4,031 matches
-
o dată spre cei din jur, mă zări, privirile ni se întîlniră și am avut impresia că a vrut să-mi spună: „Asta este! Ce pot să fac?!”... Și zâmbind peste capetele celorlalți, mi-a făcut un semn cu fruntea și sprâncenele, exclamând tare: „Roni!” Adică: Mă bucur că ești aici!" Un prieten scriitor umorist, care era atunci lângă mine a ținut, mai apoi, să-mi sublinieze atenția maestrului. Dar parcă mai era nevoie?! Mie mi-a fost de-ajuns gestul și
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
Autorului AI SÂNGELE VERDE Ai sângele verde ca silaba unui copac. Și ochii: albaștri ca izvorul ce curge tăcut pe sub pârleazul din răscruce. Și gura: o dâră ruginie curgând din pântecul toameni cu gust de mucegai. Și trupul: frumos ca sprânceana lacrimii cu care plânge luna când îți strivesc sufletul umbrei. GEORGE BACIU Referință Bibliografică: Una dintre cele mai frumoase poezii / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 552, Anul II, 05 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358206_a_359535]
-
-Nu se poate! Tu? La bucătărie? -Da ce nu? Pregătesc masa pentru copii mei. -Nu pot, să cred! se așeză, ajutată de el. Un tip binecrescut, educat. -Nu-i mare lucru. Sunt un om obișnuit. -Cam mult spus. Mister ridică din sprâncene: -Adică? -Un om obișnuit, nu putea ajunge acolo.. sus, în vârful piramidei. - Mulțumesc, sper că e o apreciere, o privi deschis - O realitate. E timpul să mâncăm! a vrut, să taie friptura. El i-a făcut semn, să nu se
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
după o plimbare cu sania, prin ger. Pielea era proaspăta, curată, fără machiaj ... frumoasă. Îi plăcea feminitatea ei, modul cum abordase întâlnirea fulger cu o vedetă ivită în viața ei, în seara de Ajun. Expresia lui devenise gânditoare, linia dintre sprâncene se accentuase, de la încruntare. -S-a întâmplat ceva? Clătină negativ, din cap. -Clipele mele de liniște sunt atât de rare ... îmi place, aici! Se așeză turcește, pe blana de tigru din fața șemineului, privind fix focul. Flăcările se reflectau în ochii lui
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
ridicase palma în semn de avertisment. Domnul Magda ne vizitase într-o zi, era un ins înalt, tras la față, cu pielea uscată, pergamentoasă, avea ochi de un albastru intens, iar părul blond, pieptănat într-o parte, îi cădea pe sprânceana stângă. Să saluți frumos, mă îndemnase mama, de parcă aș fi fost un mucos și nu ditamai elevul școală medie, a împărțit cu tatăl tău aceeași rezervă la spital. Când mă văzuse intrând, prima reacție a tatei a fost să mă
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
peste tot în lume ca să deschidă ochii asupra nurilor mei, aș fi avut vreodată șansa să mă prezint așa de mândră peste tot. Până la urmă i-au dat Cezarului dreptate și UNESCO m-a declarat în 1993, cu tot cu gene și sprâncene, de la un capăt la altul, rezervă a Biosferei. Așa ceva de anvergură e mare raritate! Dar zău că e pe meritate, pentru că nicăieri altundeva nu se vede cu ochiul liber cum apare viața pe pământ ca la mine. În pași mititei-mititei
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]
-
cu bădia Ghiță ... Cât despre lume, nu mă sânchisăsc eu. Face ea răutăți mai mari ca a noastră ... Nu-i așa Ruxandră?... Și Ruxandra aprobă muțește, lipindu-și de câtea ori bărbia de șiragul de margele, în timp ce-l privea pe sub sprâncene pe băiatul hotărât s-o țină de nevastă, peste orice împotrivire. Iar Catrina, deschise ochii mari ca să se dumirească dacă vorbele acelea hotărâte și așezate, ieșite din gura băiatului ei, nu sunt cumva ale unei năluci care seamănă tare bine
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
-ți liniștesc, de vrei, nemulțumirea. Te iubesc! Te iubesc pentru privirea-ți ce-mi ațintește ochii de-ndată ce-n fața ta apar cu zâmbetul pe buze ori fruntea mi-o descoase când umbre triste o brăzdează și cute-ntre sprâncene se ascund difuze... Te iubesc pentru mângâierea părului pe pieptul ce-ți reazemă bărbia, când oboseala mă cuprinde și-n liniște adâncă asculți cum inima îmi bate în ritm de vechi colinde... Te iubesc pentru vocea-ți caldă, ce-mi
DE CE TE IUBESC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358563_a_359892]
-
când am cunoscut-o eu, în perioada în care îmi satisfăceam stagiul militar. Fiind cu cinci ani mai mică decât mine, un copil în plină dezvoltare, mă fermecase cu niște ochi de o frumusețe răpitoare, negri și umbriți de niște sprâncene la fel de negre, ca și părul, frumos ondulat. Ca înălțime, era puțin mai măruntă, însă avea o talie de viespe. Tânăra și bruneta adolescentă, deosebit de frumoasă, era o fată cuminte, care, până la mine, avusese doar prieteni de școală sau scurte amiciții
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
sunt pe placul tău. Dacă trebuie să mai aștept, deși îmi va fi greu, o voi face. Hayfa, rămasă fără cuvinte, în lumina becurilor, părea o zână a nopții. Înaltă, cu părul lung, ondulat și negru ce bătea în albastru, sprâncenele, păreau aripi de rândunică într-un freamăt continuu. Genele grele și întoarse dădeau ochilor o formă amețitoare. Tenul creol și mat și obrazul oval erau de o frumusețe divină. Gropițele din obraji dădeau un farmec irezistibil chipului ei. Iar ultima
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
sărut, mai știi?/ Te văd și-acum... Îți simt și-acum sărutul./ Era târziu... Mi-ai spus că vrei să pleci/ Dar te-am făcut să uiți că așternutul/ Te aștepta înbrațele lui reci./ Te sărutam pe ochi și pe sprâncene/ Și-n brațe te luam pe sus, într-un sărut,/ Ca să-l alung departe pe ‘’moș Ene’’,/ Ca să visăm, privindu-ne tăcut./’’ În capitolul doi al cărții ne întâlnim cu poezia de maturitate la fel de sensibilă și de înflăcărată ca și
VA RECOMAND UN POET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359273_a_360602]
-
stafidite sub bagheta gerului. În sat, dansul fulgilor devine și mai rece. Primul om întâlnit se miră că ne-a venit chef de plimbare pe așa urgie. Drept e că arătăm diferit, suntem mai bătrâni c-o ninsoare, D. are sprâncene albe, amândoi suntem din ce în ce mai puțin pete vesele de culoare, zăpada ne-a înfoliat într-o pojghiță rece și strălucitoare. Lunecăm pe lângă o căsuță cocoțată în vârf de deal, cu trepte nesfârșite croite până la ușa de la intrare. În copilarie, acela era
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
Dumnezeu Rotundul dintre-un TU și EU ȘI TE CUTREIER CU SĂRUTURI Încep de-aici, din ochiul stâng Unde iubirea mi-am scăldat În lacul tău albastru și adânc Când frica praf pe ea a așezat Și urc încet peste sprânceană Pe frunte vreau să m-odihnesc Pe buze-mi s-a lipit o geană O las pe-un râd și iar pornesc Cobor alunecând pe nas E-o joacă ca pe derdeluș Mai am puțin, doar un mic pas Și
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
paragină de cei care au cumpărat-o. Dar amintirile noastre rămân atât de vii, de intense... Merg mai departe și ajung în dreptul unei case unde, deși acum locuiește altcineva și sunt modificări însemnate la casă, gândul își ridică întrebător o sprânceană spre mine, înghițind în sec. Cum să nu-mi amintesc? Aici a stat Părintele Darie. Un preot foarte bătrân, ieșit din tipare... “Nu-i plăcea șprițul deloc”... când mergea prin sat, cu diferite obiceiuri, sărind cu mult peste măsură. Avea
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
i-a adus de la bucătărie un borcan cu castraveți murați și altul cu gogoșari. - Uite, știu că era mai bună o zeamă de varză, dar n-am găsit... Ia, că te drege, ai să vezi! Mișu a privit-o pe sub sprâncene și a tras borcanul lângă el, prea puțin încrezător. Totuși, l-a desfăcut și a băut puțin lichid. Mulțumit, a apucat cu două degete un castravete și l-a îmbucat grăbit. Mesteca repede, plăcut surprins de gustul ce-l avea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
de privirea acelui domn cu tabieturi respectate cu sfințenie. Simțea că-i urmărește gesturile, dar și că-i analizează îmbrăcămintea, iar senzația în cauză îl deranja foarte mult. A întors spatele biroului de la care domnul Cenușe, adevărat, îl privea pe sub sprâncene, s-a apropiat de biroul doamnei Ramona, s-a sprijinit cu palmele de el și i s-a adresat acesteia în șoaptă: - Doamna avocat, am avut probleme pe traseu. Chestii cu Poliția rutieră... aiureli de-ale lor, de aceea am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
să salute, să zică ceva. Instinctiv, s-a întors și Violeta spre ușă. Cei doi ieșiseră deja. A apucat doar să-l vadă pe Mișu cum trântește ușa după el și-i aruncă o privire scurtă, cât o clipită, pe sub sprâncenele-i încruntate. - De ce au plecat așa grăbiți? I-am deranjat eu, doamna avocată, cu ceva? - Nu, nu! Stai cuminte, nu e asta. Au înțeles, probabil ceva... Ne-au lăsat singure, dar... tu cunoști pe vreunul din cei doi avocați? - Eu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
din raze o șuviță Pe când eu cu un surâs Surâdeam spre-o fluturiță. Mă trecuse primăvara Ca printr-un tunel un tren Fluturiță, verișoara, Mă umpluse de polen Și veni și-un vânt sălbatic Care-mi smulse osul frunții și sprânceana De-o gândesc cu creierul molatic Pe Ileana Cosânzeana Și cu scoarță cenușie Ca un lemn de miez de nucă Mă gândesc dac-o să vie Sau spre mine-o să se ducă. (Cântec de dragoste de Nichita Stănescu) La început
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360389_a_361718]
-
cântec de sărbătoare e un fragment de rai. Îl re-creează an după an cântărețul poeziei, poetul cântului, Fuego! În decembrie, toată țara e o odaie cu milieu pe jos, cu cetini și lacrimi de rășină la geamuri, cu firide sub sprâncenele locuințeor în care lucesc ochi de heruvimi, cu scene în marile orașe, pe care cântă Fuego cântece de iarnă și sărbătoare, nu colinde - colindele-s tipuri tradiționale avare în mesaj, mesajul lor fiind strict proiectat la tema Crăciunului, a Nașterii
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
pe struna sa eu pasăre mă fac, țărmuri de jasp inima-ndură, viața mă-mpinge din prepeleac ... ” Alteori, proprietățile chimice ale substanței devin conotații specifice ale aceluiași termen care dobândește valențe lirice: „De aceea vă conjur prieteni, îngropați-mă între sprâncenele Câmpiei și cumpăna de somn a tristeții, cu axa Pământului în brațe precum un crucifix de flori și păsări nemaivăzute, cu subteranele stele pe umeri, cu sarea iubirii la vedere. Alte dispoziții finale nu am ... Un statut special dobândește piatra
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
Dumnezeiasca privire, Apa s-a însuflețit îmbătată de savoarea vinului. Pâinea s-a rumenit în brațele Crucii, îmbrățișând lumea în aburul ei cald, ca obrazul de copil. Crucea s-a-ntrupat în Mireasma Viței de vie, iar untdelemnul s-a împărtășit pe sprânceana Mirului. Piroanele s-au prefăcut în Potir de aur strălucitor. Buretele a absorbit zenitul din zâmbetul Fecioarei. Oțetul s-a prelins în fagurele de miere al Neamului Daco-Român. Fierea s-a preschimbat în figure de albine, iar Trestia s-a
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > NIMFOMANA Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1339 din 31 august 2014 Toate Articolele Autorului Îți pleci privirea,dar pe sub sprâncene, Tu îi analizezi cu interes. Frumoasă ești,dar una dintre gene Predestinatu-te-a să fii doar pentru sex! De pari timidă,cu frivolitate Făcută la comandă tu ațâți Suflete slabe,tari deopotrivă Și-i folosești pe toți:frumoși,urâți ... La tine
NIMFOMANA de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360076_a_361405]
-
căutând un număr , nu mică mi-a fost mirarea când o ‘doamna’ poate cam de aceeași vârstă, a făcut ceva din mersul ei normal de până să mă vadă, a făcut ca un arc de cerc prin fața mea, ridicând din sprânceană când mi-a văzut telefonul pe șină, a și zâmbit semeț spre final că pentru a îmbuna ironia.. Altceva...Un site spre exemplu ce tot trâmbița că e bun că și are de toate pentru toți (dacă după acest criteriu
FACEBOOK BUCLUCAŞ...(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360056_a_361385]
-
un început de chelie grăbea pasul.In mâna avea o servietă neagră pe care o țară cu mare efort.Fata îi era rasă bine cu briciul,iar trăsăturile trădau un om blând dar perspicace.Ochii erau apărați pe arcada de sprâncene stufoase puțin cenușii,care erau umbrițe de o pălărie poate cam mare pentru el.Facea pași mari,aproape imposibili ca să ajungă la timp.Se opri în fața unei uși masive din lemn cu balamale din fier rezistente și privind în ansamblu
KARON,CAP 11 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360151_a_361480]
-
bucată groasă de stofă, numită “costal”, cu care distribuie și atenuează greutatea pe parcursul lungului lor marș. La origine erau selectați din rândurile celor mai puternici meșteșugari locali. Deși numărul lor poate ajunge la 350, fiecare dintre ei e ales pe sprânceană, lucru care îi indreptățește să fie mândri de onoarea acordată. Motivația este necesară, marșul fiind un adevărat calvar. În orașele mari cum sunt Sevilla, Córdoba sau Málaga durează între 13 și 18 ore, timp în care greutatea poate atinge 23
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]