2,695 matches
-
idee care, nu va strica niciodată să se asocieze cu aceea de intelectual român, și anume: ideea de activitate practică, de efort util, reînnoit consecvent. Într-adevăr, nouă, muntenilor, ne place să stăm de vorbă până ne dor fălcile, capacitatea speculativă ne e bogată, plăcerea de a privi în sinea noastră caracterul celorlalți și a face din asta apoi o adevărată sărbătoare, e fără limite! Dar drumurile noastre erau pline toamna și primăvara de noroaie adânci și bălți în care puteai
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
dezvoltarea lor, transformarea contradicțiilor, din factori de dezvoltare ai capitalismului, în factori ai negării și desființării sale. El aplică la studiul formațiunii capitaliste, logica dialectică, și cu deosebire metoda ridicării de la abstract, la concret (dezvoltând-o, în opoziție cu dialectica speculativă hegeliană, nu ca producere a realului, ci ca procedeu de reproducere pe plan logic a concretului real), precum și principiul unității dintre istoric și logic. Capitalul lui Karl Marx, este o carte dispărută din librăriile românești în ultimii 30 de ani
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
care micii acționari ai întreprinderilor care încă mai merg, înjură nervos, dar stau încolonați, la cheremul unui consiliu de administrație format dintr-o gașcă de dulăi hulpavi, al căror singur imperativ e cum să câștige cât mai mult prin inginerii speculative, în timp ce companiile respective se duc încet dar sigur de râpă. Cioclii care o îngroapă, nu și fac probleme de conștiință, ci imediat pun ochii pe altă companie, care încă mai răsuflă. Iar în timpul acesta, dom’ Pișculeț fostul mare țărănist de la
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
curățenie cum avea să încerce... dar să nu anticip, nelimitându-mă doar la praful de pe coperți, aș rămâne probabil dezamăgit în fața semnelor de carte rămase în prima treime a unui volum, acolo unde o idee mi-a oferit suficient material speculativ. Culmea acestei nervozități o atingeam când mă tulbura vreo problemă efemeră de sănătate, să zicem o durere de dinți reverberată în tot trupul, până-n vârful unghiilor (nervozitatea moștenită de la bunicu-meu, care efectiv n-a știut ce-s alea durerile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
imposibilitatea, atât materială, cât și metafizică, de a situa și defini ceea ce obișnuim să Înțelegem prin punct de plecare, adică, În accepțiunea care ne interesează aici, locul de unde a venit. O să se obiecteze de asemenea, deși cu mai puțină pretenție speculativă, că, după ce mii de agenți ai poliției căutaseră moartea săptămâni Întregi, trecând prin pieptenele des Întreaga țară, casă cu casă, ca și cum ar fi fost vorba de un păduche Încăpățânat și priceput la fente, și n-o văzuseră, nici n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
cu adevărat? Sau, dacă noi credem că a fost îngropat, de ce am fi surprinși că cei care l-au urmat în timpul vieții cunoșteau locul îngropării? După părerea mea, mult din acest scepticism, ca să nu mai vorbim de abstracțiunile cele mai speculative și confuze, se datorează lipsei de cunoaștere a practicilor de înmormântare iudaice sau atitudinii condescendente a cercetătorilor moderni și a scriitorilor de pseudo-istorie când evaluează povestirile din izvoarele antice. Aceștia emit ipoteze nefondate despre evreii din Palestina din antichitatea târzie
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în cele din urmă dispare complet în spațiul lui Dumnezeu (care corespunde cu ceea ce noi gândim despre „cer”). Acest fel de povestire este fără precedent. Niciun text biblic nu prezice că învierea va presupune acest fel de trup. Nicio teologie speculativă n-a trasat această cale pe care evangheliștii să o urmeze în moduri atât de diferite. În special acest lucru ar trebui să pună capăt vechii absurdități care insinuează că relatările lui Luca și Ioan, aparent cele mai „fizice”, au
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
structura conceptelor și realitatea căreia intenționează să-i fie explicația teoretică, modelul interpretativ și disciplina de dezvoltare. Atitudinea filosofică constă, înainte de toate, în predispoziția, sau mai bine-zis, în predispunerea de a sesiza fisurile dintr-un sistem sau altul. Această poziție speculativă poate fi adoptată prin atenția critică față de trei niveluri succesive. Primul ne amintește, într-un fel, de spaima «copilului» lui Cebes, din dialogul platonic Phaidon. În fiecare dintre noi se află un copil căruia îi este teamă de diferitele situații
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
comportă admiterea unei pluralități de moduri de cunoaștere, de abordări și de descoperiri ale realității. De aici decurge și faptul că cunoașterea științifică nu poate avea pretenția de a fi singura formă de știință. Judecata limitei verticale este adevăratul temei speculativ al sesizării fisurilor ascunse în structurile conceptuale. Instanța existențială, strivită de reducționismul epistemologic, se transformă în instanță critică; își întemeiază cererea de clarificare pe ceva situat mai presus de simplificarea calitativă pe care o realizează construcțiile științifice; nu are, propriu-zis
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
care o realizează construcțiile științifice; nu are, propriu-zis, forța unei propuneri pozitive, dar are capacitatea să conteste riguros închiderea orizontului. Este, în fond, un exercițiu epistemologic original: un a ști că nu se știe. Nu este simplă exprimarea acestei situații speculative, întrucât participă atât la natura judecății raționale, cât și a experienței trăite. Diferența de potențial între judecată și experiență pune în criză orice sistematizare, ce privește nu atât coerența logică a contextelor, cât mai ales conexiunile lor cu viața lumii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
o problemă pentru sine însuși. Dacă de la limbajul discursiv al Confesiunilor, caracterizate de tensiunea intensă și arzătoare a autobiografiei, am trece la reflecția filosofică contemporană, ne-am întâlni cu același concept, tradus ce-i drept, în termenii unei elaborate tehnici speculative. Orice întrebare cu privire la realitate ar părea o chestiune ce vizează obiecte bine determinate, înscrise în sectoare precise ale existenței. Și așa ar fi dacă ne-am opri la nivelul științific al cercetării, acolo unde orice întrebare particulară cere un răspuns
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
este omul Greciei antice, pătruns de fervoarea inițială a descoperirii realității și a puterii gândirii, sau omul epocii moderne admirat pentru structurile cunoașterii științifice, sau romanticul cufundat în fluxul emotiv al creativității, e normal să ne gândim că dețin instrumente speculative adecvate întrebării pe care o ridică. Așa s-au născut marile sisteme metafizice ale gândirii clasice, ale epocii iluministe, sau ale perioadei romantico-idealiste. Întrucât interogația filosofică nu poate rămâne fără răspuns, vom considera mai îndeaproape modalitățile în care ea s-
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a învinge timpul, a depăși opiniile, a atinge «gloria» spinozistă. Aceasta e încercarea de a da lovitura condiției noastre, un ideal antic ce însoțește istoria filosofiei și care este accentuat în momentele de mare creație, și deci, de mare angajare speculativă. Atunci când mai apoi, această excelență a gândirii nu este doar more geometrico, ci și geometria este străbătută de o dialectică riguroasă, ea devine more historico. Așa cum se știe, idealismul transcendental a însemnat viziunea istoristă a gândirii ca gândire absolută. Abandonarea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
conceptual, analitic și dialectic, prezintă o logică internă, o coerență riguroasă, dar ceea ce este pus în discuție este raportul lor efectiv cu realitatea, concretă și existențială. Aceste sisteme au apărut ca un soi de mari poeme ale gândirii umane, lumi speculative închise, teorii de idei, ale căror valoare se consumă în interiorul propriilor articulații. Plinătatea discursului lor, ce nu ține seamă de precaritatea neînlocuibilă a existenței singulare și colective, se manifestă ca un formalism gol. Rezultatul formalist al metafizicilor imanentiste, în care
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
teoretică a mirării originare, primii filosofi fiind ferm convinși că pot atinge acest țel. Ne vom opri acum să analizăm activitatea teoretică în Grecia antică și formele în care a fost exprimată. Acestea sunt puncte de referință esențiale pentru înțelegerea speculativă și istorică a însăși situației noastre istorice. Formelor clasice ale activității teoretice li se adaugă și cealaltă formă clasică, respectiv cea a idealismului transcendental. O numim clasică întrucât, așa cum vom vedea, este strâns unită cu cea greacă și precedă dizolvarea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a însăși situației noastre istorice. Formelor clasice ale activității teoretice li se adaugă și cealaltă formă clasică, respectiv cea a idealismului transcendental. O numim clasică întrucât, așa cum vom vedea, este strâns unită cu cea greacă și precedă dizolvarea acelei atitudini speculative care a caracterizat filosofia până aproape în ultimele decenii. Temeiul descoperirii grecești a acțiunii teoretice este conștiința că e imposibil să fie lăsat la o parte, în experiența propriei solitudini, ceea ce este particular și fragmentar. Activitatea teoretică clasică urmărea controlarea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
multiplicității devenirii, însă actul mirării înseamnă deja depășirea a ceea ce apare imediat, a fenomenului, care constituie deja o problemă, adică ridică o întrebare, un „de ce?”. Fără o problemă nu există teoretizare, întrucât aceasta nu este ceva spontan, ci un demers speculativ. Deja presocraticii erau interesați de identificarea acestui aspect al acțiunii teoretice. Dialectica este un ulterior element esențial; ea indică mișcarea sufletului care se ridică de la experiența supusă schimbării, la adevărul imutabil, circumscris de tensiunea dintre existență și idee. Acest adevăr
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
înțeles ca efort de sustragere de la coruperea timpului și atingere a fericirii dată de strânsa legătură dintre existență și perfecțiune: totul se naște, se dezvoltă, se degradează și moare, doar ideile strălucesc veșnic în tinerețea lor nemuritoare. Dialectica este instrumentul speculativ prin care se poate ajunge la această nemurire. Analitica este un alt termen esențial activității teoretice, de această dată, de sorginte aristotelică. Ea ne dă forma însăși a acestei activități, prin indicarea particularului situat în structura teoriei. A cunoaște analitic
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
într-o ciudată și neliniștită condiție: nu poate renunța la punerea întrebării globale cu privire la realitate și viață și nici nu poate renunța la intenția de a cunoaște exhaustiv aceste teme fundamentale. Răspunsul dat poate să urmeze logica internă a discursului speculativ în sens tare sau formele clasice ale cercetării filosofice; se poate opri la o fază intermediară cunoașterii abstracte (metafizica clasică greacă) sau își schimbă planul transformându-se într-un sistem de propoziții complexe prin bogăția lui de elucubrații teoretice și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
se califice decât ca propoziții ideologice (metafizica idealist-transcendentală). Metodologiile contemporane Trecând de la considerațiile elaborate în primul capitol la chestiunile expuse în acest prim paragraf cu privire la formele clasice ale gândirii filosofice, am putut observa o schimbare a tonului și a cadrului speculativ. De la problematizarea, și uneori dramatizarea, unei cercetări filosofice ce-și apăra propria identitate prin insistența asupra rolului ei de a arunca umbre de îndoială și de a purifica însăși cunoașterea științifică prin inserarea ei în problematica omului care își pune
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
clasice ale acestui discurs și-au pierdut din credibilitate în fața cunoașterii științifice și, adăugăm acum, în fața greutății datului empiric și al realității existențiale. În ambele forme clasice ale gândirii filosofice realitatea empirică și existența efectivă nu au propriu-zis o relevanță speculativă adevărată: în perspectiva clasică greacă sunt neinteligibile și deci abandonate lipsei de logică a întâmplării, în perspectiva idealistă sunt dialectizate în procesul istoric concret, și deci asumate în acesta fără posibilitatea de a-și păstra o semnificație autonomă. Discursul filosofic
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
adică la purificarea amintită, la îndepărtarea oricărui element care, psihologic și istoric, compromite puritatea inițială a conștiinței. Într-o astfel de puritate adevărul ideatic (o idealitate înscrisă în fenomenul pur) se manifestă de la sine. Munca filosofică, după milenii de efort speculativ depus la construirea sistemelor, se manifestă acum ca angajament de reînnoire, ca o rigoare mai mult decât carteziană, pură și total deschisă la captarea fenomenului în manifestarea sa cea mai autentică, ce se lasă observată doar după parcurgerea exercițiului reductiv
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a cerceta, dar este la fel de sigur că a face filosofie înseamnă și a răspunde la întrebări. Filosofia sub aspect pozitiv este făcută din conținuturi, adică din răspunsuri. Varietatea răspunsurilor, sau mai exact, diferitele tipuri de răspunsuri, contribuie la configurarea contextului speculativ și, oarecum, la clarificarea sensului și naturii filosofiei. Diferitele moduri de răspuns indică existența unei relații particulare cu punerea întrebării, sau mai exact, cu acel mod tipic de a întreba ce izvorăște din mirarea originară. Tipologia răspunsurilor, lăsând la o
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
trei elemente: întrebarea fundamentală, construcția ideologică, abandonarea în experiența religioasă, ne oferă o fisură în contextul conștiinței umane, în scenariul activității noastre reflexive, ce nu constituie doar o pagină interesantă de antropologie culturală, ci face să se ivească noi probleme speculative. Faptul că formele clasice ale reflecției filosofice, analitica și dialectica, pot să dea viață, conform folosirii lor, pe de o parte, sistemelor metafizice închise (cu structură completă), pe de alta, metodologiilor care organizează date diferite între ele, explicându-le inteligibilitatea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în cadrul sensibilității și culturii contemporane o relevanță probabil neașteptată. Reflecția filosofică asupra fenomenului religios poate deveni de-a dreptul emblematică pentru noile posibilități de a face filosofie astăzi și, de asemenea, poate constitui, structura de bază a acelor noi granițe speculative pe care vom încerca să le prezentăm la sfârșitul acestui capitol. Ca să nu lăsăm în vag aceste afirmații, vom indica, pe scurt, într-o formă preliminară, formele de religiozitate neîmplinite, ce ni se par că sunt implicite în aspecte ale
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]