51,621 matches
-
importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o parte, și datorită faptului că în Biblie se întâlnesc multe pasaje în care este condamnată vorbirea elegantă, pe de altă parte, autorii creștini din primele secole care au pledat pentru un stil sublim (semno¢thj) au fost puțini<footnote Isid. Pel., Epp., 5, 281 (PG 78, col. 1500). footnote>. Cei mai mulți au fost împotriva înfrumusețărilor retorice utilizate de către autorii păgâni; Teofil<footnote Theohl. Ant., Autol., 1, 1 (PSB 2, 282; PG 6, col
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ed. rom., 82; PG 36, col. 512); Or. 43, 1 (ed. rom., 69; PG 36, col. 496); Or. 36, 4 (SC 318, 248); Or. 4, 5 (SC 309, 92); Or. 4, 103 (SC 309, 250-252). footnote> au pledat pentru claritatea stilului (a¦fe¢leia); lor li se alătură Ioan Hrisostom (344/354-407). Scriitorul antiohian nu a fost ostil tradiției literare clasice, ci, dimpotrivă, a fost receptiv la influențele culturale ale Antichității<footnote Chrys., Oppugn., 3, 11 (ed. rom., 278; PG 47
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
trebui să mi se pună înainte această mărturie a lui Pavel. Dar așa nu cer de la preot nici una dintre aceste însușiri. Nu cer nici podoaba căutată a cuvântărilor oratorilor păgâni și nici nu mă interesează cum îi sunt fraza și stilul. Să fie preotul sărac în cuvinte! Să-și aranjeze simplu și fără meșteșugire cuvintele în frază!”<footnote Chrys., Sac., 4, 6 (ed. rom., 141-142; PG 48, col. 670); Oppugn., 3, 11 (ed. rom. 278; PG 47, col. 367). footnote>. De
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
strălucească doar prin frumusețea formei, ci și prin temenicia ideilor<footnote S. Caplat, Problema formei în predica Sfântului Ioan Gură de Aur, BOR, 7-8, 1965, 712. footnote>. Cu alte cuvinte, el cere să nu se dea întâietatea formei asupra fondului, stilului asupra ideilor, artificiului retoric față de conținutul învățăturii creștine. Oratorul creștin era împotriva formei goale, nu împotriva celei menite de a da expresie pregnantă învățăturilor creștine. În acest sens, oratorul creștin spunea: „Mă silesc din răsputeri să găsesc mijloacele mai potrivite
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Mă silesc din răsputeri să găsesc mijloacele mai potrivite care să fie spre folosul vostru și anume să port multă grijă, ca să nu alunec la o frumoasă alcătuire a vorbelor, căci noi trebuie să întrebuințăm timpul nu cu frumuseți de stil, ci cu puterea ideilor”<footnote M. Bulacu, Principiile fundamentale ale omileticii ortodoxe, ST, 8-10, 1977, 631. footnote>. El disprețuia laudele și aplauzele ce i se aduceau. Pe vremea lui Ioan Hrisostom, credincioșii aplaudau pe predicator în Biserică. Pe el îl
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
toate să putem alege ușor ceea ce este de folos”<footnote Chrys., De proph. obsc., 1, 1 (ed. rom., 508; PG 56, col. 165). footnote>. Așadar, deși Ioan Hrisostom a permis apelul la mijloacele oratoriei clasice în anumite situații, totuși, admirând stilul scrierilor vetero și neotestamentare, a susținut expunerea adevărului de credință într-o formă elegantă și simplă. Mai mult, nefiind impresionat de stilul pompos și prefe rând vorbele puține, dar care spun mult, a arătat cu insistență că mesajul creștin trebuie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
165). footnote>. Așadar, deși Ioan Hrisostom a permis apelul la mijloacele oratoriei clasice în anumite situații, totuși, admirând stilul scrierilor vetero și neotestamentare, a susținut expunerea adevărului de credință într-o formă elegantă și simplă. Mai mult, nefiind impresionat de stilul pompos și prefe rând vorbele puține, dar care spun mult, a arătat cu insistență că mesajul creștin trebuie să urmărească simplitatea adevărului, întrucât a respecta acest adevăr în toată simplitatea lui poate să-i dea mesajului creștin puterea de a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de Maria Luisa Fele, profesoară la Universitatea din Cagliari, beneficiază de o ediție monumentală (peste 660 de pagini!), editorul nelăsând deoparte ni mic din ceea ce ar putea contribui la cunoașterea autorului, a conținutului și importanței operei, a valorii limbii și stilului compendiului. În acest sens, se remarcă, mai întâi, introducerea consistentă (p. 7-87), care înfățișează pe larg tradiția manuscrisă și edițiile moderne (p. 8-19), titlul operei (p. 19-25; „è tuttavia probabile che breviarium figurasse realmente nel titolo originario” - p. 23), data
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acordă credit așa-numitei Kaisergeschichte (EKG) - p. 53-54, nota 251; este exclusă o posibilă preluare directă între Festus și Eutropius, similitudinile putându-se explica prin folosirea unei surse comune - p. 54-55), ecourile scrierii în autorii ulteriori (p. 62-73), limba și stilul (p. 73-87; „L’impressione generale che si ricava dalla lettura del Breviarium, agile repertorio di notizie storiche (alcune non attestate altrove), è quella di un’opera scritta con intenti letterari, in una lingua sostanzialmente vicina al latino ‘clasico’, non rigida
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
oprește asupra unui scurt poem (carmen III ― <De vi>ridiaris viri inl. Fausti) al unui poet minor din veacul al V-lea - Flavius Merobaudes, evidențiind mai ales influența lui Statius și împrumuturile formale din Siluae-le acestuia în descrierea într-un stil „optimist și liric” (p. 61) a grădinii senatorului Faustus, dar și concepția estetică și simbolică novatoare, centrată pe dimensiunea morală, care caracterizează elogiul naturii în versurile lui: grădina aristocratului roman, un locus amoenus, deci o marcă a civilizației romane - natura
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sunt analizate relațiile de libertate și dependență ale femeii de moravuri ușoare și mai ales criteriile de evaluare din perspectivă masculină a frumuseții feminine. Die Schone Frau se intitulează partea cea mai seducătoare a cărții de față. Sombart glosează în stilul lui Roland Barthes din celebrele Mitologii, în jurul cîtorva tablouri și texte literare, dezvoltînd o întreagă teorie a dezvăluirii, pornind de la un poem destul de ermetic al lui Schiller “Chipul ascuns al lui Sains”. Sunt invocate și alte exemple mitologice, cum ar
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
parte din lume vreme de trei sferturi de veac. Aș sublinia de la început calitatea înalt literară a textului. Cartea se citește, într-adevăr, cu sufletul la gură, pentru că deși cunoști povestea, deși personajele îți sunt familiare, există un nu-știu-ce al stilului de abordare ce creează tensiune și te îmbie să aștepți noile dezvăluiri privind o istorie ce pare de-o mare simplitate, dar care, pe măsură ce-o parcurgi, își dezvăluie nebănuite zone de întuneric. Imbatabil în deslușirea complicatelor ițe care
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
vorba de-un episod-pilot din nu știu ce sitcom bun de oferit românilor în loc de pâine. E vorba de găunoșenia unui politician diletant, ajuns pe neașteptate la ora scadenței. Dl. Năstase a nutrit convingerea că la nivel european se poate face politică în stilul aranjamentelor bizantine de pe Dâmbovița. Ajuns în sferele înalte ale puterii, fostul specialist în „drepturile omului” ceaușeștiene și-a imaginat că tot ce zboară în politica internațională va poposi sub formă de friptură în farfuria sa de la București. S-a înșelat
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
o distanță lungă. Dimpotrivă, cred că documentarul a avut premise corecte, dar o demonstrație și o concluzie jenante. E imposibil de crezut că americanii erau cu totul indiferenți, în 1989, la ceea ce se întâmplă dincolo de „Cortina de Fier”. Dar, în stilul lor, pe care-l vedem aplicat astăzi și în fosta Iugoslavie, și în Afganistan, și în Irak (unde, totuși, s-au implicat virulent) au lăsat o mare marjă de libertate mișcărilor din interior. Dacă e de văzut o diversiune undeva
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
beneficiarul încurcatelor socoteli politice ale ultimilor cincisprezece ani. Ce-a făcut cu toate atuurile enumerate mai sus? Le-a batjocorit cu un cinism de care doar marii asasini politici sunt capabili. Pus pe coji de nucă, el o cotește în stilul magistrului său, Ion Ilici, dând vina pe comploturi internaționale. Europa e de vină, desigur, pentru că oamenii din partid fură pe rupte. Europa e de vină pentru că în loc de reforme se minte cu nerușinare și în loc de „justiție socială” românii primesc în cap
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
demite șefii polițiilor județene care nu-i vor livra pe vinovați, pentru că nu-l crede nimeni. În cel mai rău caz, va „roti” dintr-un județ în altul câțiva colonei, și cu asta justiția va fi împlinită. Cam în acest stil a tratat premierul României absolut toate problemele. A promis funcționarilor europeni că va face și va drege, dar când să pună mâna pe hățuri, a rămas cu ele în mână, trăpașii de partid fiind lăsați să zburde în voie. Disperat
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
al altei creații desăvârșite, care a fost secolul al XVII-lea francez.” Ca să-l cităm pe teoretician: “Teatrul spaniol al lui Lope de Vega sau Calderon, cel britanic, cu Shakespeare, a dat capodopere, nu ne-a putut da însă un stil tragic sau o singură tragedie în sensul adevărat și pur al cuvântului, în sensul grecesc sau racinian.” Dacă fenomenul Renașterii l-a sedus pe Ion Pillat, el îi oferea și o excelentă bază de orientare: “Trebuie să așteptăm tocmai perioada
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
ianuarie-februarie) din VIAȚA ROMÂNEASCĂ rezervă aproape jumătate din pagini centenarului lui Mircea Vulcănescu. Pe lîngă comentarii, multe inedite, o bibliografie etc. Cu excepția Vieții românești, nici o revistă nu și-a amintit că Mircea Vulcănescu s-a născut la 19 februarie 1904 (stil vechi), la București. Cărturarul a murit, după cum se știe, în închisoarea de la Aiud, la 28 octombrie 1952 (fusese arestat pe 30 august 1946). * În același număr, partea a doua a unei anchete privind literatura română din postcomunism, la care răspund
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
începutul anilor ^90, pe vremea când compozitorul Valentin Petculescu deținea rubrica muzicală a “Luceafărului”, iar scriitorul cu același nume (re)anima în răstimpuri paginile “Actualității muzicale”. Nu pentru informația torențială, de ultimă oră merită lectura această carte, ci pentru finețea stilului ori suplețea ideilor. Nu pentru polifonia doctă, ci pentru armonia ingenioasă, nu de puține ori savuroasă. Este aici ceva din finețea și ingeniozitatea scriitorului ori din suplețea și savoarea muzicianului. Asta ca să nu mă mai plâng că n-am parte
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
a legilor rasiale, mama sa Gina De Marsanich reușeste cu ajutorul unui frate, deputat fascist, să schimbe numele familiei din ebraicul Pincherle în Piccinini. Din aceeași perioadă datează de altfel câteva scrisori prin care Moravia îi solicita lui Mussolini, într-un stil în care astăzi este greu de stabilit limita dintre deferență și servilism, să îi permită să publice în continuare și îl asigura de propria bună credință față de regim. Epistolele respective, publicate chiar în aceste săptămâni în presa italiană și alăturate
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
școlile psihologice foarte importante, foarte profunde, care avea în față viitorul. Ca aproape toate școlile de acest fel, își avea originea în psihanaliză, însă rupsese orice legătură cu aceasta, elaborând o metodă proprie, o teorie proprie, o istorie proprie, un stil propriu de viață, de visare, de educare a copiilor. Profesorul Andrews zbura acum în Polonia cu o geantă de cărți și o valiză de haine groase - i se spusese că în Polonia decembrie este excepțional de geros și neplăcut. Cu
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
protecția UNESCO, sub titulatura Citta de la Poesia, respira astăzi prin versurile lui Leopardi și este animat de semnificative gesturi de recunoștință față de marele poet. Ele pornesc din chiar inima cetății Primăria orașului. O dovedește un palat impunător, din cărămidă roșie, stil neoclasic, ridicat În anul 1898 și târnosit În același an, la sărbătorirea centenarului nașterii lui Giacomo Leopardi. Pe pereții fastuos ornamentați sunt inscripționate versuri din marele poet. În biroul primarului tronează statuia poetului, sculptata de Monteverde. În fața primăriei În Piața
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Vasile Iancu Cu inconfundabila sa voce, ușor teatrală și, poate, tocmai de aceea (aparent) convingătoare, candidatul anului 2000 la funcția de senator de Iași, dl. Răzvan Theodorescu, promitea, neapărat solemn-academic, cum îi este stilul, că urbea aceasta mustind de istorie, cultură etc. va beneficia de tot sprijinul său. În caz de... Pentru că - vorba unor agasante reclame - merită! Născut, de altminteri, pe aceste meleaguri, cu oleacă de moșioară și un conăcel la Ruginoasa (în paranteză
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
s-au făcut barem lucrări de consolidare a temeliilor și în structura de rezistență, la Palatul Culturii, edificiu emblematic al Iașilor, nu s-a intervenit în nici un fel pentru a stopa degradarea. Palatul, construit între anii 1905 și 1926, în stil gotic flamboiant (cea mai importantă creație a arhitectului I. D. Berindei), adăpostește patru mari muzee, laboratorul zonal de restaurări, Biblioteca județeană „Asachi”. El se identifică, în conștiința ieșenilor cu acea instituție numită Complexul Național Muzeal „Moldova”, care mai cuprinde și Palatul
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
acest mod de a se face literatură, în versuri și proză sînt celebrate momentul 23 august 1944, succesele obținute în cooperativizarea agriculturii, entuziasmul muncitorilor pentru reorganizarea fabricilor după naționalizarea, lupta împotriva dușmanilor de clasă. Greșelile scriitorilor țin mai degrabă de stil, de nuanțe (un volum de Pop Simion este respins pentru că „vine în contradicție cu regulile muncii ilegale (sic!)”; un muncitor comunist își folosește nepotul șofer pentru a împărți niște manifeste fără ca acesta să știe ce transportă; nepotul știa că transportă
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]