2,618 matches
-
pentru natura noastră”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 100) „A adus Stăpânul pârga firii noastre, așa cum a luat-o. Hristos a făcut ceea ce face un plugar cu ogoarele sale încărcate de spice. După cum acesta ia câteva spice, le face snop și le aduce lui Dumnezeu, și prin aceste câteva spice binecuvintează tot lanul, tot așa și Hristos, a făcut să fie binecuvântat tot neamul nostru prin acel singur Trup al Lui, prin
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 100) „A adus Stăpânul pârga firii noastre, așa cum a luat-o. Hristos a făcut ceea ce face un plugar cu ogoarele sale încărcate de spice. După cum acesta ia câteva spice, le face snop și le aduce lui Dumnezeu, și prin aceste câteva spice binecuvintează tot lanul, tot așa și Hristos, a făcut să fie binecuvântat tot neamul nostru prin acel singur Trup al Lui, prin acea pârgă. Dar pentru ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
A adus Stăpânul pârga firii noastre, așa cum a luat-o. Hristos a făcut ceea ce face un plugar cu ogoarele sale încărcate de spice. După cum acesta ia câteva spice, le face snop și le aduce lui Dumnezeu, și prin aceste câteva spice binecuvintează tot lanul, tot așa și Hristos, a făcut să fie binecuvântat tot neamul nostru prin acel singur Trup al Lui, prin acea pârgă. Dar pentru ce n-a adus toată firea? Pentru că nu înseamnă că aduci pârga dacă aduci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și cum se face acolo înlăuntru o astfel de închegare și alcătuire deplină a omului? Dar cu grâul ce se petrece? Oare nu se aruncă în pământ grăuntele gol? Oare nu putrezește după ce a fost aruncat în pământ? Deci de unde spicul, paiul și celelalte toate? Oare nu se vede de multe ori cum o mică sămânță de smochină căzută pe pământ, în scurt timp a făcut rădăcină și ramuri și a dat și rod? Apoi dacă toate acestea le primești cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
substantivelor și verbelor. Toate simțurile colaborează intensiv, făcând ca vizualitatea (generatoare de miraje), auzul (captând chemări de dincolo de discursiv), senzațiile odorifere, tactile și termice (vizând miresmele, "obrazul gutuilor", zăpezile) să sugereze sensuri neașteptate. Un "cer firebinte", estival, "începe din creștetul spicelor"; "Măduva surâsului mi-e caldă"; "E-n aer miros de dragoste viu, / Și toți trecătorii adulmecă ploaia să-i simtă mirosul". Tușe argintii, solare, ademenitoare vorbesc de un senzualism sănătos, de frenezii și inocență, de exuberanță și suavități, de un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Și naiba mai știe ce pe la birouri, arhivar de exemplu... Și zilier. Și pierde vară-toamnă-iarnă-primăvară, mai ales... Prin întreaga țară, fără rezerve. Numai în București am lucrat "cu acte" în șase locuri: primitor distribuitor pe o mașină de pâine (la "Spicul"), muncitor necalificat pe un șantier (la "I.C.M. 5"), în transporturi (la "Aversa"), gestionar la "Frigotehnica", controlor de calitate în siderurgie (la "Republica"). Să continui?... Ba chiar am și calificare de miner. Nu mai spun că pedagogie școlară fac de vreo
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ogoare puțin rodnice, cu unelte rudimentare, dar cu sudoare din belșug, țăranii smulgeau anevoie roadele pământului, pe care le strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea foamea („cu ce da Dumnezeu"), ceea ce mai rămânea din bucate și chiar firimiturile erau strânse cu grijă și date animalelor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
strategic, ci și cu impact în mediul natural. Situate în partea de miazănoapte a Terrei, odată cu rotirea anuală în jurul Soarelui, peste ținuturile noastre se aștern toate anotimpurile. De la primăvara, cu flori de cireș scuturate care colorează văzduhurile, până la vara, cu spice de grâu care frâng orizonturile. Și de la toamna, cu mere coapte care arcuiesc pomii din livezi, până la iarna, cu saci de făină și șorici de porc care înghesuie podul casei. Consecință a poziționării lor relativ mediane în Europa, meleagurile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
împletesc cu trilurile ciocârliilor. Arcuite în lizieră, se lansează ca niște săgeți spre albastrul cerului stăpânit de șoimi nemiloși. Sunete ascuțite, scoase de greieri trândavi, sparg liniștea. Prin preajma lor, furnicile trebăluiesc. Din ciornoziom își trag seva holde de grâu cu spic încărcat. Însângerate de maci, unduiesc ca niște valuri aurii sub adierea vântului. Sunt vegheate îndeaproape de lanuri de floarea soarelui, cocoșate de povara rodului copt. Se scurg, dimpreună, tăcut și lent spre deltă, cuprinzându-se în nemărginirea câmpiilor. Așteaptă să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dar pe direcția secundară de propagare a agriculturii din zona Anatoliei, s-a ivit pe pământurile noastre o splendidă cultură. Impresionanta civilizație Hamangia a crescut de-a lungul litoralului Mării Negre (Dobrogea), de unde s-a răspândit spre stepe (Bugeac). Din mănunchiul spicelor secerate de strămoșii noștri, poate cel mai tare a strălucit în lumina soarelui misterioasa cultură Cucuteni Tripolie apărută în neoliticul târziu (eneolitic). A fost, cel mai probabil, o ultimă reflexie în apa vremurilor a culturii Vinca Turdaș, prin înrâuririle Petrești
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vîrstele, ca să nu dea de bănuit propria sa iubire. Iubita de la Ipotești era o fată de țăran, trăită în plină natură. Cum a cunoscut-o, ne-o va spune însuși poetul, ceva mai tîrziu, la persoana a treia: "A ierburilor spice stau sure-verzi în soare Crescute ajung la brîul unei copile. Lin Prin iarba mare trece, și-aminte luătoare Plivește flori de aur și fire de pelin. Cunună-și împletește și-o 'ncaieră sălbatec În pletele înflate, în păru-i încîlcit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
comandă În 1983, pentru a promova „noua revoluție agrară” propovăduită de Conducător. Drept sursă i-au servit fotografiile celor câteva vizite ale lui Ceaușescu. Influențat de fotografie, Palade a pictat un Conducător ce pare să frământe În mâna stângă un spic de grâu, În timp ce În spatele lui se vede un câmp de floarea-soarelui! După pictor, este vorba de un gest surprins de fotografia pe care a folosit-o drept model și pe care nu a Încercat să-l descifreze. Distribuția personajelor a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
344). Blaga (1936/1985, p. 265) observa manifestări ale impulsului de moment în arhitectura românească: Arhitectura românească era făcută fără raportarea prea strânsă la rezistența temporală, din duhul intermitenței sezoniere. Casele și bisericile cresc și dispar, dispar și cresc, ca spicul secerat, ca grâul semănat, ca frunza, care căzând a lăsat în locul ei latența altei frunze. Graba românului de a isprăvi, găsind soluții superficiale, de moment, netrainice este justificată pe de o parte prin incertitudinea viitorului, iar pe de altă parte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
deschis; lucru; lucru agricol; luminat; luminos; de maci; magneți; mănos; meleag; miros; mistreți; mîncare; mușețel; naturalețe; negru; neliniște; ochi; odihnă; optimism; peisaj; picnic; pistă; pîine; plantații; plăcere; prăjește; primăvară; producție; răpită; recolta; relax; romanițe; romantic; scump; seceriș; sex; soare; soci; spic; stabilitate; stepă; tractor; țară; țărani; urcat; urcă; uscături; vară; văzduh; vedere; verde și mare; veselie; vînt; Windows; zare; zonă (1); 800/185/73/112/0 cînta: muzică (58); melodie (50); voce (43); cîntec (36); frumos (35); veselie (24); fredona (21
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
organ; pantă; pariul; parte a corpului; pensie; de pește; pești; de pisici; picior; pierdut; pitic; plictiseala; plictiseală; probleme; promoție; puf; pufos; rămolită; rău; răutate; reduceri; rest; restanță; la rînd; rînd la magazin; România; de șarpe; scîrbos; slab; șopîrlă; de șoarece; spic; spion; stă; stimă; subțire; sus; televizor; terminal; terminație; topor; urină; urîtă; urmaș; cel din urmă; viață lungă; vîrf; volei; de vulpe (1); 783/187/70/117/0 coborî: scări (107); jos (75); urca (72); vale (39); scară (38); urcă (28
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tona; tonă; tone; tot; transpirație; a trăi; de trăit; trecător; tren; trezire; umăr; umeri; urat; urcuș; în viață; vicii; viitor; volum; voluminos; zadar; de zis (1); 778/265/77/188/0 grîu: pîine (225); cereale (58); făină (49); lan (40); spic (30); galben (26); mîncare (25); cîmp (23); hrană (22); porumb (18); recoltă (18); orz (11); cereală (9); bogăție (9); încolțit (9); pămînt (9); ovăz (7); agricultură (6); plantă (6); auriu (5); spice (5); aur (4); colivă (4); grîne (4); mult
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pîine (225); cereale (58); făină (49); lan (40); spic (30); galben (26); mîncare (25); cîmp (23); hrană (22); porumb (18); recoltă (18); orz (11); cereală (9); bogăție (9); încolțit (9); pămînt (9); ovăz (7); agricultură (6); plantă (6); auriu (5); spice (5); aur (4); colivă (4); grîne (4); mult (4); secară (4); țară (4); boabe (3); bob (3); bun (3); cîmpie (3); orez (3); toamnă (3); viață (3); aliment (2); animale (2); bani (2); bunici (2); copt (2); cultură (2); Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
indiferență; integral; început; loc de țară; mărunt; mic; mînca; mîzgos; moară; multitudine; mustăți; ocean; ocrotitor; ogor; paie; păiuț; plantație; plante; primăvară; priveliște; a răsări; răsărit; rău; roadă; roade; rod; român; România; sat; sănătos; seceră; seceriș; semănat; sfeclă; sfînt; speranță; în spic; spicuit; spin; stafetă; strujeni; școală; tărîță; tărîțe; umed; vitalitate (1); 781/ 137/57/80/0 groapă: adîncă (86); gaură (55); mormînt (55); moarte (48); mort (43); pămînt (41); adînc (29); cimitir (24); adîncime (19); mare (17); prăpastie (16); cădere (12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poarta; pod; poliția; poliție; prețui; prins; a priva; privațiune; prizonier; promisiune; putere; rana; răpire; rău; regulă; relații; restricționa; sac; saci; sălbatic; scapă; a-și da seama; sechestra; secret; semn; sentimente; sex; cu sfoara; cu sila; sili; snopul; soartă; sora; spătarul; spice; sta; a sta pe loc; stăpîni; stop; stopa; strangula; strașnic; strînsoare; substanță; sufoca; susține; susținere; un șnur; taie; tare; nu prea tare; tămădui; tortură; pe totdeauna; totul; trist; ține cu forța; țintui; unit; urît; urni; ușa; pe vecie; vesteji; viața
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
steaguri, unul pentru mire și unul pentru mireasă, făcute din "doi pomi de cedru". "Îmbrăcatul steagului" se face luni seara, înainte de nuntă, la casa mirelui, când fetele împodobesc cedrul cu lână sau cu ață albă, sură (gri) și roșie, cu spic de orz, în vârf legau un ciucure din boabe de călin, "îngrădit" cu un "ciochine" de ovăz. Marți și miercuri din săptămâna premergătoare nunții, oaspeții se adunau la casa mirelui pentru a petrece steagul la casa miresei 341. c. Înmormântarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de ziua Macaveilor (Macoveilor) sau Ziua Crucii de vară. În Bucovina, se face agheasmă în grădini, pentru insectele și viermii vătămători pomilor și legumelor. Tot în această zi, în comuna Ropcea, se duc la biserică snopi de flori, buruieni și spice care, după ce vor fi sfințite, se pot întrebuința în scăldătorilor oamenilor bolnavi.398 O altă sărbătoare, când se obține "apa de leac", este Ovidenia (21 noiembrie), ziua în care "s-a vedit lumea pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să răsară / Până-n sară, / Până mâine, / Să fie pâine! / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / La luna, / La săptămâna, / Troian și-a umplut / Cu aur mâna / Și s-a dus să vadă / De i-a dat Dumnezeu roadă. Grâul era-n spic cât vrabia / Și în pai cât trestia..."63 Scenariul trăirilor zilnice este însoțit de semnificațiile zilelor săptămânii care măsoară și cântărește viața omului: "Cucuruz, pănușă verde, / Dorul mândrii nu mă crede, / Că nu se merge la fete; / Luni seara să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fășuță de mătasă, / Fășuță de-mpărăteasă. La doi meri, / La doi peri, / Cu crăngile până-n ceri. Scoală, biță, nu dormi, / Iată vin surorile / Să-ți culeagă florile. Câte flori sunt pe pământ, / Toate merg la jurământ, / Numai floarea-soarelui / Și cu spicul grâului / Stau la ușa raiului / Și judecă florile / Unde li-s mirosurile..."127; în Bucovina, floarea soarelui este prezentată având același rol justițiar: Câte flori sunt pe pământ / Toate merg la jurământ, / Numai spicul grâului / Stă de-a dreapta tatălui / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la jurământ, / Numai floarea-soarelui / Și cu spicul grâului / Stau la ușa raiului / Și judecă florile / Unde li-s mirosurile..."127; în Bucovina, floarea soarelui este prezentată având același rol justițiar: Câte flori sunt pe pământ / Toate merg la jurământ, / Numai spicul grâului / Stă de-a dreapta tatălui / Și mustrează florile: / Unde li-s miroznele? / Busuioc bătut pe masă, / Rămâi, gazdă, sănătoasă, / Ca o garoafă frumoasă, / Când o ai și-o pui pe masă. / La anul și la mulți ani!"128; "Iar Adam
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]