2,573 matches
-
și zonele din vestul propriu-zis al Rusiei au fost scena unor continue atacuri și contraatacuri și un câmp de bătălie pentru Rusia și vecinii săi din vest. Lipsa unei frontiere naturale - una predeterminată de factori geografici, precum cea italiană sau spaniolă - a constituit o sursă permanentă de conflicte între Rusia și Occident. Asemănător, dar din rațiuni opuse, posibilitatea unei astfel de frontiere între Franța și Germania pe Rin, la care Franța a aspirat continuu și pe care rar a avut forța
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Pe de o parte, există lucrări care redau exprimarea lingvistului însuși în limba română și, în acest caz, folosirea termenilor respectivi este reflexul direct al modului său de a se exprima. Există apoi lucrări traduse din limbile romanice, cele mai multe din spaniolă, dar unele și din franceză, și, în aceste situații, există posibilitatea unor corespondențe depline între română și aceste limbi din punct de vedere terminologic, în măsura în care traducătorii au manifestat atenția cuvenită. Cîteva traduceri s-au făcut însă după originale germane și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o limbă există funcțiuni dincolo de propoziție, funcțiuni specifice acestui nivel"10. În cazul lucrărilor traduse, de primă importanță din perspectiva modului de a studia discursul este Determinare și cadru. Două probleme ale unei lingvistici a vorbirii 11, publicată inițial în spaniolă, mai întîi într-un periodic de specialitate, apărut în 1956, și apoi în volumul care a stat la baza traducerii românești 12. Această lucrare reprezintă, din punctul de vedere al conținutului, cea mai mare afinitate cu Lingvistica textului, publicată în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stat la baza traducerii românești 12. Această lucrare reprezintă, din punctul de vedere al conținutului, cea mai mare afinitate cu Lingvistica textului, publicată în limba germană, încît și din punct de vedere conceptual este apropiată de aceasta. Cuvîntul discorso din spaniolă are corespondent pe discurs din română, raportul dintre textul original și cel tradus realizîndu-se în acest caz fără probleme la nivelul terminologiei. În studiul din 1956, Coșeriu formulează o definiție potrivit căreia discursul reprezintă "actul sau seria de acte [de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceste cuvinte par să reproducă realitatea. Această asemănare nu înseamnă totuși o reproducere ca atare a realității cu mijloacele limbii, căci vorbitorii fiecărei limbi redau în maniere proprii aceeași realitate, cîntecul cocoșului, de exemplu, devenind cucurigu, în română, quiquiriquí, în spaniolă, cocorico, în franceză, cock-a-doodle do, în engleză etc. Prin urmare, semnificantul este întotdeauna modelat de sistemul lingvistic căruia îi aparține și, în mod deosebit, de organizarea sistemului fonologic. Pornind de la faptul că organele fonatoare sînt simbolul întregului organism și că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mușcam fetițele de burtică, trântindu-le în prealabil în zăpadă... Cam atât, deocamdată... Mai vreau și-n 2008! P.S.: Cum de-am uitat-o tocmai pe Luminița Marcu, îmbrăcată fatal în negru și turuind cu viteza luminii o chestie în spaniolă? BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Romanian Dream De mult n-am mai râs, la un film românesc, așa cum am făcut-o la California Dreamin’ al lui Cristian Nemescu. Dar, exact ca în cazul lui Nae Caranfil, cu care cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
a merge - din punct de vedere gramatical, prin aceea că primele rezistă schimbării, în timp ce celelalte se schimbă cu ușurință: comparați „Era obosită” cu „Pleca de acasă”. Verbele statice exprimă stări de lucruri și procese „pasive” de cunoaștere și percepție (știa spaniola); verbele dinamice descriu evenimente și procese active, ca și procese mentale „active” (învăța spaniola). În paragraful de mai sus din Evelina chiar și verbele dinamice (a sta, a se sprijini) sînt folosite în mod static. Să ne îndreptăm totuși atenția
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
celelalte se schimbă cu ușurință: comparați „Era obosită” cu „Pleca de acasă”. Verbele statice exprimă stări de lucruri și procese „pasive” de cunoaștere și percepție (știa spaniola); verbele dinamice descriu evenimente și procese active, ca și procese mentale „active” (învăța spaniola). În paragraful de mai sus din Evelina chiar și verbele dinamice (a sta, a se sprijini) sînt folosite în mod static. Să ne îndreptăm totuși atenția asupra presupoziției (îndoielnice) că, în prezentarea evenimentelor narative, trebuie să avem în vedere mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
savantă contrară termenilor folosiți până atunci, ceea ce îi explică fără îndoială succesul înregistrat în rândurile analiștilor politici. E interesant să observăm că dacă știința politică franceză și-a însușit automat termenul "clivaj" cu tot succesul mediatic pe care-l cunoaștem spaniola și italiana au împrumutat direct originalul englez, ceea ce sporește ezoterismul care aurolează cuvântul. E adevărat că în limba lui Shakespeare nu există riscul de a confunda accepțiile savante ale termenului cleavages cu cele ale vocabularului popular; acestea din urmă au
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
2012. * Amos Oz, Odihnă desăvârșită, traducere din ebraică și note de Marlena Braester, Editura Humanitas Fiction, București, 2011. * Bob Dylan, Suflare în vânt. 100 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu, Editura Humanitas Fiction, București, 2012. * Ernesto Sabato, Tunelul, traducere din spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți, Editura Humanitas, București, 2012. * Gabriela Adameșteanu, Dimineață pierdută, Editura Polirom, Iași, 2008. * Hunter S. Thompson, Spaime și scârbe în Las Vegas, traducere din engleză și note de Adrian Buz, Editura Polirom, Iași, 2008. * Ismail Kadare, Accidentul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Viața unui bărbat necunoscut, traducere din franceză de Vlad Stroescu, Editura Polirom, Iași, 2010. * Tennessee Williams, Un tramvai numit Dorință, Pisica pe acoperișul fierbinte, traducere din limba engleză de Antoaneta Ralian, Editura Art, București, 2010. * Ernesto Sabato, Tunelul, traducere din spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți, Editura Humanitas, București, 2012. * Henry Miller, Primăvară neagră, traducere din engleză și note de Cristina Felea, Editura Polirom, Iași, 2010. * Giovanni Papini, Gog, traducere de Ileana Zara, Editura Polirom, Iași, 2009. * Herta Müller, Regele se-nclină
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Aiud, Victoria, Renclod, d'Altan. Soiul Stanley este foarte sensibil la infecțiile florale. Fertilizarea cu azot în doze mari duce la sensibilizarea pomilor de monilioză. După Victoria {uta și col., (1974) soiurile de vișin sensibile la monilioză sunt: Crișane, Mocănești, Spaniole și Josika Gabor, iar de cireș: Timpuriu de mai, Ramon Oliva, Drăgănele de Pitești. Transmitere-răspândire.Sporii ce se formează pe fructele mumifiate care rămân pe pom rezistă la temperaturile scăzute din timpul iernii și produc infecții în primăvară pe frunze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în pârgă sau cele mature, alături de Monilinia laxa (Aderh. et Ruhl.) Honey se găsește și Monilinia fructigena (Aderh. et Ruhl.) Honey. La atacul pe fructe, după Victoria {uta și col. (1974), cele mai rezistente soiuri de vișin sunt: Crișane, Mocănești, Spaniole și Ilva nouă; iar de cireș: Jubileu, Uriașe de Bistrița, Roșii de Bistrița, Hedelfinger și Germersdorfer. Caracteristicile ciupercilor, transmiterea, răspândirea, și măsurile de protecție au fost prezentate la bolile mărului, părului și respectiv ale prunului. Ultimele recomandări:Topas 100 Ec
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în condițiile anilor 1985, 1986, caracterizați prin precipitații subnormale, soiurile Timpurii de mai, Biggareau, Bourlat, Biggareau Morreau și Pietroase Dionissen s-au dovedit a fi sensibile, iar Uriașă de Bistrița și Hedelfinger, rezistente. Dintre soiurile de vișin, Mocănești, Crișane și Spaniole au manifestat o rezistență accentuată (Al. Lazăr, T. Georgescu și Viorica Iacob, 1986). Împotriva acestui patogen se recomandă tratamente chimice la avertizare cu produse de contact sau sistemice. Dintre produsele de contact au dat bune rezultate:Alcupral 50 PU0,2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi diferit, nici dacă substantivele masculin și feminin sunt perechi moționale (prieten-prietenă). Acest contrast arată că genul este lexical (are o valoare fixă în lexicon), iar numărul nu (vezi și Corblin, 1995, pentru franceză și Depiante și Masullo, 2001, pentru spaniolă): (9) a. Au venit doi prieteni ai Monicăi și unul al Rodicăi. b. *A venit un prieten al Monicăi și una al Rodicăi. În contextele eliptice implicând substantive neutre, numărul poate să difere: (10) A adus un tablou și Maria
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vid sau încorporat) - neutrul anaforic, cu antecedent nominal b. [D] - neutrul anominal Se poate avansa și ipoteza că pronumele neutre anominale sunt lipsite nu doar de gen, ci și de număr, așa cum a propus Picallo (2002) pentru pronumele neutre din spaniolă. Absența numărului este legată de absența numelui vid. Numărul este o trăsătură asociată cu nominalele, elementele non-nominale nu au această trăsătură. Însă în limba română avem diverse forme de plural cu valoare de "neutru", cu formă de feminin, deci pronumele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
au în comun și folosirea extinsă a pasivului în vorbire, existența mai multor mărci pentru pasiv, precum și folosirea pasivizării în situația în care agentul de persoana 3 acționează asupra pacientului de persoanele 1 și 2. Influența exercitată de limbile romanice (spaniolă, franceză) a făcut ca în limba bască să fie înregistrate fapte lingvistice nespecifice (chiar la nivelul morfosintaxei), comentate de Jendraschek (2007). De-a lungul timpului, basca a creat mai multe structuri de compromis, care imită unele modele romanice. Dintre acestea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de compromis, care imită unele modele romanice. Dintre acestea, unele au impact asupra întregului sistem: neutralizarea distincției morfologice dintre obiectul direct și obiectul indirect (confuzia între acordul obiectului direct și cel al obiectului indirect, din cauza cliticului pronominal me, care în spaniolă și în italiană acoperă ambele funcții), tendința spre construcțiile analitice (calchierea unor construcții romanice și umplerea lor cu material autohton). Altele nu influențează sistemul în ansamblu: construcții care imită pasivul romanic (fără ca pasivul sau antipasivul să exprime opoziții sistematice de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
3, 1.) au dus la analiza paralelă a subiectului pasivului și a subiectului inacuzativelor. Deosebirile dintre pasiv și inacuzativ sunt însă semnificative: în italiană, pasivul selectează auxiliarul essere, dar în franceză, pasivul selectează avoir la perfect, ca verbele inergative; în spaniola modernă nu mai există selecția auxiliarului, dar în spaniola veche pasivul selecta auxiliarul 'a avea'; în spaniolă, capacitatea de a accepta subiecte postverbale "nude" o au numai inacuzativele, nu și pasivele (Falta café ' Lipsește cafea'; *Fue enviado café 'A fost
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pasivului și a subiectului inacuzativelor. Deosebirile dintre pasiv și inacuzativ sunt însă semnificative: în italiană, pasivul selectează auxiliarul essere, dar în franceză, pasivul selectează avoir la perfect, ca verbele inergative; în spaniola modernă nu mai există selecția auxiliarului, dar în spaniola veche pasivul selecta auxiliarul 'a avea'; în spaniolă, capacitatea de a accepta subiecte postverbale "nude" o au numai inacuzativele, nu și pasivele (Falta café ' Lipsește cafea'; *Fue enviado café 'A fost trimisă cafea'). Roberts (2007b) îl urmează pe Collins (2004
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și inacuzativ sunt însă semnificative: în italiană, pasivul selectează auxiliarul essere, dar în franceză, pasivul selectează avoir la perfect, ca verbele inergative; în spaniola modernă nu mai există selecția auxiliarului, dar în spaniola veche pasivul selecta auxiliarul 'a avea'; în spaniolă, capacitatea de a accepta subiecte postverbale "nude" o au numai inacuzativele, nu și pasivele (Falta café ' Lipsește cafea'; *Fue enviado café 'A fost trimisă cafea'). Roberts (2007b) îl urmează pe Collins (2004)65, care a propus o analiză a pasivului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în care are loc această schimbare. În privința situației din limba spaniolă, Koontz-Garboden (2009: 84−85) arată că subiectul verbului romper 'a rupe' poate fi Agent, Instrument, Forță naturală sau Eventualitate statică 128, adică Efector (rol tematic generalizat); verbele cauzative din spaniolă sunt derivate printr-o operație al cărei rezultat este adăugarea cliticului reflexiv se. Se este o marcă a reflexivizării; ia un predicat cu două argumente și îl reflexivizează. Koontz-Garboden (2009: 89) observă că apariția grupului por sí solo 'prin sine
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ancorează vaporul etc.), deci sunt derivate, participând la alternanța cauzativă. Acest fenomen de variație a fost studiat pentru română (Manoliu-Manea 1993, Cornilescu 1998, Dobrovie-Sorin 2004), franceză (Ruwet 1972, Rothemberg 1974, Zribi-Hertz 1987, Forest 1988132, Labelle 1992133, Dobrovie-Sorin 2004, Archard 2008), spaniolă (Maldonaldo 1988134), iar ca problemă teoretică este menționat în numeroase studii de sintaxă și de semantică. În continuare, voi analiza dacă vreuna dintre descrierile anterioare, limitate la anumite subclase semantice, poate fi aplicată la întreaga clasă de verbe inacuzative care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
română, o creștere a gradului de agentivitate este marcată de coprezența unui dativ reflexiv pentru întreg (A întors capul/Și-a întors capul ca să nu-l mai vadă). Lamiroy (1998: 39) observă că româna are, ca și germana, franceza, italiana, spaniola, alternanța dativ/acuzativ pentru exprimarea posesiei, acuzativul exprimând un grad mai mare de afectare a posesorului: Mă închei la cămașă (centrat pe întreg)/ Îmi închei cămașa (centrat pe parte). Condiția "inalienabil" pare să fie mai strictă pentru dativ decât pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt produse prin procese lexicale; în română nu există si nonargumental (opțiune parametrică neactualizată). 6.2.3. Dobrovie-Sorin (1998: 399) își propune să demonstreze că pasivizarea inergativelor depinde de analiza inergativelor ca tranzitive cu obiect nul. Autoarea arată că italiana, spaniola, portugheza au un se nominativ, asemănător cu one din engleză și cu on din franceză, care s-a dezvoltat, așa cum arată Naro (1976)153, din se acuzativ, prin reinterpretare diacronică. Spre deosebire de aceste limbi, româna nu are se nominativ: se doarme
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]