1,470 matches
-
rele" și oamenii știu cine le primejduiește. Luncile întinse și pădurile sunt pline de turme de porci, îngrijite de un întreg neam de porcari, oameni care s-au trezit în pădure la turma de grăsuni, ai căror părinți, buni și străbuni, tot porcari au fost, oameni care au obiceiurile lor și limba lor păsărească, pe care numai ei o înțeleg. Păstorii sunt conduși de "sămădăul", omul înstărit, dar mai ales aspru de care tremură toată lumea și care la rândul său slujește
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
că mie mi se cuvine această cinste, pentru că sunt cel mai mare dintre frați” respectarea unei reguli nescrise de succesiune a puterii familiale, supunerea la regulile tradiției; r. 16: „sărută mâna tătâne-său” exprimarea respectului pentru părinte ca un ritual străbun de primire a binecuvântării; nerespectat, acesta atrage după sine ispitele; r. 19: „vrând să-l ispitească " testarea calităților fiului de către părinte, privită nu atât ca o neîncredere în forțele sale, ci ca o asigurare a tăriei caracterului său; p. 80
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
care nconjoară cetatea eternă îmbrățLșeazăși sfințesc în tăcerea lor supremă istoria evreilor, a musulmanilor și-a creștinilor martirizați. Zidurile de piatră, în tăcerea lor, eternizeazăși visurile neîmplinite ale bătrânului tată care, la vârsta de 82 de ani, revenise-n magma străbună singur și trist. Acum fiul are prilejul de a reflecta și de a privi doar în fața pietrei care amintește că odată, cândva, a trăit un om: „în fața pietrei / care a fost, cândva, om”. De aceea, în amintirea „omului” însingurat, el
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
exagerare) suport în programele educaționale de debate, inițiate în universități, cluburi, licee etc. Tudor Gheorghe Calotescu Fibrilații brâncușiene Cu acest nou volum, Tudor Gheorghe Calotescu ne oferă un fascinant concept regizoral, un vibrant eloJiu dantesc pentr-un fiu al Gorjului străbun, pentru un „Icar cu aripi de iubire”, Constantin Brâncuși, artistul universal. Lecturând versurile poetului român, ne simțim ca-ntr-o căOătorie „la margine de timp”, îmbiați a vizualiza, cu febra încețosărilor unui timp apus, celebrul atelier al artistului din Impasse
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de la viață. Existența noastră se poate încheia în această apoteoză...” (Scaunele) Copacul este vizualizat în mai multe ipostaze, precum un catarg al răului (desenul de la pagina 54), „care-și împrăștie Iăpturile”, apoi (în desenul de la pagina 58), însăgetat înspre magma străbună, înspre origini, prin câteva schematizări, pentru unele ramuri. Incitantă este viziunea copacului (de la paginile 64-65) cu ramuri-tușe îngroșate îndreptate învolt înspre huma care l-a/ne-a creat, amintindu-ne și de finalul sonetului lui Ion Barbu: „în toamna 145
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
trei limbi de către neobosita Sorana Georgescu-Gorjan. în acest volum, cugetările brâncușiene îmbrățLșează o paletă impresionantă de teme și motive artistice, simfonii de dor de viațăși de creație, reflecții despre artăși artiști, înțelegând că el este copacul care, dezrăGăcinat de magma străbună, nu va avea șansă de-a crește decât avântându-se spre sferele senine ale cunoașterii, „creând ca un zeu, poruncind ca un rege și muncind precum un sclav”. și pentru a învinge (merită să reținem), artistul și-a respectat un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
roditor în cruce...” (Imnul Testament) în prag de sfinte sărbători, și Luceafărul pare-a se-ntrista. „7ămâia sângeră-n altar / Smirna n cădelniți sângerează / Preotul sângeră-ntre sfinți / Sângerul sfânt ne luminează” (Sângeră candela). și tot pământul transilvan, „țărânile, țărânile” străbune „sângeră-n țâțâni / De dor și de singurătate...” întru amintirea lui “Ioan lumină din pustie”, cel care-a fost “lumină lină-n luminie...”, “hrănit cu drumul trudei din marele pustiu...” Amintirea sa înseamnă ofranda unui om și-al unui bun
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
mai fi regăsit în traducerea românească: ,,Iată satul Pont-de-Ruan, sat frumos, veghiat de pe o înălțime de o biserică veche, cu o arhitectură originală, o biserică din timpul cruciadelor, așa cum caută pictorii pentru ta-blourile lor. Dacă încadrezi toate astea între nuci străbuni și plopi tineri, cu funze de aur palid, dacă pui cîteva fabrici grațioase în mijlocul întinselor cîmpii în care ochiul se pierde sub un cer cald și străveziu, vei înțelege una dintre miile de frumuseți ale acestui ținut. Am apucat-o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lucrării, născut în pitoreasca localitate de pe valea Zeletinului, Giurgioana, aparținând canonic Arhiepiscopiei noastre a Romanului și Bacăului, nu și-a uitat locul de baștină, cartea domniei sale vine să dea un exemplu pozitiv tuturor celor care părăsesc justificat sau nejustificat pământul străbun și uită că au niște strămoși undeva, a căror morminte sunt năpădite de buruieni, iar casele în care s-au născut și bisericile în care s-au botezat se găsesc în paragină. Un inspirat dicton spune că: morții nu mor
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
loc un proces complex, În cursul căruia elementul autohton a fost factorul de continuitate care a Însemnat dăinuirea noastră În străvechea Dacie. Chiar dacă popoarele migratoare au Încercat să ne strămute nu au reușit să-i mute pe autohtoni din vatra străbună. Discutând cu copiii pe marginea lecției Cântarea României de Alecu Russo, am urmărit ca ei să Înțeleagă că la frumusețile patriei noastre au concurat calitățile deosebite ale oamenilor de pe aceste locuri, Înfățișarea mândră și calitățile lor morale, contribuind la dezvoltarea
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
au Înfrânt nicicând cei ce-au venit Înspăimântându-ne-n cumplita revărsare Eram prieteni cu doina și cu munții Eram prieteni cu soarele răsare. Recitator 7: Și iată marea Împlinire A visului dintotdeauna La Întâi Decembrie chemarea Fierbintea, sfânta și străbuna Recitator 8: Noi vrem sa ne unim cu Țara! Aduce-n iama primăvara. Iar iama oropsirii noastre Se stinse-n fine, de sub astre! Recitator 9: Vă salut eroi puternici. Ce-ați trecut În altă lume! Vă salut! Și mă cutremur
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Dă-mi te rog o lumậnare s-o pun la capul mortului! Gậndul că tractoristul acela s-ar putea face strigoi tocmai acolo, în calea noastră, la porțile magice ale Frenței, mă neliniștea totuși. Aveam deja sădită în mine credința străbună și mi se părea ciudat și în același timp absurd ca mortului să-i lipsească de la creștet lumina. Ore în șir, am aprins lumậnare dupa lumậnare, pentru ca sufletul celui dispărut să-și găsească odihna. Uneori îl revedeam în vis, acolo
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
-i venea bine fără podoabe, fără pomeni, fără lumậnări arzậnd la creștet și, mai ales, fără rugăciunea cea din urmă a preotului. Cum să pleci oare fără stậlpi, fără cruce și fără de lumină ? Înțelesese prea tậrziu tainele divine ale religiei străbune, se străduise din răsputeri să-i facă pe ceilalți frați ai mei să înteleagă ce vrea; orgoliul pe care mi-l afișase ostentativ toată viața vis-a-vis de sfậnta ei religie o împiedica acum să recunoască faptul că înghițise un surogat
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
că înghițise un surogat; și totuși a găsit tăria să-i spună fratelui mai mare că refuza cậntările lor, că și-ar dori pomeni și, cum să plece satul de la poarta noastră neomenit ? Uitase de mult să-și mai facă străbuna cruce, dar cậnd mă vedea închinậndumă la capul ei ca la o icoană, îmi cerea să-i aprind lumậnarea, pretextậnd că s-ar putea întrerupe cumva lumina și trebuie s-o aibă acolo ,pregătită. Cậnd soseau “călăii”, ascundea grabită lumậnarea
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
răul absolut - bine, bine, nici bun nu este, evident, m-am plictisit și eu de ifosele lui -, iar virginele politicii, sulemenite corespunzător și echipate excitant, respectiv Crin, Geoană și Marko Bela, s-au unit Împotriva marinarului pentru a apăra glia străbună cotropită de invective și intemperii. Românul, vorba poetului, are șapte inimi În pieptul de aramă, dar politicienii noștri n-au nici mamă, n-au nici tată, nici rude, nici verticalitate. Da, ver-ti-ca-li-ta-tea lipsește cu desăvârșire, am fost bun la capitolul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
supărarea. Vedem noi pe unde scoatem cămășile când ajungem la neveste! Dar ne iartă ele, că suntem cei mai iubiți dintre pământenii cu verighete pe dește! 05.08.2010 16 ore Sandule, să dea criza asta cu mine de glia străbună rămasă În urmă cu fertilizarea și irigarea la hectar dacă nu mă simt cu vinovăția la purtător. Ho, nu te repezi, Îți explic eu ce vreau să spun, tu pune Tămâioasa În pahar și simte-te bine. Și noi vrem
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de-i rău ori de e bun, Căci nu vrea să mai vadă cum a văzut odată Că cete rele d-îngeri la glas nu se supun, Că cerul îl răscoală cu mintea tulburată Pîn-ce trăsniți se prăvăl în caosul străbun; De-aceea-în om ce naște, din îngeri ori și care Odată-n vecinicia-i coboară spre cercare. Când sună-n viața lumii a mieze-nopții oră Atunci prin ceruri îmblă zâmbind amorul orb, De îngeri suflete-albe văzîndu-l se coloră Și ochii lor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se resfir, Prin care trec în cântec genii cu părul blond, Ce cânt reverii mândre cu glasul vagabond Și albi ca neaua nopții, și îmbrăcați de raze. Privește însuși cerul din nouri ca să-i vază Pe când din fundul mărei Nordul, străbunul rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată cu cer, pământ și mare O feerie mândră - un vis măreț îi pare. Aceste-s visuri dalbe - ce-aievea le crează Străbuna miazănoaptea, ce doarme când veghiază
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată cu cer, pământ și mare O feerie mândră - un vis măreț îi pare. Aceste-s visuri dalbe - ce-aievea le crează Străbuna miazănoaptea, ce doarme când veghiază; Străbuna miază-noapte, a visurilor mumă, Ce-n nori visează stele și fericiri în lume, Când marea cea adâncă, cu miliarde valuri Pe placa-i oglindează înveselite maluri Și cerul o câmpie și luna ce visează Trecând printre palate de nori - o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pic de... prietini. Am hălăduit cândva împreună pe drumuri lungi și întortocheate, căutând limanul dincolo de ceață... Uneori l-am bănuit a fi aproape, alteori se depărta precum stelele în univers... Și asta nu din nepriceperea noastră, ci pentru că bunii noștri străbuni nu au însemnat totul - bob cu bob - pe răboj...” Îl ascult și aducerea aminte îmi spune că este bătrânul călugăr la care - he-hei, cât o fi trecut de atunci - am petrecut luni în șir pentru a dezghioca pagină cu pagină
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Nicolae Ariton vine în literatură dintr-un areal străbun, din ținuturile Vasluiului, rămase în istorie cu un Pod Înalt, în teatru cu un Constantin Tănase, în științe cu un Racoviță și mulți alți, în poezia lui Alecsandri cu Peneș Curcanu ce-și târa piciorul rănit la Plevna, pe o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
nu vreau să vină la mine, E prea târziu, Deja l-a apucat urletul și nu e bine deloc. Te rog pleacă! Nu înțeleg de ce vii la mine când nu te mai vreau, De ce, nenorocită de senzație? Bestie nebună! Bestie străbună! Nu mai pot să fac niciun pas, ești în spatele meu, De ce exiști? Preferam să pleci și să nu te mai văd niciodată, Vroiam să știu că ai dispărut de pe pământ! Că te-ai evaporat precum aerul pe care îl respir
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
-ne la noi, Îmbrăcați într-o spumoasă idee nebună, Ce ar fi să rămânem împreună? Ce ar fi să spunem un DA mare iubirii? Ce ar fi, așa necunoscuți, să ne ținem de mână, Doi străini îmbrățișați de o idilă străbună, Poate ne știm de mult, dar noi nu ne amintim, Poate de mult, de mult noi ne iubim, Poate Dumnezeu așa a vrut sa fim, Poate există un destină. E așa frumos ca să visezi iubirea, Zi de zi o cauți
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
sora mea cea mai mare. Am cumpărat ce am crezut de cuviință și am pornit la drum. Nu existau șosele și mai puțin mijloace de transport. Așa că, tineri și entuziaști, am pornit a străbate cei nouă kilometri pe jos. Chemările străbune și locurile atât de dragi ne înflăcărau și ne dădeau aripi. De fiecare dată dorul de părinți și de locurile natale mă copleșeau de emoție. Orele șase dimineața. Am trecut peste podul de lemne de pe râul Bârlad, am urcat un
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
în cete conduse de un căpitan. Jocul acestor tineri, care intrepretează dansul căiuțiilor se desfășoară față în față, radial, în linie și în cerc, sub comanda căpitanului, amintindu-ne parcă de un atac al cavaleriei. Se spune că în credințele străbune, calul avea o funcție de apărare, și protejare a caselor și a bisericilor de duhurile rele. Astăzi jocul căiuțiilor este reprezentat nu pentru semnificațiile simbolice ancestrale, ci pentru frumusețea dansului interpretat de tinerii care îmbracă aceste costume. Jocul ursului Pregătirea costumului
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]