1,469 matches
-
Pete de lumină revolta neputinței în fața ravagiilor istoriei, complinită de tema reconstituirii nostalgice a universului românesc tradițional. „Un pumn de bărăgan din țară” îl determină să exclame: „Ne regăsim - la câtă depărtare - / De rădăcina sfântă, de izvoare!”, căci invocând „Pământul străbun din țarine umile” el cheamă imaginea trudnică a celui care „Te-a-ntors în brazde și în moine”, chiar dacă „Poate a murit de mult cu răstignite doine” (Regăsire). Coasta soarelui prelungește ecourile și motivația lirică din Pete de lumină. În Cuvânt înainte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Mănăstirea Neamț (1978); Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioșilor ortodocși români; Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc; patru volume de predici și studii, până în 1990, continuate cu Pe treptele slujirii creștine, Mănăstirea Neamț (12 volume, 1980-2003); Slujind altarul străbun, București (1992); Tinerii - Tinerețea Bisericii (2003), precum și numeroase predici, pastorale, cuvântări, sfaturi către credincioși etc. A editat în transliterare Dumnezeiasca Liturghie a mitropolitului Dosoftei (1980) și a tipărit ediția jubiliară a Bibliei de la București din 1688 (1988), lucrare distinsă cu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
partuză“ sau une partie fine, sub portretele Încruntate ale străbunilor, cu bărbi și giubele, atârnate pe pereți, de unde pri veau acum la nepoatele și nepoții lor morfolindu-se ca dracii În chiar mobilierul, vechi și de stil, În care acești străbuni au gândit și au scris românește (astea le știu de la prietenul meu vechi Y, văr și, poate, musafir În pielea goală al acestor tinere boieroaice din cea mai ilustră spiță muntenească; nici strămoșii cu bărbi și giubele În mobilierul lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
război mondial - prin publicarea unor opere având ca protagoniști personalități istorice care au vegheat asupra libertății și prosperității țării, exemplu „Ștefan cel Mare” de Alexandru Vlahuță, ori elogiind lupta oamenilor simpli - a eroilor anonimi care s-au jertfit apărând glia străbună, aspect care constituie tematica volumului de versuri „Din Țara Zimbrului” din creația voiculesciană. Aceeași finalitate a avut editarea unor opere aparținând scriitorilor: Ion Creangă, Bogdan Petriceicu Hașdeu, George Coșbuc, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Octavian Goga. Academia bârlădeană a insuflat tuturor
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
luptă spre-a frânge noian de eresuri... Acum cinci luștri în urmă, primind miruirea divină, În Roma - Cetate în care își are catedra sa PetreRevii, cum venit-au odată „Feciorii serafici”, cu inima plină, S-aprinzi focul sacru-al credinței străbune-n străbunele vetre. Nu-ți pasă că-n jurul tău urlă sinistru noian de talazuri, Și-ți urcă șalupa pe creste de valuri s-o frângă în două, Doar vâsla-ți potoale furia de mare, dărâmă zăgazuri, Căci tu doar
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-a frânge noian de eresuri... Acum cinci luștri în urmă, primind miruirea divină, În Roma - Cetate în care își are catedra sa PetreRevii, cum venit-au odată „Feciorii serafici”, cu inima plină, S-aprinzi focul sacru-al credinței străbune-n străbunele vetre. Nu-ți pasă că-n jurul tău urlă sinistru noian de talazuri, Și-ți urcă șalupa pe creste de valuri s-o frângă în două, Doar vâsla-ți potoale furia de mare, dărâmă zăgazuri, Căci tu doar ești matelotul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ieri ridicatu-s-a mândra cupolă, Din care răsfrânge-se Domnul ca chipul în limpezi cisterne, Și neo-leviții, ce-n jurul tău astăzi fac aureolă, Deasemeni, prin tine, sorbit-au avântul spre culmile-eterne. Prin tine și gintea moldavă ce stat-a-n străbuna ei lege, Ajunge să treacă odată cu titlu-i de drept în istorii; Și-Apostolii ei ce-arătatu-i-au calea, prin veacuri pribege, Prin tine, în fine-au primit meritata cunună de glorii... Pe drepte, deci, astăzi, când cumpăna lumii se frânge-n
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și încă multe, multe altele, exprimând în diferite feluri și cu pregnanță, imaginea fermecătoare a tabloului spațial al scumpelor noastre meleaguri. Motivație și mulțumiri Pitorescul strălucitor al cadrului natural al satului Costișa văzut prin prisma copilăriei, originalitatea artei populare, folclorul străbun care sfidează timpul, spiritul creator și mai cu seamă oamenii, au fost invitații stăruitoare la reflecție, meditație, încântare și bucurie, căutare de idei, dând uneori chiar frâu liber imaginației. Ca fiică a satului, am considerat că "nu trebuie să ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Antonescu și-a asumat singur, responsabilitatea angajării țării în război și a cerut militarilor români, prin ordinul ostași, vă ordon: treceți Prutul!” să dezrobească din jugul roșu al bolșevisului pe frații noștri cotropiți și să reîmplinească în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codri voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Regele Mihai nu a fost consultat în legătură cu declanșarea ostilităților militare, dar, în prima zi de luptă, a trimis o telegramă în care își exprima acordul cu acțiunea întreprinsă și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
meu așteptam o asemenea întâlnire. În clipa următoare am simțit atingerea unei mâini și, fără voia mea, pașii au pornit pe urmele chipului de fum și a glasului de bucium...Am să te port pe căile urmate de bunii și străbunii noștri voievozi... Nu vom scrie o nouă istorie, ci vom încerca să ne limpezim cele știute, să ne reamintim cele uitate ori să aflăm cele neștiute...Voi fi gata să-ți sar în ajutor când vei avea mare trebuință. Vom
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ai spus unele fapte s-au limpezit deja în mintea mea. Nu mai departe înțelesul cuvintelor: „țara era stricată”. Rogu-te, deci, mărite Spirit, să-mi spui acum cum pot afla mai multe despre sfintele zidiri care împânzesc aceste meleaguri străbune. - Dacă mi-ai pus o asemenea întrebare, sunt sigur că vrei să afli cu adevărat lucruri noi. Despre mănăstirile la care te gândești poți citi în izvoadele domnești întocmite odată cu zidirea sfintelor lăcașuri sau pe timpul cât ele au ființat. Te
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
neștirbită pentru bătrâna cetate moldavă: "Mă-nchin, bătrâne, zidurilor tale/ crescute din legende și din stei,/ cu-atâtea străluciri voievodale/ încremenite-n veșnicii de zei./ De-aici străbate Ștefan peste vremi/ întinerind mereu în bronz și fier,/ de strajă crezului străbun din steme/ și blândului urcuș moldav spre cer./ Mi-s dragi, bătrâne, zidurile tale/ cu lumea lor de umbre și măriri,/ cu zările răsfrânte în cristale/ și-n dăinuirea vechilor zidiri..." (Dumitru VACARIU) Pentru un nemțean, stabilit în dulcele târg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pași ai reformei lui Heliade, înainte de publicarea Gramaticii românești, aparțin dascălului de la Sf. Sava, dornic să înlesnească învățătura școlarilor săi: „simplificai sau împuținai literele alfabetului, alungând atâtea slove și preparând calea de a se întruduce în locul lor, cu încetul, literele străbune“ (Daniel Tomescul). O înștiințare privind editarea unor table didactice după metoda lancasteriană „fu prima scriere ce apăru pe orizontul României tipărită cu alfabetul simplificat“. Inițiativa lui Heliade, susținută de colegul său Daniel Tomescu, va aprinde mânia mitropolitului Grigore, în același
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
institutorul Basile Drăgoșescu se adresează elevilor cu aceste cuvinte: „- Copii! după secole de-ncruntare, astăzi ne zâmbește și nouă, românilor, bunul Dumnezeu. De astăzi încolo, ne-am căpătat iar onoarea de popor liber, de popor latin. Jos slova străină! sus litera străbună!“ După care inimosul dascăl, cu frumoasa lui caligrafie, scrie pe tablă cu litere latine: „Vivat România! Vivat Națiunea Română! Vivat Alexandru Ion întâi, Domnul Românilor!“ Scena se va întipări puternic în memoria unuia dintre școlari, care o va evoca peste
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ideologiei națonale. Cam în felul acesta ne explică istoricul Florin Constantiniu disensiunile, de-acum seculare, între diferitele confesiuni ale românilor din Transilvania. Românii din Cârțișoara însă, s-au dovedit a fi buni păstrători ai credinței așa cum au moștenit-o dela străbuni, poate încă de pe vremea în care Sfântul Apostol Andrei, apropiat cirac al lui Hristos, când și-a purtat Sfinții lui pași pe aceste pământuri dintotdeauna ale noastre ca să ne scoată din «păgânismul» lui Zalmoxis și să ne învețe arta iubirii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Livia Stanciu, ce se află în subordinea doctorului Silviu Morariu de la Arpașu de Sus și a doctorului Ioan Muntiu de la Cârța. 6. Muzeul sătesc «Badea Cârțan» Ca o expresie a sentimentelor nobile, a dragostei față de satul natal și de glia străbună, având în vedere trecutul plin de evenimente ce îi înalță pe fii satului precum și a unei bogate zestre de material etnofolcloric lăsat de înaintași, un grup de oameni de suflet și cu spirit de inițiativă ai satului, au purces la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
România. De aci începe o epocă nouă pentru întreg poporul român, unul dintre cele mai importante evenimente, fiind reforma agrară din 1922, respectiv împroprietărirea țăranilor, adică a celor ce au dat tribut de sânge și de viață pentru reîntregirea gliei străbune, așa cum făgăduise regele Ferdinad I-ul, supranumit după aceea «cel Loial», în timpul luptelor din 1917. La 29 iunie a acelui an de foc 1917, în plin război se modifica articolul 19 din constituția țării în care se arăta explicit că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pun în slujba aproapelui sau să mă bucur de viață, satisfăcându-mi toate plăcerile, chiar cu riscul de a ignora suferința semenului? în avântul lui egoist de a trăi mai bine, omul uită adesea de cei din jurul său, uită de străbuna învățătură „de a-și aduna bogății în cer” și nu se îngrijește decât de trupul lui, adunându-și nenumărate bogății materiale. Aceste lucruri efemere, însă, dispar la fel cum au apărut și lasă pe om mai gol și mai pustiit
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
această scenă penibilă, fiindcă am trăit-o și faptele erau adevărate. Această rătăcire, care a fost Transnistria, terfelește concepția de viață a poporului român, de a fi nu agresivi, necălcînd hotarele altor popoare, dar gata oricînd să-și apere glia străbună, așa cum ne arată toată istoria neamului nostru. 67 Dacă la 21 iunie 1941, Antonescu a intrat în război, fără să consulte țara, în tot timpul războiului, mareșalul Antonescu a informat de toate acțiunile lui în politica externă, atît pe Iuliu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ar place s-o am ca noră”. Bine, Mamă. Să mă mai gândesc. Dar, hotărârea mea era deja luată. În ziua următoare, a doua zi de Paști, În satul nostru, băieții mergeau la “stropitul fetelor”. Am urmat și eu datina străbună și m-am dus s-o stropesc pe Milica. Hristos a Înviat! Adevărat că a Înviat! Am auzit că aveți o fată frumoasă și-am venit ca s-o stropesc. Poftiți, poftiți, domnule Nelu, m-a Întâmpinat vecinul Mărgineanu. A
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
sunt văzute de neogramatici într-o continuitate în care latina devine treptat română fie pe un teren golit de autohtoni, fie pe un teren, mai cu seamă cel iliric, pe care autohtonii răriți învață treptat latina, uitându-și barbara limbă străbună. O. Densusianu are varianta proprie de imaginare a acestui proces de substituire. Mai întâi a avut loc colonizarea „foarte intensă” înfăptuită de romani între secolul al III-lea î. Hr. și anul 107 d. Hr. „de la Adriatică la Marea Neagră și din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limba părinților În școli și tribunale, de a avea „Îndrăzneala” să ceară să ocupe posturi mai Înalte În treburile statului, În locul atâtor Greci, Turci, Unguri, calviniști sau nu, al atâtor beizadele ce știau mai bine grecește sau turcește decât limba străbună... Utopia În care Ștefan, Mircea și Mihai Ghiaurul erau cu adevărat antecesorii și modelele posibile ale unor populații fărâmițate sub trei imperii arogante și discreționare, utopia unor inși care-și vedeau propria limbă latină scrisă În caractere slave și preoții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
au precupețit nimic din al lor, atunci când au fost puși în situația de a sări să-și apere brazda, când dușmani ai țării și ai neamului nostru românesc au încercat să rupă și să-și adjudece parte din glia noastră străbună. Nu numai hotarul satului, ci întreaga moșie a mândrei noastre Romînii au fost stropite cu sângele înaintașilor noștri din toate timpurile și presărate cu osementele lor, în momentele în care patria le-a cerut-o. Eroii din vechime rămân necunoscuți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
hotarul satului, ci întreaga moșie a mândrei noastre Romînii au fost stropite cu sângele înaintașilor noștri din toate timpurile și presărate cu osementele lor, în momentele în care patria le-a cerut-o. Eroii din vechime rămân necunoscuți, în vremurile străbune neexistând posibilitatea consemnării lor, în ultimile două secole, cronicile ne aduc la cunoștință însă, numele multora dintre ei, dându-ne posibilitatea astăzi să-i rememorăm, să mai înălțăm o rugăciune către Dumnezeu pentru sufletele lor curate și să mai facem
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Mi-e pieptul plin de amintiri din lunca de pe Vale De când furiș mă strecuram să-i ies drăguții-n cale. De-atâta plâns mi-s ochii seci, și-aud cum parcă sună Cântând din frunză Laie baci și doina lui străbună. Dar glas strident îmi țipă-n zori; sirena la uzină Ce cheamă mii de muncitori, la muncă ntins să vină. Nu i nici drăguța, nu-i nici joc, nici doina de la țară. Că altă doină, alt caval e-n viața
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]