3,100 matches
-
prejos decât înțelepciunea în sine, care sălășluiește în lucruri. Nimic nu folosește celor răi; nimic nu folosește în aparență celor buni. Totuși între tragedii de apocalips și zigzaguri dintre care unele retrogradează, inima mizerabilelor ființi care suntem noi urmează o spirală ascendentă. Am uitat să pun la locul cuvenit finalul. Această Roxelană fără păreche, care și-a îndeplinit menirea ei dizolvantă împotriva inamicilor creștinătății, n-a pierit nici de ștreang, nici de mătrăgună; ci a răposat ca o împărăteasă prea iubită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pare foarte rău pentru tata, e puțin... nu o face cu intenție, mare parte din timp trăiește într-o lume a lui. Am rămas tăcuți. —La ce te gândești? a întrebat. La covor, am spus. (Avea un model ciudat în spirală.) Dacă te uiți la el destul de mult timp, ai impresia că ai ochii pe arcuri. E ca și cum ți-ar sări din cap și ar reveni apoi la loc. —Mie mi se pare mai degrabă că podeaua se înalță spre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
dat tot ce aveam, aș fi fost gata să mor și eu, pentru cinci minute în care să-i pot vorbi. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Am mai făcut un duș, m-am îmbrăcat - într-o rochie Gucci cu model în spirală și un taior de la Goodwill - și eram într-o așa întârziere încât am sunat-o pe Lauryn și i-am spus că o să merg direct la întâlnirea de la zece. Căutam articole promoționale pentru You Glow Girl!1. (Un fard. Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
am zis: —Ei bine, nu te pot ajuta. Nu știu ce se întâmplă. Întreab-o pe Rachel. Nu pot. Nu ne vorbim. —Ce mai e? —Invitațiile. Eu le vreau cu aldine frumoase, argintii, pe hârtie frumoasă, albă. Și ea ce vrea? Rămurele și spirale și scoici și hârtie cerată. Vrei să stai tu de vorbă cu ea? Nu. S-a lăsat o tăcere uimită la celălalt capăt al firului, apoi i-am explicat: —Eu sunt fiica recent îndoliată, îți amintești? —Scuze, scumpo. Scuze. Te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
li se uscase părul, fusese trimisă de celelalte unsprezece doamne să ia sticla cu ulei de păr; erau nerăbdătoare să-și maseze capetele cu ulei parfumat înainte de a se apuca de sarcina lungă și dureroasă a pieptănatului și aranjatului în spirale și cocuri. Oh, era oare dragoste? Surorii celei mai mici i se alăturaseră câteva dintre cele mai mari. În cele din urmă, reușiră să deschidă ușa rupând micul cârlig care o ținea închisă și-și descoperiră fratele ghemuit încă lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
precum catifeaua, o carcasă înaltă, cu semnițe așezate ca foile de pergament, o bilă portocalie de rășină, o piele de șarpe, o bucată de os, pene de diferite culori, mătase fină, mătase de bumbac, toca îmblănită a unei molii, o spirală de sepale, o frunză bolnavă, acoperită cu pistrui albaștri din pricina unei ciuperci... Acum, deși multe dintre lucurile acestea se ofiliseră sau se dezmembraseră, Sampath împrăștie cât putu din colecție în jurul său, echilibrând articolele cele mai prețioase în sus și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
spuse Thursday cu vocea ei cântată, de telefonistă. Râse zgomotos. Sigur, iubire. Te-ai prins. Apoi se întoarse. Îmi pare rău dacă par puțin cam agitată, dar Lorne m-a regulat toată ziua. Vine imediat. Am urcat o scară în spirală. Am urcat de la pământ la stele. Lorne își făcu apariția pe covorul mare, în al noulea cer, îmbrăcat într-un halat alb, întinzându-mi din mâneca largă o mână care tăia aerul condiționat. Se răsuci, cuprins de o grabă tăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
temperatura goneau pe deasupra lor. — Nouăzeci și nouă, spuse omul de la tarabă. — ’R-ai al dracu’. Am luat-o înainte și, clătinându-mă pe picioare, am simțit că inima îmi va lua foc și că eu mă voi pulveriza într-o spirală mortală spre cerul de jar. Tot milionul de ferestre ale New York-ului își ațintiseră privirile asupra mea, infidelul. O, Doamne, viața mea fusese serioasă aproape zece minute și acum e iar o bătaie de joc. Bun, să adăugăm și puțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
batem joc cât mai tare, mi-am spus eu, și am luat-o la fugă spre sud. Eram pregătit, pregătit. Am alergat de-a lungul defileului, trecând dincolo de ferestrele de closet ale magazinului sexy, unde fete plătite se răsuceau în spirale diavolești, făcând pe veci orice pentru bani. Am alergat prin cuptorul parcării, unde Tomahawk-uri și Boomerang-uri răbdau totul, urând dogoarea, urând ura. Le-am făcut cu mâna băieților cu șepci de baseball. Mi-au răspuns, făcându-mi și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Perfecțiunea e atinsă nu atunci când nu mai este nimic de adăugat, ci când nu mai este nimic de înlăturat.” (Antoine de Saint-Exupery - Pământ al oamenilor) Coborând spirala frumosului perfect, cunoscând lucrurile pe care le vrem înlăturate, descoperim universul in puterea complexității sale, descoperim umanul. Călcând pe mort si respirând viu, noi, exponenții umanului, înzestrați cu talentul sensibilittății și arma rațiunii, noi, oamenii, suntem catalizatorii timpului, între istorie
Tăiat - Tăieturi înspre urât -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ramona Costea, Radu-Răzvan Cozma, Ariadna Pui, Alma-Monica Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_946]
-
al cetății de altfel protector al literelor construise o închisoare formată dintr-o sală foarte lungă și înaltă, din peretele căreia 9 pleca o conductă îngustă. Aceasta, pe măsură ce înainta în masivul de piatră, își mărea diametrul și urma larg curba spiralei unei căsuțe de melc. Forma de volută spațială amplifica atât de mult sunetele, prin reflexii multiple succesive, încât din afara sălii se putea auzi bine ceea ce vorbeau cei închiși. Printr-o figură de stil, închisoarea a fost numită „urechea lui Dionysios
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
sunete nemuzicale. Cu anumite precauții constructive, întrebuințând un oțel dur bine călit și perfect calibrat, se obțin vergele subțiri și lungi, care dau sunete fundamentale intense bine intonate, cu parțiale chiar armonice. Asemenea vergele rectilinii sau îndoite în formă de spirală mare sunt folosite în ceasurile de perete (pendule), dând sunete plăcute, îndelung vibrante. Uneori vergelele sunt tăiate la lungimi astfel încât să dea sunete muzicale formând o succesiune melodică. De exemplu, în pendulele numite „Westminster", prin cinci vergele, se capătă iluzia
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
alegea de obicei această oră cu totul întâmplătoare pentru a se lăsa în voia atracției pe care o simțea față de plaja cea mică a insulei Calf. Ca urmare, mergea cu pași mărunți, ca o capră, pe cărarea care cobora în spirale, în urma unei babe cocoșate, încă și mai sprintene, numită Dolores O’Toole, care ducea, prins în spate, un balansoar din lemn de nuc, nemaipomenit de frumos. Era prins cu cureaua domnului Jones. Ceea ce însemna că acesta era obligat să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cântat mai departe, până când cântecele i-ar fi stors o lacrimă, și apoi ar fi plecat acasă. Dar în acel moment trupul lui Vultur-în-Zbor se opri lângă picioarele perfect șlefuite ale balansoarului perfect șlefuit, cu perfect șlefuiții dansatori sculptați în spirală de-a lungul lor. Balansoarul, agresat astfel, se opri din legănat. — Moarte, exclamă cu groază Dolores. Moarte dinspre mare... Virgil Jones nu răspunse, căci avea gura plină de apa mării care umpluse plămânii lui Vultur-în-Zbor. Dar și el, în timp ce sufla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
poporului Ydjac, logica instinctivă a plantelor geniale din Poli XI, sculptura tonală a aurelionilor. Acum durerea dispăruse. Virgil depășise blocajul și își dezgropase propria istorie cu plăcerea unui arheolog autentic. Așa că ajunse într-un final la momentul când vizitase Dansatorii Spiralei. Anumite feluri de știință aspiră la condiția de poezie, iar pe planeta Dansatorilor Spiralei un lung șir de savanți-poeți perfecționase o ramură a fizicii până când ea devenise o formă înaltă de religie simbolistă. Cercetaseră materia, divizând-o în unități din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Acum durerea dispăruse. Virgil depășise blocajul și își dezgropase propria istorie cu plăcerea unui arheolog autentic. Așa că ajunse într-un final la momentul când vizitase Dansatorii Spiralei. Anumite feluri de știință aspiră la condiția de poezie, iar pe planeta Dansatorilor Spiralei un lung șir de savanți-poeți perfecționase o ramură a fizicii până când ea devenise o formă înaltă de religie simbolistă. Cercetaseră materia, divizând-o în unități din ce în ce mai mici, și în cele din urmă descoperiseră la originile ei dansul pur și frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
sau, altminteri, se prăbușeau din nou în materia pură, după regulile unui ritm foarte formalizat, un ritm spiralat. Atunci când se contopeau, dansau Dansul Putinței. Atunci când se prăbușeau înapoi în primordial, dansau Dansul Neputinței. Din această descoperire a apărut religia Unității Spirale. Dacă totul era energie, totul era la fel. O ființă gânditoare și o masă erau doar aspecte ale aceleiași forțe. Era un fapt dovedit științific. Principalul ritual al acestei religii, care fusese stabilit doar după ce generații întregi de savanți-poeți au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
la fel. O ființă gânditoare și o masă erau doar aspecte ale aceleiași forțe. Era un fapt dovedit științific. Principalul ritual al acestei religii, care fusese stabilit doar după ce generații întregi de savanți-poeți au lucrat la aplicațiile Teoriei, era Dansul Spiralei. Era un exercițiu fizic bazat pe ritmuri primare, iar scopul său era să permită fiecărei ființe vii, umile și imperfecte, să aspire la acea perfecțiune fundamentală. Intrați în Dans și vă veți contopi cu Unul, cel care vă înconjoară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Apoi vârtejul îi cuprinse. Dat fiind faptul că erau niște simple concepte, produsele nu tocmai umane ale unei imaginații străine, forța sosirii lui Virgil Jones îi spulberă. Se întoarseră la crâmpeiele de energie din care izvorâseră odinioară. Pe planeta Dansatorilor Spiralei lumea ar fi spus „au dansat până la capăt Dansul Neputinței“. Vultur-în-Zbor deschisese ochii. Vârtejul stătea în fața lui și se domolea. începea să semene a om. — Demonul învolburat! strigă Vultur-în-Zbor, folosind iar aceste cuvinte după șapte secole. — Bună! spuse Virgil Jones
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
să-ți îndepărtezi ochii de la acel nor. Prin felul cum vom face dragoste, probabil că armonia va putea fi restabilită. Fata s-a încolăcit în jurul lui ca un șarpe, creând senzația că brațele și picioarele ei îl cuprindeau ca niște spirale, până se împleteau cu totul. Iar el nu a putut să nu răspundă. în timpul nopții Florence Nightingale l-a adormit încă o dată cu cântecul ei Media a stat iar goală și tăcută în spatele lor, în timp ce Iocasta s-a ghemuit la picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
balconului, dar principala sursă de lumină era o bucată de material agățată de cel de-al patrulea perete al camerei, pe care erau proiectate o serie de imagini fascinante și halucinante: forme geometrice nesfârșite în culori aprinse care se amestecau, spirale care se învârteau încercând să-și mănânce propria coadă, hrănindu-se amețitor una pe cealaltă într-o serie de mișcări neregulate a căror unică regulă era continua schimbare. Pe podea era ceva ce arăta ca o adunătură de saltele, dând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
împărțit și manifeste când a fost chestia cu ziua regelui în Piața Palatului? Da’ știi cine-a tras? Dacă-ți spun, îți dai demisia... Cât timp Bumbu era coborât iarăși la toaletă, o boxă la capătul unei scărițe metalice, în spirală, spre pivniță, îți rupeai gâtul coborând chiar treaz fiind, dar în condițiile noastre, o batjocură, ospătarul a venit nervos la mine: — Dom’ inginer, mergeți, bre, cu el la cabină. Vreți să moară pe drum? L-ați văzut cum coboară? Zici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
plac acești tineri cuminți, tăcuți. Trec pe lângă o fată și privesc peste umărul ei. Un fel de atlas, cu poze strident colorate. Un fel de ape roșii, verzi, galbene, vișinii care se suprapun, întretăiate de linii ciudate, umflate, borțoase, cu spirale și puncte în burta lor. Nu reușesc să descifrez titlul lung, pe două rânduri. Deslușesc un „histology“ și apoi ceva în apă. Fata citește concentrată, zâmbește din când în când. Ce-ar putea-o amuza din desenele acestea țipătoare? În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
traseul și am fost nevoiți să ne Întoarcem o bucată de drum În căutarea ultimului semn. Bea mă observa cu un amestec de Îngrijorare și fascinație. Busola mea mintală Îmi sugera că ruta noastră se pierduse Într-un amalgam de spirale ce urca Încetișor spre măruntaiele labirintului. În cele din urmă, am izbutit să-mi refac pașii prin hățișul de culoare și de tuneluri, pînă cînd am apucat-o pe un coridor Îngust care părea o pasarelă Întinsă spre beznă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
izbind-o de perete cu o putere cumplită. Bea țipă și se agăță de mine. Pentru o clipă, abia dacă am apucat să zăresc ceața albastră care se tîra dinspre coridor și șerpii de fum din lumînările stinse, urcînd În spirale. Cadrul ușii contura umbre aidoma unor fălci și mi s-a părut că văd o siluetă colțuroasă profilîndu-se În pragul beznei. Am pășit pe coridor temîndu-mă, ori poate dorindu-mi, să Întîlnesc un simplu străin, un vagabond care se aventurase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]