7,229 matches
-
poeți își prefațaseră opera poetică în veritabile manifeste, toate, polemice față de poezia predecesorilor lor. Ca să nu spun că însăși poezia lor era convingătoare în noutatea ei. Si mai trebuie remarcat un lucru: la data aceea, poezia optzecistă părea unitară atât stilistic, cât și tematic. Critica a continuat multă vreme să întrețină această impresie. Încă și astăzi când vine vorba, e definită prin câteva trăsături comune, deși Radu G. Teposu și Ion Bogdan Lefter au propus clasificări și excepții care trebuiau să
Portretul generației la maturitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2742_a_4067]
-
a continuat multă vreme să întrețină această impresie. Încă și astăzi când vine vorba, e definită prin câteva trăsături comune, deși Radu G. Teposu și Ion Bogdan Lefter au propus clasificări și excepții care trebuiau să dea de gândit. Trăsăturile stilistice cel mai frecvent menționate sunt următoarele: nonidentificare emoțională, luciditate, ironie, narațiune, oralitate, discursivitate, prozaism, ludic, livresc, intertextualitate și înclinație retro. Tematic, poezia se inspira din cotidianul cel mai obișnuit sau chiar derizoriu, avea deseori un subtext politic străveziu, care făcea
Portretul generației la maturitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2742_a_4067]
-
versului, un simț sonor special, demonstrat prin joaca rafinată cu rimele, cu ritmul, și, mai mult decât atât, un simț ludic aparte. Aș începe cu O. Nimigean, care în cel mai recent volum al său, Nicolina Blues, recurge la arsenalul stilistic dimovian în special când are de ilustrat universul feminin al nimicurilor importante: „Inima beată îmi bate/ într-un miraj de șolduri legănate/ într-o boare înmiresmată/ de piele de fată/ sub o boltă de stele/ fundițe clipsuri brățări și inele
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
pe focul libertinajului. Cupletele lui I.D. Ionescu îl transformaseră pe acest cântăreț într-o vedetă a urbei. Petrecerile lui (zgomotoase și, pe termen lung, pernicioase) erau de pomină. Să notăm că Bacalbașa are ochi pentru așa ceva. (Nu neapărat și mână, stilistic, el nedistingându-se prin nimic). El vede viața oriunde există și-o transcrie fără a da semne de oboseală. Memorabile sunt paginile în care întregul Pod al Mogoșoaiei e parcurs clădire cu clădire, de la un capăt la altul. Neavând vervă
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
Cântarea Cântărilor. De aceea, nu pot să nu mă întreb ce-ar înțelege tinerii născuți după ’89 din această parabolă a vieții sub dictatură. Cred că mai nimic din ce-ar trebui să înțeleagă. Prozatorul are capacitatea mânuirii diverselor registre stilistice (după cum s-a mai spus), putându-se discuta, în același timp, și de o carnavalizare (în sens bahtinian) a limbajului. La fel de priceput este autorul și în realizarea portretelor fizice și psihologice. Mai subtilă este însă tehnica basculării observației realiste, cu
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
altora, acela își schimbă identitatea și chiar decepțiile”. Să fie la mijloc doar o renegare a opțiunii juvenile pentru extrema dreaptă? Inexact, cu toate că Alexandra Laignel-Lavastine, în Uitarea fascismului, se mărginește la o asemenea explicație. Mai importantă ni se prezintă motivația stilistică, în măsură a acoperi o aspirație de ordin imanent a creatorului. Acesta dorește a marca tranziția de la „poetul” pe care l-ar fi ilustrat scriind în limba română, la „stilistul” pe care-l poate împlini pe palierul limbii franceze. Nu
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
este singurul meu scop, disperat. Acolo pot găsi încă oameni din familia mea, din specia mea. Dacă rămîn aici, mor de dorul adevăratei mele patrii. Groaznic exil”. Așadar, spre deosebire de Cioran, oprimat de „delirul” limbii române, dorind integrarea într-o structură stilistică fermă, pentru Eugen Ionescu întoarcerea la limba franceză însemna o eliberare, o ieșire în largul creației.
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
culturale din text). Ambele variante sunt la fel de fertile, cu mențiunea că, limitându-ne la cea dintâi, riscăm să atribuim autorului o serie de intenții așa zicând existențialiste prea puțin adecvate structurii sale intelectuale și, în cele din urmă, amprentei sale stilistice. Căci Gabriel H. Decuble e un asianic definitiv, pentru care chiar directețea (atunci când pare s-o practice) e doar un efect printre alte efecte posibile. O atestă cele trei volume de poezie pe care le-a publicat până acum, extrem de
Dosare de existență, exerciții de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2631_a_3956]
-
volumului Oglinzile din Chicago, Marian Barbu dă câteva date despre aventura "americană" a experienței sale poetice: "Trăind ceva timp în zona megapolisului Chicago (U.S.A.), am constatat pe viu cum poezia americană are altă turnură ideatică și mai ales forme stilistice mult diferite de cele ale europenilor. Evaluările realizate oficial de critica literară, de o parte și de alta, m-au îndemnat să văd din interior cum limba română poate întreprinde comunicări pe măsură. De aici, o primă explicație a titlului
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
au îndemnat să văd din interior cum limba română poate întreprinde comunicări pe măsură. De aici, o primă explicație a titlului și a componen telor adiacente acestuia." Pe de o parte, constatarea teoretică "altă turnură ideatică" și "mai ales forme stilistice", iar pe de altă parte, implicarea practică, artistică, să vadă "cum limba română poate întreprinde comunicări pe măsură". Pentru aspectul teoretic, criticul și istoricul literar Marian Barbu vine cu un întreg arsenal de cunoștințe și, fiind peste patru decenii profesor
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
în vedere. Aceasta e, sociologic, prima delimitare posibilă: între cititorii profesioniști și diletanți. Primii sunt obsedați de literatură (și de literaritate), ultimii, de exploatarea (în varii scopuri) a literaturii (literaritatea nici nu există pentru ei). Unii așteaptă, de la lectură, iluminări stilistice, ceilalți o percep îngust, motivațional. Schema propusă de Al. Cistelecan fiind corectă, mă întreb cum ar putea fi ea depășită. (Criticul pare indiferent față de orice eventuală soluție). Am văzut deja că antologiile nu reprezintă o soluție. Ele apar, sunt (sau
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
n-ar fi avut sau n-ar avea nicio reținere s-o descrie pe Adriana Babeți drept o erudită cu stil. Pentru că, într-adevăr, pe lângă știința impresionantă, pe lângă o capacitate asociativă ieșită din comun, demersul Adrianei Babeți cucerește prin eleganța stilistică. Ca orice carte mare, Amazoanele îți dă senzația accesibilității neîngrădite. Scriitoarea lucrează cu argumentele pe masă, nu măsluiește și nu manipulează. Maniera e atât de seducătoare, încât ai impresia că participi la un voiaj magic, fascinant și aventuros. Subtitlul O
Trei cărți. Adică trei prieteni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2744_a_4069]
-
Marian Barbu Anul acesta, scriitorul Ioan Lascu din Craiova s-a aflat pe piața cărții din România cu un volum de proză scurtă, denumit Începutul cuvintelor. Este o antologie a scrisului prozastic, conceput de autor în două dimensiuni stilistice: una conceptuală, sub zodia nonconformismului urmuzian, și alta a biografismului firesc, lejer, ca emanație a eului creator în devenirea lui social-intelectuală. Peste amândouă ipostazele se arcuiește grija unei comunicări cu tentă și detentă morfo-sintactică îndeajuns de supravegheată, poate prea intenționat
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
cu una „sordidă și împuțită” dar, ca și războiul, „grandioasă, emfatică, excesivă, plină de lungimi penibile”. La fel ca opera, războiul „face mult zgomot și este adesea, până la urmă, destul de plictisitor”. Cu această comparație, am și început să ilustrăm registrul stilistic dominant al romanului, unul care dă culoare tonului amintit. E vorba de umorul negru, ușor de exemplificat. Când avionul lui Charles se prăbușește, autorul precizează că faptul se petrece pe un teren „ocupat în prezent de aglomerarea Jonchérysur- Vesle, sat
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
nu numai ei, purtau îmbrăcăminte groasă. Bătăușii din gang s-au pierdut în mulțimea străzii, dar vărul i-a luat căciula adversarului, fiindcă era mai bună decât a lui! Subiect banal, cu multe consecințe în viața de cuplu a fiecăruia. Stilistic, textul este înțesat, dacă nu saturat, de descrieri, de spații închise sau deschise, de interioare, fără arabescuri poziționale, ori reflecții, în niciun caz filosofice. Majoritatea observațiilor sunt de suprafață, constatative. Iată un exemplu: „Pentru prima oară văd un evreu alcoolic
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
Mai adesea avem a face cu o asociere între recul și înaintare, între blazare și vitalitate, în doze dictate de intuiția momentului expresiv. De altminteri ambiguitatea se arată favorabilă impulsului negator, pînă la urmă dominant, căci îl încarcă cu mister stilistic: „Conceptele negative devin/ borțoase de atîta viață./ La noapte fiecăruia îi va răsări steaua: precisul,/ strălucitorul semn minus/ va presăra peste tot/ lumea lui nu” (ibidem). Dar n-am putea găsi în definitiv, în această sferă a încordării fără pauză
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
cercetătoarele scrutează tipologia reformulărilor, identificând „ficțiuni transfuge”, „deturnări parodice”, „reapropieri” etc., analizînd mai apoi relecturile iconografice, transpozițiile teatrale dar și interferențele Perrault/Grimm din ultimele decenii. Autoarele încearcă, de asemenea, cu un ochi proaspăt dar sintetic, să găsească rațiunile simbolice, stilistice, pedagogice sau sociopolitice care au condus la selecția din ediția mare a anumitor povești ca obiect de reformulare și rescriere. Aceste rațiuni se regăsesc, în mare măsură, și în selecția de povești oferită decenii de-a rîndul de traducătorii și
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
încadrarea într-un sistem de tipologii, și veridicitatea atribuirii, și arta cu care sunt surprinse trăsăturile esențiale: adică tocmai valoarea literară. Prin raportare la modelele epocii și la caracteristicile ei culturale se pot distinge nivelele de referință ale autorului, modelele stilistice asumate (un sprijin prețios aduce aici studiul anterior al lui Dragoș Moldovanu), domeniile lui de competență și preferințele ideologice implicate în abandonarea viziunii statice a figurii pe care o prelucrează , opțiunea pentru tiparul scriptural al textului și ocolirea modelului oralității
Modelul inorogului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2786_a_4111]
-
de 3000, În Prefața cărții, indicând și explicând natura Nicolae Iorga a tipărit și Zicale turcești (din lb. franceză) - travaliului său, academicianul Vianu preciza că aforismele 1908, Pilde filosofești din grecește - 1909, iar în 1916, „au toate calitățile lingvistice și stilistice ale celorlalte specii incursiuni critice D Lestine iterare amintite, dar sunt pronunțate cu intenția de a revizui un loc comun, o părere înrădăcinată”. În acest scop, ele pot dobândi numele de paradoxe. Cert este că folosirea diferențiată - cult și popular
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
morții, acesta este volumul de poezie publicat de Ayten Mutlu, Ochii Istanbulului, în traducerea poetei Niculina Oprea, (Editura Ramuri, Craiova 2012, 124 pp.). Un scris care uneori frizează nonconformismul ce tinde spre extrem, pe alocuri, concentrat din punct de vedere stilistic, strâns cu o mână de fier într-o mănușă de catifea, un stil exprimat în cuvinte alese cu multă grijă, sobre, care nu fac decât să adâncească și mai mult dimensiunea filosofică dublată de analiza unei metafore existențiale, o mărturisire
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
definirea conceptului de ziaristică, a trăsăturilor generale ale genurilor și speciilor ei, a stilului publicistic. Totodată, putem observa influența imensă a ziaristicii în fixarea direcțiilor mari ale dezvoltării literaturii. În presă s-au dus mari bătălii de clarificare ideologică și stilistică, de selecție a celor mai valoroase opere, de formare a unui statut al criticii literare. În faza ei eroică, de pionierat, în perioada pașoptistă, presa a avut un rol excepțional, subliniat de toți fruntașii generației de atunci, în afirmarea valorilor
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
Mara, un artist deja cunoscut publicului din diversele ei colaborări cu artiști importanți din țară și nu numai, a considerat că este momentul optim pentru un album propriu. Albumul de debut poartă numele In Love with Love. Acumulând diverse experiențe stilistice , Mara își deschide discografia cum nu se poate mai potrivit, reușind să își exprime sufletul într-un mod plenar- un prim disc ce-i poartă semnătura. Pentru Mara, viața artistică s-a desfășurat pe parcursul a peste 10 ani sub zodia
„In Love with Love”, primul album Mara [Corola-blog/BlogPost/98422_a_99714]
-
producții cinematografice. “A DRAGON ARRIVES!” Cînd vorbim de filme iraniene, destui dintre noi nu (mai) așteptăm mari surprize de la o cinematografie care ne-a învățat sau,dacă vreți,ne-a cam sufocat cu drame sociale bine așezate într-un teritoriu stilistic anchilozat,de ceva timp. Tocmai de aceea întîlnirea cu filmul ” A Dragon Arrives!” (regia Mani Haghighi) poate echivala cu o mică revoluție, mai bine spus contra-revoluție, iraniană. Sîntem în anul 1965,un Chevrolet portocaliu ajunge la poarta unui cimitir așezat
UN FILM ROMÂNESC ÎN COMPETIȚIA FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE FILM BUCUREŞTI 2016 [Corola-blog/BlogPost/98524_a_99816]
-
transformat într-un prim pas spre succes. Următorii ani au purtat-o pe Tori Amos prin multiple experiențe muzicale, înregistrând un album în biserică (Boys For Pele), experimentând cu sonorități dance-electronice (Choirgirl Hotel și To Venus and Back) și inovații stilistice (Strânge Little Girls - un album de coveruri în care piesele originale scrise de barbati sunt reinterpretate din perspectiva feminină), eliberandu-si alter ego-ul într-un album concept (Scarlet’s Walk). La finalul lui 2011, artista a lansat primul ei album
Tori Amos in concert la Bucuresti [Corola-blog/BlogPost/98886_a_100178]
-
va expune în acest context, iar obiectele uzuale devin centru de interes în pastelurile lui Costin Neamțu. Acuarele realizate de Veronica Oancea te trimit cu gândul la un pitoresc rural, iar în aceeași tehnică, dar în cu totul altă abordare stilistică, lucrările semnate Cătălin C. Botezatu sunt temporale, iarna fiind descrisă în tonuri reci, grizate pe fundalul unui peisaj citadin. În aceeași categorie de gen, dar în cu totul altă manieră, Corneliu Drăgan Târgoviște expune o suită de acuarele ce descriu
Expoziție de pictură grafică și artă decorativă [Corola-blog/BlogPost/99030_a_100322]