4,267 matches
-
tari sau a punctelor slabe ale diferitelor metode, adică o mai bună definire a avantajelor și dezavantajelor sau limitelor specifice, ceea ce ar putea să ușureze și mai mult opțiunile În favoarea unora sau altora dintre alternativele metodologice. În mod deosebit se stăruie asupra punerii În evidență a potențialului specific: metodelor centrate pe elev și acțiunii acestuia; metodelor centrate pe grup sau interactive; metodelor practice și, desigur, metodelor mai noi centrate pe tehnologiile electronice. În cuprinsul lucrării au fost incluse o serie de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Componentele activității și corespondențele lor de ordin metodic Ceea ce vrea să ne arate că, din punct de vedere al procedurilor utilizate, activitatea didactică poate fi analizată și studiată la niveluri diferite. Conceptul-cheie este, aici, cel de metodă, asupra căreia vom stărui În mod preponderent. În accepție praxiologică, fiecare acțiune Își are propria-i tehnică de execuție; fiecare acțiune include, cu necesitate, În structura ei funcțională o modalitate practică de realizare a acesteia (de lucru); un mod specific de a duce la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
concentrate În jurul „comunităților școlare” sau al „comunităților de muncă” etc.), care și ele au inspirat practici Înnoitoare. În accepțiile promovate de acesteorientări, Învățarea școlară trebuia să fie susținută de metoda de autodisciplină, de autonomia acordată treptat școlilor. Desigur, nu putem stărui aici și asupra altor căutări care au mers În direcția individualizării excesive a Învățământului (planul Dalton, planul Winnetka ș.a.). Pedagogia contemporană duce mai departe firul continuității istorice a practicii școlare, căutând să valorifice critic, În spirit creator, ceea ce s-a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
intervenției performante pe care le au, evidențiate la locul potrivit În cuprinsul lucrării. Dat fiind faptul că evoluția metodelor stă, În primul rând, sub semnul progreselor Înregistrate de psihologie, de psihopedagogie și psihosociologie, față de care manifestă o legitimă sensibilitate, vom stărui, În cele ce urmează, asupra câtorva dintre datele cu o semnificație directă asupra Înnoirilor din domeniul metodologiei. Așa cum deja am relatat, aspectul esențial care capătă o importanță primordială aici este adaptarea metodologiilor de instruire la legile dezvoltării psihice, Îndeosebi ale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cuprinzător și mai profund acțiunilor educatorului, inclusiv ansamblului metodologic utilizat În opera sa. Principala teză care domină este aceea că metodelebune fac să crească randamentul muncii școlare și În același timp să impulsioneze dezvoltarea facultăților și aptitudinilor intelectuale. Nu vom stărui În același timp asupra diferitelor teorii ale Învățării cu incidențele lor asupra metodologiei, deoarece acestea au fost, unele, relatate până aici, iar altele vor fi relevate pe cazuri concrete de metode. D. Distincții ale trecerii de la metodele clasice la metodele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Foarte Îndrăgită de copii, narațiunea Îndeplinește și rolul de integrare socială, de reglementare morală a comportamentului, de călăuză pe calea descoperirii relațiilor interumane” (Voiculescu, 2001). 6. Metoda descrieriitc "6. Metoda descrierii" Este o metodă de cunoaștere prin atribuire de proprietăți, stăruind asupra aspectelor pregnante de formă, dimensiune, stare de spirit, context de relații etc. În acest sens descrierea este cuprinsă În judecăți și se exprimă În proprietăți de tipul „obiectul X este voluminos” sau „persoana Y este supărată” etc. Cu alte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor obiective generale și comune se vor propune subiecților obiective diferite, unghiuri distincte de observare. Ulterior, prin confruntarea fișelor și În urma unei discuții În comun, urmează să se ajungă la o sinteză a datelor reținute. Important este să nu se stăruie decât asupra acelor elemente care pot fi Înțelese și valorificate de către elevi. Condiții mai deosebite implică studierea unor fragmente din texte originale. Lectura acestora solicită, din partea elevilor, o interpretare critică, comentarea și parafrazarea textelor; explicații În legătură cu unele informații cuprinse aici
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cercetarea fictivă, rezolvarea de situații-problemă, formularea de decizii etc. Este vorba, În general, de strategii creative, de tipul problematizării, observației explorative, experimentului faptic, jocului educațional ș.a. Calitatea structurală a softurilor este asigurată de respectarea anumitor criterii, asupra cărora nu putem stărui aici (Istrate, 2000, p. 41). În construcția softului pot fi implicate diferite metode didactice obișnuite, Între care: instruirea programată (În care Își are originea de fapt Instruirea Asistată de Calculator), metoda algoritmizării (algoritmi de conținut, algoritmi rezolutivi, algoritmi de identificare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ideologice care să treacă testul rațiunii în orice condiții și pentru orice tip de exercițiu al puterii. Miticul recurge la figurativ. Figurativul poate ocoli cu mijloacele simbolismului exigențele rațiunii. Platon justifică recursul la mit având în vedere ignoranța în care stăruie omul atunci când se referă la evenimente din vechime”. Puterea își poate redefini în acest fel fundamentele oricând, și după propriile nevoi, fără a avea probleme de coerență ideologică. Prin conotație și plurisignație discursul imago-mitic scapă de neajunsurile pe care le
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
determinată de operații permițând rezolvarea unei anumite categorii de probleme (așa sunt formulele matematice, un algoritm este și „regula de trei simplă” etc.). Suntem obișnuiți să aplicăm într-o situație un anume algoritm și, deși nu pare a se potrivi, stăruim în a-l aplica, în loc să încercăm altceva. De asemenea, se observă cazuri de „fixitate funcțională”: folosim obiectele și uneltele potrivit funcției lor obișnuite, și nu ne vine în minte să le utilizăm altfel. Să dăm un exemplu simplu: în timpul războiului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fi putut să le asamblăm. Pentru mai multe detalii, vezi Gruber (1974/1981, 1995) și Sternberg și Davidson (1995). Pentru o altă exemplificare, să luăm în considerare conceptul de sisteme de activitate. Ca un rezultat concret potențial, aceste sisteme au stăruit sub ochii noștri decenii și chiar secole întregi. Însă focalizarea, definirea și demonstrarea modului lor de funcționare în cazuri specifice au implicat practicarea asiduă a metodei studiului de caz, pornind de la un caz și ajungând la multe altele, după cum am
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Îi face pe unii să-și atribuie merite, pe măsura disprețului lor față de alții. * „În taina ființei lor oamenii Își deplîng greșeala, dar față de lume și-o apără.” (B. Gracian) Mai mult chiar, din dorința de a-și apăra orgoliul, stăruie În greșeală, sperînd ca astfel să-i convingă pe cei din jur că au tăria de caracter de a merge pe drumul ales. * „Am suprima mai puține cugetări dintr-o lucrare, dacă le-am concepe ca autorul lor.” (Vauvenargues) Trebuie
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
toate aceste considerații, cu eminentul ajutor al lui V. Florescu, au putut să încredințeze pe cititor că folosim aici termenii de „sofist” și „sofistică” liberați de toată sarcina peiorativă cu care le grevează o mai mult veche decât dreaptă întrebuințare. Stăruim foarte mult asupra acestui fel de înțelegere, pentru că nu dorim deloc să facem afirmații paradoxale și mai puțin încă să scandalizăm. Nu socotim necesar să intrăm în amănuntele pe care le-ar pretinde atribuirea exactă sau „tehnică” și istorică a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nici măcar de un act barbar.) „E mult mai glorios să te ridici din nou, decât să nu fi căzut niciodată.” (Fr. Fénelon) „Nu este nici lipsit de Înțelepciune, nici mărginit acela care se ridică după ce a căzut În greșeală, În loc să stăruie În ea.” (Sofocle) Viciile se Învață și fără profesori. (Pentru mulți, este suficient, firește, să guste din Întâmplare din cupa cu senzații dulci ale unei plăceri, pentru ca să dorească să repete acea experiență senzuală.) „Pentru nimic nu cheltuim atâta forță ca
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
despre mai multe forme de management. Ceea ce ne interesează nu este descrierea diferitelor forme de management, ci evidențierea relației „empirice” dintre diferitele stiluri de management și dominanța cerebrală. Dintre multiplele forme de management apărute în anii 1980-1990, ne propunem să stăruim asupra managementului intuitiv, care reflectă în cea mai mare măsură premisele de la care am pornit în realizarea acestei cercetări. Managementul intuitiv a fost propus de M. Le Saget într-o lucrare apărută în 1992, cu un nou tiraj în 1993
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de față. Considerând însă că lucrarea lui Drucker The practice of management, apărută în 1954, reprezintă o carte de referință nu doar în biografia științifică a autorului ei, ci și în biografia managementului, implicit a psihologiei organizațional-manageriale, ne propunem să stăruim asupra câtorva idei cuprinse în ea. Drucker își mărturisește „ambițiile” încă din prefața lucrării. El arată că intenționează să lărgească frontierele cunoașterii, dar mai mult decât atât să diminueze diferența dintre ceea ce poate fi făcut și ceea ce se face în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
erau, În imensa lor majoritate, țărani, adică oameni săraci și lipsiți de educație. Ei Își abandonau locurile unde se născuseră Întrucît, așa cum remarca ziarul America, din 18 februarie 1911, „mulți dintre noi [...] venim aici, În țări străine, [...] din pricina asupririlor ungurești”. Stăruind asupra acestui subiect, cineva atrăgea chiar atenția că „istoriografia problemei emigrării românilor În America are, totuși [...], lacune serioase. Astfel, cu toate că pentru cei mai mulți cercetători cauzele emigrării erau considerate a fi fost exclusiv de sorginte economică și socială, nu se poate nega
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
firesc, fiind chiar profitabilă. În sfîrșit, pretendenții sau virtualii americani, proveniți din spațiul românesc sau din unul de limbă română, și-au modificat mentalitatea, renunțînd la oscilarea Între fosta și noua lor patrie. Motivațiile erau, desigur, mai complexe, dar nu stăruim asupra lor Întrucît ele pot fi lesne sesizate. Oricum, după ce decenii de-a rîndul românii ajunși În America s-au constituit Într-o „problemă”, cu repercusiuni asupra țării de origine și asupra celei noi, treptat ei au „descoperit” drumul ineluctabil
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ce transcend esteticul pentru a cuprinde, în sensul umanist pus în lumină de Giulio Carlo Argan, realitatea psihică a creatorului. M. a fost și unul dintre cei dintâi esteticieni români care au sesizat pericolele industrializării operei de artă și a stăruit asupra apariției și proliferării kitschului. A colaborat la câteva lucrări colective importante - Artă și comunicare (1971), Creație și ideație (1971), Estetica filosofică și științele artei (1972), Dicționar de estetică generală (1972), Artă și realitate (1972). Comentatorii au subliniat valoarea unor
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]
-
de-a doua etapă a activității lui I.-R., desfășurată sub semnul școlii critice a „Contemporanului”. Teza de bază de la care tânărul critic purcede privește condiționarea socială, mediată, a artei. Discipol al lui C. Dobrogeanu-Gherea, cu interpretările lui sociologice, el stăruie asupra caracterului de clasă al literaturii. Profesează, nu fără alunecări în sociologism vulgar, o estetică deterministă. Militând pentru o artă cu rădăcini în realitate, intră în conflict cu adepții esteticii junimiste. Adversar pătimaș și adesea incomprehensiv al Junimii, I.R. își
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
români care au acceptat și au susținut existența unor strânse legături dintre români și slavi încă din zorii evului mediu au putut invoca în sprijin și o anumită tradiție din mediul cărturarilor moldoveni sau munteni. Dimitrie Cantemir, de pildă, a stăruit în mod special asupra rolului pe care l-a avut Biserica ortodoxă în adoptarea scrierii slave 14, pentru ca Miron Costin să se refere expres la aducerea din Serbia a „literelor și limbii sârbești“15. Pe aceeași linie, Grigore Ureche a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mișcat sufletește sau l-a instruit. Numărul unor asemenea exerciții nu poate fi decât relativ mic, în situația în care știutorii de carte reprezentau mai puțin de 6% din totalul populației. În schimb, cine urmărește mersul culturii românești trebuie să stăruie asupra bibliotecilor particulare, când conținutul lor a fost inventariat în epocă. Așa vom ști ce citeau boierii sau clericii. Două generații ale familiei Manu parcurg astfel drumul de la poeții francezi ai secolului al XVIII-lea până la Victor Hugo, pe când în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trupești și sufletești. Acest cler, care a dat poporului pe popa Radu Șapcă, pe popa Neagu Benescu, pe popa Ambrozie Tun și pe atâția alții, nu poate trece sub tăcere caracterul înnoitor și deci revoluționar al adevăratului creștinism, spre a stărui numai asupra caracterului lui transcendent“65. Aceleași idei le susținea și profesorul I. Nistor, consilierul tehnic al Ministerului Cultelor, care afirma că rolul cursurilor era acela de a-i face pe preoți să înțeleagă transformările sociale și politice care se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
agrară. Ei își mențin punctul de vedere expus în programul de guvernare“94. Ministrul agriculturii și domeniilor a apreciat declarația lui Romulus Zăroni cu atât mai nejustificată, cu cât ea era făcută tocmai într-un moment în care P.N.Ț. stăruia pentru reforma agrară și când guvernul anunța că intenționa să o realizeze 95. Oricum, retragerea fusese dinainte hotărâtă de conducerea comunistă, căci, în aceeași zi, comitetul central al Frontului plugarilor afirma, în manifestul dat publicității, că de la guvernul aflat la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
despre cum să reziști presiunii societății de consum. Mai ales acum că ești gravidă. Clatină din cap. — E absolut ridicol cîte prostii se simte lumea obligată să cumpere copiilor ei. — E vina cataloagelor, spune Luke grav. — Ce părere ai, Becky? stăruiește Jess. — Parcă n-aș prea... Îmi dreg glasul ușor stresată. Nu sînt sigură că... — N-ai de ce să te jenezi! se ridică Jess de pe divan și veni să se așeze lîngă mine, pe sofa. SÎnt foarte mîndră de tine, Becky
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]