentării sonore. Sonoritățile extrem de reduse ale Reflexelor în apă testează capacitățile auditive ale ascultătorului până la limita unor „impresii” de rezonanță, făcându-l martor al unui fenomen de dezintegrare a sunetului, unui real proces de descompunere lentă, care uneori pare să își modifice la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
investigație în sfera subconștientului. Efectul de rezonanță va fi întreținut de fluiditatea interpretării evoluției acordice din planul superior al discursului, a cărui linie contrapunctică superioară necesită a fi subliniată expresiv, în timp ce execuția cu un atac legato va determina obținerea unor sonorități cu reale calități vocale. Sunetele aparținând configurației tematice vor beneficia de o tensionare distinctă a atacului, cu eliberarea completă a pedalei de surdină, asigurând astfel o rezonare superioară în raport cu „aura” sonoră creată de cvinta introductivă a registrului grav. Efectul de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
superioară în raport cu „aura” sonoră creată de cvinta introductivă a registrului grav. Efectul de rezonanță se va menține pe întreg parcursul măsurii introductive, pentru ca ulterior, în măsura secundă să marcheze apariția ultimelor două sunete aparținând temei. Rezultatul sonor va constitui o sonoritate complexă și rezonantă, investită, în același timp, cu atributul transparenței. Textura sonoră semnalează preferința pentru o evoluție de natură motivică, ale cărei structuri melodice asimetrice se încadrează, cel mai frecvent, în spațiul redus al unui ambitus de cvartă, ca simbol
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
asigurării cu claritate a distincției dintre formulele binare și ternare ale configurației ritmice. Echilibrul fiind restabilit odată cu reafirmarea spațiului tonal inițial de (măsura 72), viziunea sonoră a codei sugerează prin adiționarea expresiei dans une sonorité harmonieuse et lointaine (cu o sonoritate armonioasă și îndepărtată) conducerea auditorului în profunda intimitate a subconștientului. Măsura 86 semnalează o eroare frecventă de editare, potrivit căreia semnul arpeggiato apare prelungit de-a lungul ambelor acorduri, în timp ce varianta originală a manuscrisului indică prezența unui semn întrerupt, ceea ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tempo-ului va opera distincția esențială dintre o imagine ce își destramă formele și cea în care asistăm la estomparea gradată a contururilor sale. Images, II ème série 1907 II.4. Cloches à travers les feuilles (Clopote printre frunze) Asociată sonorităților rezonante și configurației de discurs ce suprapune evoluțiile independente ale unor multiple linii contrapunctice, opțiunea denominativă a acestei imagini sonore relevă prezența unei aluzii evidente la muzica de gamelan. Astfel, Cloches à travers les feuilles este una dintre numeroasele ofrande
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
avea să-i marcheze în mod decisiv gândirea componistică, încurajând demersurile sale în explorarea resurselor expresive conținute de ineditul acestei muzici. În Cloches à travers les feuilles, regăsim complexitatea acelei țesături cu multiple stratificări ritmice și timbrale, configurații melodice cu sonorități de gonguri, precum și scara hexatonică anhemitonică, a cărei natură antigravitațională contribuie semnificativ la conturarea unei atmosfere neutre, specifice concepției orientale. La nivelul aspectului de discurs, Debussy operează „individualizarea” vocilor componente prin recursul la un sistem de notație desfășurat cu preponderență
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cât și în cel vertical. Impresia de mister decurge din rezonanțele stranii difuzate de parafonia prelungită a acordurilor de nonă mare (eliptice de terță și septimă), a căror dispunere în răsturnarea a II-a aduce în prim-plan (la sopran) sonoritatea disonantă a secundei mari. Dar, stridența sonoră a acestor agregate armonice apare în mod semnificativ atenuată de conceperea discursului într-un plan dinamic general extrem de redus (p ppp), cu solicitarea constantă a pedalei de surdină. Astfel, rezultatul sonor este un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
testează auzul până la limita tăcerii pp lointain (pp îndepărtat), ppp faites vibrer (ppp lăsați să vibreze). II.6. Poissons d’or (Pești de aur) Inspirate de imaginea unei picturi japoneze ce pare să fi aparținut compozitorului (vezi ilustrația nr. 9), sonoritățile exotice din Poissons d’or dezvăluie prezența unor reale asocieri cu specificul artei orientale. Evitând o simplă propunere descriptivă, viziunea conceptuală își canalizează demersurile în scopul reprezentării noțiunii de mișcare în sine, intenționând astfel redarea exclusivă a acelor mișcări exaltate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
conservării clarității. Însăși configurația trilului cu deplasare la octavă prin secundă mare, ce evită cu ostentație secunda mică una dintre folosirile curente ale limbajului debussyist, factor determinant în obținerea efectului de bruiaj sonor, constituie o aluzie evidentă la concepția unei sonorități disonante, ce nu se dorește neutralizată într-un discurs amorf. Aceasta va stabili astfel o corespondență directă cu ideea de ariditate, ce se asociază în mod frecvent cu imaginea vântului de primăvară. Interesant de remarcat este modalitatea în care Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a unei stări interioare ce atinge irealul prin subtilitatea trăirilor invocate, aparținând prin excelență lumii senzitive a subconștientului, apelează la o cvasi-permanentă evoluție în dinamica redusă de p și pp (cu solicitarea folosirii permanente a pedalei de surdină), ale cărei sonorități voalate, lipsite de contur facilitează interpretarea adecvată a intenției declarate în introducereharmonieux et souple (armonios și suplu). III.5. Les collines d’Anacapri (Colinele din Anacapri) Unica pagină de inspirație italiană prezentă în creația pentru pian a lui Debussy ne
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în mod deliberat în registrul acut, juxtapusă spațiului neutru al rezonanțelor de clopote, va adânci concepția de antagonism urmărită de compozitor. Deși expusă într-o tonalitate de si major recent stabilizată, tema principală difuzează totuși o culoare modală înrudită cu sonoritățile de început. Acest modalism îl recunoaștem în linia melodică a planului superior ce oscilează inițial într-un spațiu pentatonic (măsurile 14 15), pentru ca ulterior să avanseze în mod preponderent prin tonuri cu evitarea ostentativă a cvartei (sunetul mi apare atins
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
afinități de concepție și limbaj cu Dialogue du vent et de la mer cea de-a treia mișcare din suita orchestrală La mer (1905) recunoaștem aici rumoarea murmurată, dar și amenințătoare a introducerii, urletul oceanului răscolit de valuri, dar și grandioasele sonorități orchestrale ale acestei creații premergătoare. Deși expune o manieră de virtuozitate pur lisztiană, preludiul Ce qu’a vu le Vent d’Ouest se plasează departe de semnificațiile romantice ce antrenează imaginația la audierea Furtunii din Anii de pelerinaj. Eroul lui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Debussy la audierea muzicii de gamelan. Astfel, opțiunea de extindere a ambitusului de discurs ( contraoctavă - ) nu mai apare drept o simplă decizie aleatorie în contextul proiectării acestui amplu efect de rezonanță. Acesta ar putea să-și afle sursa inspirației în sonoritatea complexă a celui mai mare gong al muzicii de gamelan, gongul ageng, ce conține în armonicele sale toate sunetele emise de oricare alt instrument. Risipirea sonoră progresivă (perdendo - stingându se) ce se topește până la evanescență odată cu stabilirea pe acordul final
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mitice. Modalitatea de pedalizare devine implicită în contextul unei țesături cu valori lungi de durată și o permanentă mobilitate a registrului de discurs. În acest context, la nivelul actului interpretativ, o problematică esențială o constituie realizarea unui echilibru optim între sonoritate difuză și transparență, astfel încât să se evite cu prioritate menținerea unei sonorități constant confuze sau o permanentă fuziune a agregatelor armonice. Statismul pentatonicului și simetria avansării armonice (cu multiplele sale forme de paralelisme), asociate în mod organic cu uniformitatea ritmului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lungi de durată și o permanentă mobilitate a registrului de discurs. În acest context, la nivelul actului interpretativ, o problematică esențială o constituie realizarea unui echilibru optim între sonoritate difuză și transparență, astfel încât să se evite cu prioritate menținerea unei sonorități constant confuze sau o permanentă fuziune a agregatelor armonice. Statismul pentatonicului și simetria avansării armonice (cu multiplele sale forme de paralelisme), asociate în mod organic cu uniformitatea ritmului izocron al evoluției și menținerea constantă a unui nivel dinamic extrem de redus
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mari de durată, și structura metrică extinsă (6/4 = 3/2) proiectează înălțarea lentă a edificiului, iar sunetele-pedală incită la sugestia acelei apariții propulsate din apă, învăluită într-o ceață omniprezentă. Într-o textură cu multiple planuri constitutive (13 voci), sonoritățile disonante ale suprapunerilor de secunde mari (măsurile 42 - 46) își atenuează stridența sub dinamicele tot mai învăluite ale unei retrageri progresive, cu o menționare meticuloasă a etapelor de gradare a efectului diminuendo (p, più p, pp, più pp). De asemenea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
interpretativ, valoarea prelungită a acordului inițial din cadrul structurii metrice își poate menține rezonanța printr-o reluare ușoară a acestuia, ulterioară execuției celui de-al doilea acord, și însoțită fiind de reactivarea pedalei de rezonanță pe ultimul timp al măsurii, astfel încât sonoritatea acordului introductiv să predomine. Punctul culminant al construcției arhitecturale (măsurile 59 - 61) se încadrează cu precizie proporțiilor Secțiunii de Aur, impunându se printr-o nouă ascensiune spre dinamici puternice de f și ff, ca metaforă sonoră a aceluiași gest al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sourd (plutitor și surd, înăbușit), ce evoluează prin linia figurativă (ostinato) a acordului de cvintocvartă. La nivel interpretativ, planul figurativ al avansării în solicită menținerea perfectă a egalității de execuție, realizată atât la nivelul derulării temporale, cât și în raport cu omogenizarea sonorității de discurs, în scopul de a contura o atmosferă de liniștire, de acalmie, ce se dorește instituită odată cu rezonanțele finale. Iar, acordurile cu septimă ce încheie evocarea legendei nu aduc cu sine impresia limpezirii, ci tulbură până la final imaginea unui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
derivă din modalitatea discontinuă în care apar asamblate variatele „numere” de spectacol, o formă de concepție care semnalează evidente afinități cu maniera de juxtapunere a secvențelor cinematografice. Tabloul umoristic se dezvăluie începând cu primele rezonanțe ale preludiului, în care identificăm sonoritățile de banjo (instrument cu 5 coarde acționate prin ciupire, element important al trupelor de jazz) și tobe ale trupelor de music-hall. Nuanța de ironie și stângăcia menestrelilor apar difuzate de prezența frecventă a apogiaturii triple (les „gruppetti” sur le temps
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
observă cum, la nivelul structurii macro-formale, care aduce în prim-plan tratarea liberă a unei forme de rondo-sonata, expresia materialului tematic principal (măsurile 1 - 8) se identifică cu sfera tonală de sol major. Figurația materialului tematic secund explorează cu insistență sonoritățile disonante ale secundei mari, sugerând rezonanțe de contrabas sau percuție, în care interpretarea adecvată a atacului très détaché (foarte detașat cvasi stacc.), asociată unei modalități de utilizare limitată a pedalei de rezonanță, cu marcarea exclusivă a timpului tare al măsurii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În consecință, trebuie urmărit un efect sonor de semi-opacitate rezultat, deopotrivă, și din folosirea optimă a pedalei de rezonanță (schimbată frecvent pe fiecare a timpului cu activarea parțială a efectului). Predominanța dinamicii reduse (più pp, pp, p) în care evoluează sonoritățile difuze ale preludiului va determina folosirea constantă a pedalei de surdină. Prezența poliacordurilor introductive este o mărturie elocventă care argumentează o dată în plus concepția debussystă de armonie non funcțională, în care sonoritățile acordice sunt tratate ca entități autonome, private de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
reduse (più pp, pp, p) în care evoluează sonoritățile difuze ale preludiului va determina folosirea constantă a pedalei de surdină. Prezența poliacordurilor introductive este o mărturie elocventă care argumentează o dată în plus concepția debussystă de armonie non funcțională, în care sonoritățile acordice sunt tratate ca entități autonome, private de orice funcție ce ar putea-o îndeplini în contextul unei construcții retorice sau dialectice. Tema apare expusă în registrul mediu (zonă neutră ce ilustrează calitatea ambiguă și depersonalizată a imaginilor evocate), iar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în decuparea formei macrostructurale). În plan interpretativ, această relaxare a tempo-ului trebuie să evite exagerarea efectului sonor indicat, care apare de altfel implicit prin augmentarea valorilor ritmice ale evoluției ( ); indicația dinamică più pp asociată nuanței decresc. conduce la reducerea sonorităților până la rezonanțe abia perceptibile ce se „evaporă” în sunetele arpegiate ale octavelor; augmentarea ritmului desfășurării, ce creează impresia unei dilatări temporale. Secțiunea secundă a preludiului debutează cu exprimarea celui de-al doilea subiect tematic, ce reia mișcarea inițială (mouvement). Evoluția
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pp. Cea de-a treia secțiune a preludiului se încheie cu expresia motivului secund prezent în același registru grav și armonizat în plan superior de un acord cu rezonanțe diatonice (pentru prima dată, pe parcursul acestui preludiu, se poate auzi sonoritatea unei armonii tonale). Ortografierea enarmonică simultană a acordului cu rol de pedală armonică ar putea fi tradusă ca un joc spiritual, proiectat de aceeași concepție duală ce a dominat, de altfel, întreg limbajul sonor al acestor pagini. Această modalitate de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
armonice în planul superior ce înlocuiește unisonul exprimării inițiale a motivului tematic; dinamica ușor augmentată (p), însoțită de o redare interpretativă mai evidențiată - un peu marqué; atacul staccato (ușor percutat la nivelul clapei în scopul realizării clarității sonore) va înlocui sonoritățile estompate ale celui non-legato utilizat în versiunea inițială, în care pregnanța sunetului emis fusese atenuată prin folosirea pedalei de rezonanță; pedala de rezonanță va trebui complet evitată. O nouă modificare agogică (Mouvement, en retenant et en s’effaçant - În mișcare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]