5,095 matches
-
obiectivele generale ale sistemului. Etapa 4 are ca scop construirea efectivă a modelului conceptual al sistemului care constă în dezvoltarea (transformarea) logică a definiției-rădăcină în activități formale pe care sistemul trebuie să le execute și care-i conferă acestuia individualitate, specificitate și eficiență. Pentru fiecare definiție-rădăcină (subsistem) se construiește câte un model conceptual, care conține un număr minim de activități formale, corespunzător primului nivel de rezoluție fixat de analist. Pe baza modelelor se definitivează setul de întrebări care vor fi puse
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
19/ASC 960, ASC 962 și ASC 965. Prezentarea ansamblului ratelor și indicatorilor aferenți ciclurilor economico-financiare considerate nu s-a realizat Într-un mod exhaustiv, ci reprezintă doar un mijloc de orientare. În funcție de cerințele impuse de practica de specialitate, de specificitatea și complexitatea mediului economic, ratele și indicatorii-semnal utilizați pentru testarea aserțiunilor contabile se pot adapta pentru a răspunde exigențelor legislative și celor aparținând stakeholder-ilor. 5.6. Concluzii Pentru a răspunde exigențelor tuturor stakeholder-ilor, prin emiterea unei opinii privind acuratețea situațiilor
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
la o psihologie aplicată, teritoriile științifice, teoretice și metodologice ale celor două științe (uneori apropiate și chiar izomorfe) și din punctul de vedere al didacticii nu se suprapun, nu coincid. În substanța lor, cele două teritorii științifice sunt diferite, posedând specificitate și personalitate. Dinamica relațiilor dintre cele două științe este mai mult una interacțională, de interpenetrare și de hibridizare. Dissons (1989) arată importanța planului interacțional presupus de viața și activitatea școlară și, implicit, necesitatea formării elevului pentru participarea la viața grupului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
studiu ale managementului clasei de elevi. 2.2. Factori determinanți ai managementului clasei de elevitc " 2.2. Factori determinan]i ai managementului clasei de elevi" Pe lângă perspectivele de abordare a clasei de elevi anterior prezentate, un alt conținut care dă specificitate managementului clasei de elevi sunt factorii determinanți ai acestuia, recrutarea cadrelor didactice, formarea cadrelor didactice, deontologia didactică și structura familială a colectivului de elevi. Reuniți, acești factori se pot constitui în condiții de eficiență și reușită pentru demersurile teoretice și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
s-a putut observa până acum, dar și din câte se va observa în aserțiunile de mai jos, este o inițiativă managerială prin excelență care se organizează, se conduce și se desfășoară dupa legități, principii și funcțiuni cu o solidă specificitate managerială. 6.2. Gestionarea situațiilor de criză educaționalătc "6.2. Gestionarea situațiilor de criză educațională" Daniel Gheorghe Luchian, în interesanta lucrare Managementul în perioade de criză (Editura Economică, București, 1997), arată că „în perioada de criză oamenii proști dau faliment
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
al științelor educației, precum și conștientizarea statutului managementului clasei de elevi în programul de formare inițială și continuă a cadrelor didactice. Obiectivele operaționale, reprezentate de disponibilitățile acționale ale cititorilor după parcurgerea materialului de studiat, fac referire la următoarele comportamente educaționale: • Determinarea specificității abordării manageriale în procesul de învățământ. • Operarea cu conceptele specifice temei: planificare, organizare, coordonare, control, evaluare, decizie, intervenție, situație de criză, gestionarea situațiilor de criză educațională. • Descrierea principalelor dimensiuni ale managementului clasei de elevi, în condițiile activității educaționale concrete. • Identificarea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
control, evaluare, decizie, intervenție, situație de criză, gestionarea situațiilor de criză educațională. • Descrierea principalelor dimensiuni ale managementului clasei de elevi, în condițiile activității educaționale concrete. • Identificarea situațiilor de criză educațională încă din faza incipientă, ordonându-le și clasificându-le în funcție de specificitatea acestora. • Determinarea soluțiilor pertinente pentru diferitele situații de criză educațională. • Evaluarea avantajelor și a limitelor unor decizii de intervenție în situații educaționale specifice. Parcursul teoretic al prezentei lucrări descrie punctele de mai jos: 1. Caracterizare generaltc "1. Caracterizare general\" Domeniu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
undă sonoră (vizualizată pe un ecran video, ca în schema de mai jos) este rezultatul mai multor unde sinusoidale simple, iar în muzică este numită „undă fundamentală” (unda cea mai puternică, cea care determină nota muzicii) și „armonice”. Numărul și specificitatea armonicelor dau „personalitate” unui instrument muzical și ne fac să percepem diferit aceeași notă cântată la pian, la saxofon sau chiar de vocea umană. Acest fenomen al frecvenței ne permite să înțelegem două importante noțiuni muzicale: octava și acordurile. Octava
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de virtualități” - așa cum procedau structuraliștii - tot ceea ce ține de domeniul extraliterarului. Este drept că teoria genurilor se dovedește, în optica sa, utilă nu numai în delimitarea extensională a câmpului literar, ci și în furnizarea unei definiții intensionale a literaturii în specificitatea sa, însă „transcendența extratextuală” nu este niciodată ignorată. Nu este lipsită de legătură cu acest tip de „transcendență” nici demonstrația autorului dintr-un alt studiu, în care este adusă în prim-plan distincția între ficțiune și dicțiune. Dacă domeniul ficțiunii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În explicarea comportamentului, Îndeosebi a performanțelor economice ale firmelor. Firmele sunt structuri sociale care agregă o multitudine de interese și indivizi maximizatori, iar comportamentul firmei, output-ul social, depinde de modul În care această multitudine este structurată, adică tocmai de specificitatea proceselor interne. Organizațiile se constituie așadar În domeniu de studiu de sine stătător În științele sociale și, mai mult decât atât, produc convergențe disciplinare Între sociologie și economie, dar și știința politică. Aceste convergențe se exprimă deopotrivă În spațiul obiectului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
drept unitatea primară de analiză. Factorii de mediu și, În special, factorii umani (raționalitatea limitată și oportunismul) determină existența costurilor tranzacționale. Variația acestor costuri, de la o tranzacție la alta, este explicată de către unul din factorii de mediu - o variabilă tehnologică - specificitatea investiției. Atunci când investiția necesară realizării unei tranzacții este specifică acelei tranzacții, având o valoare mai mică În alt context, crește potențialul acțiunii post-contractuale oportuniste ceea ce generează, implicit, costuri tranzacționale mai mari (de delimitare contractuală a drepturilor, monitorizare și impunere a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
naturală făcând ca această instituție să Înlocuiască piața acolo unde s-a dovedit a fi mai eficientă. Instituția corporației moderne ar fi deci rezultatul economisirii costurilor tranzacționale. Cauzele existenței acestora rezidă În factorii de mediu și umani enunțați, Între care specificitatea investiției ocupă un loc central. Modelul explicativ al lui Williamson presupune Însă un funcționalism simplist conform căruia sistemul social tinde Întotdeauna și În mod natural, vital spre eficiență (și implicit sociabilitate); teoria sa a fost criticată (Granovetter, 1985; Rowlinson, 1997
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
consecințe funcționale similare În diminuarea potențialului conflictual. Chiar dacă concepțiile lor sunt sensibil diferite, atât Williamson cât și North consideră că funcția instituțiilor este să producă ordine socială și cooperare. Dacă pentru Williamson variabila explicativă fundamentală a instituțiilor este una tehnologică, specificitatea investiției, pentru North instituțiile sunt explicate prin alte instituții (dependența de cale) și modelele cognitive generate de acestea. Granovetter respinge deopotrivă modelul neoclasic cât și variantele instituționaliste ulterioare, argumentând că ordinea socială pe care se bazează cooperarea socială și economică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe lângă cele informale și relațiile sociale În producerea și menținerea cooperării. Prezentăm mai jos, schematic, cele 3 mari teorii ce operează cu același aparat conceptual: acțiune, instituții, organizare/cooperare: D. C. North acțiune instituții organizare Modele mentale O. E. Williamson specificitatea investiției instituții organizare (tehnologie) M. Granovetter relații sociale acțiune organizare Pentru Granovetter, relațiile sociale explică procesul cooperării În sine și nu doar incidențele formale (organizațiile) ale acesteia. Să notăm că atât pentru North cât și pentru Williamson instituțiile sunt rezultatul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ale câmpurilor organizaționale (voi folosi de acum Înainte a doua variantă) sunt funcționale și nu geografice. Delimitarea funcțională a câmpurilor ridică Însă o serie de probleme (Scott și Meyer, 1992:137 - 139). În primul rând se pune problema nivelului de specificitate la care aplicăm „criteriul similarității produselor sau serviciilor”. Spre exemplu, ne putem referi la câmpul mai general al transporturilor sau la cel al transporturilor aeriene , În cadrul căruia, mai specific, la transporturile aeriene după grafic (de marfă ori de călători). Clasificarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
valorii reale + costul informației privind valoarea reală tranzacționată) afectând rentabilitatea ei pentru actorii implicați. În concepția lui O. E. Williamson (1981a, 1981b, 1993), factorul cel mai important ce determină creșterea costurilor tranzacționale și care se manifestă ulterior Încheierii contractelor este specificitatea investiției (asset specificity). Această situație este totuși intuită de actorii raționali Înaintea efectuării acesteia și poate zădărnici oportunitățile de schimb mutual avantajos. Situația vizează la valoarea particulară (specifică) a investiției Într-un context particular și care nu ar mai putea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
intuită de actorii raționali Înaintea efectuării acesteia și poate zădărnici oportunitățile de schimb mutual avantajos. Situația vizează la valoarea particulară (specifică) a investiției Într-un context particular și care nu ar mai putea fi integral recuperată Într-un alt context. Specificitatea investiției se referă la faptul că fie nu există o utilizare alternativă a investiției sau că această utilizare alternativă nu este economică (costurile depășesc beneficiile). Să ne imaginăm că o companie contractează vânzarea unui bun sau serviciu al unei alte
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tranzacții. Asocierea tranzacțiilor cu structuri de guvernare. Decelarea și respectarea caracteristicilor procesuale inter-temporale ale organizării economice. În ceea ce privește factorii microanalitici, Williamson identifică următoarele: Asumpții behavioriste: raționalitatea limitată și oportunismul actorilor. Dimensiunile tranzacției: frecvența, gradul și tipul de incertitudine și situația de specificitate a investiției. Caracteristici ale procesului de tranzacție: procesualitatea, prezența consecințelor neanticipate, caracterul subtil. Structurile de guvernare/alternativele de organizare economică/instituțiile sunt cadrele de manifestare ordonată a tranzacțiilor. În concepția lui Williamson, termenul de instituție (structură de guvernare) se referă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
atât ex-ante (asimetria de informații), cât și ex-post (distribuția profiturilor nu reflectă investițiile inițiale). Atunci când frecvența tranzacțiilor Între părți este scăzută (și, În consecință, reciprocitatea nu se poate manifesta), iar gradul de incertitudine este ridicat și când există condițiile de specificitate a investiției, date fiind asumpțiile cu privire la comportamentul uman, tranzacțiile sunt instituționalizate În cadrul organizației. În astfel de cazuri, integrarea ierarhică În organizații este alternativa de organizare economică cea mai eficientă și, În consecință, prevalentă În capitalism. Această structură de guvernare generează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
aceeași organizație. Acest lucru se datorează mecanismului de coordonare bazat pe relațiile de autoritate ce se stabilesc În cadrul organizației și care exercită controlul asupra utilizării eficiente a resurselor. Pe de altă parte, atunci când lipsesc condițiile anterioare (și În special condiția specificității investiției), piața, al cărei mecanism de coordonare sunt prețurile rezultate din echilibrul cererii și ofertei, este o instituție mai eficientă de alocare a resurselor, deoarece nu presupune costuri birocratice și, pe de altă parte, costul de oportunitate este mai mic
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
comparație interpersonală privind cea mai bună utilizare socială a resurselor (ceea ce nu este cazul În interiorul organizației unde raporturile de schimb sunt stabilite pe cale administrativă), fiind astfel rezultatul presiunilor sociale către eficiență. În acele situații Însă În care apar condițiile de specificitate și putere asimetrică evocate anterior, costurile tranzacționale anulează avantajul pieței, făcând organizația o instituție socialmente mai eficientă. Pe de altă parte Însă, există și situații de tranzacționare ce se află la granița instituționalizării În organizații. Formele hibrid de organizare social-economică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anulează avantajul pieței, făcând organizația o instituție socialmente mai eficientă. Pe de altă parte Însă, există și situații de tranzacționare ce se află la granița instituționalizării În organizații. Formele hibrid de organizare social-economică sunt situații În care apar condițiile de specificitate menționate anterior, există o dependență non-trivială Între actori ce determină partenerii să se angajeze În schimburi reciproce de lungă durată (ce pot avea o bază contractuală flexibilă); formele hibride păstrează atât o parte din caracteristicile pieței (Într-o anumită măsură
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nevoi și nu maximizarea utilității (satisficient, nu maximizator). Conform concepției lui Williamson, oportunismul și raționalitatea limitată sunt mai aproape de „natura umană așa cum o știm” (1985:ix, apud Rowlinson, 1997:26). Aceste caracteristici ale naturii umane (factorii umani) și caracteristicile tranzacțiilor (specificitatea investiției), cele din urmă fiind determinate de tehnologie, sunt determinanții costurilor tranzacționale. Adoptând inițial un model funcționalist simplist, Williamson argumentează că, În istorie, supraviețuiesc și evoluează instituțiile cele mai eficiente În reducerea costurilor tranzacționale (firma capitalistă, de exemplu). Instituțiile, ca
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
calitatea lor de angajamente scrise de acțiune, reglementează doar imperfect sau incomplet schimbul dintre actori; aceasta se datorează incertitudinii și consecințelor neanticipate ale acțiunilor angajate. Incertitudinea și incompletitudinea contractelor generează Însă oportunism (mai ales În situații de dependență generate de specificitatea investiției inițiale), precum și lipsa condițiilor exterioare egale. Dacă toate consecințele ar fi anticipabile și evaluabile, atunci părțile ar angaja explicit și exhaustiv drepturile și obligațiile aferente unei relații de schimb ce se desfășoară (sau are consecințe) pe o perioadă mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituționale Între piețe și organizații Componenta instituțională este cea care diferențiază Între cooperarea dintre actori pe piață și cea cadrul organizațiilor. Se disting două abordări importante: pe de o parte o abordare instituțională (Williamson, 1981; North, 1990; Masten 1993) accentuând specificitatea construcției legale și sociale a organizației, pe de altă parte o concepție ce consideră organizațiile doar ca agregare a unei coaliții bazată pe simple relații contractuale (nexus of contracts), aidoma celor Întâlnite pe piață (March și Simon 1958; Jensen și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]