7,161 matches
-
Pământu-ntreg umplându-l de farmece cerești, Cu slova lui vibrândă cutremura tulpina, Din zariștea albastră îl salutau toți munții, Cu lacrimi de lumină îți mângâia grădina Căci el era maestrul strângând în el părinții, Acea înțelepciune ce-o aveau cândva strămoșii, E-închisă bine-n locuri din timpuri strămoșești, Să nu-i găsească taina și să o spurce proștii Deștepți din vremi moderne pe plaiuri românești, E-închisă-n focul iernii și-n dorul de izvoare, În doina cea curată doinită-în vântul verii
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
n-auzi cum fierbe de jale pădurea Tăcerea de secoli își varsă potopul Te strigă din vremuri uitate securea Scânteia dreptății să zgândăre focul. Tu n-auzi, române, cum sângele-n vene Vuiește-n cadență și strigă-nfundat Te cheamă strămoșii, trecutul tău geme, Copii-își așteaptă un tată bărbat .. Te scoală, române, te strigă iar glia, Străfunduri de glorii se-ntorc în morminte Te-așteaptă acasă, demult, România, Toți frații te-așteaptă în rugă fierbinte, Să cureți odată pământul de javre
TE SCOALĂ, ROMÂNE, TE STRIGĂ IAR GLIA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362316_a_363645]
-
născut pe acest pământ. N-au bejenit hai-hui prin lume, Doar jefuind și ucigând. Hoarde păgâne, migratoare, Ce-n jaf și crimă au trăit, Revendică fără onoare, Pământul Daciei, iubit. De unde au venit ei oare, Și care sunt ai lor strămoși, Ca să ne calcă în picioare, Al nostru neam și-ai noștri moși? Sunt hoarde finice ce-odată , Au jefuit ș-au omorât. Dar nici istoria nu-l iartă, Pe neamul acesta urât! N-am plecat din a noastră țară, Și
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]
-
de veghe Cu oameni bolnavi la ghișeu. Pășim șterși fără nume Și iară murim repetat, Se sting motoare în mers Dumnezeu s-a abrutizat. Roim rotund prin beznă, Ieșim din rând fără reproș. Crezul nostru se ceartă Cu întâiul nostru strămoș. 05.08.13 Referință Bibliografică: SUNT UN OM DISCRET / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 948, Anul III, 05 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SUNT UN OM DISCRET de STELIAN PLATON în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362463_a_363792]
-
primăveri,/ Pe-un petec de verde, păpădia șoptind: să fim buni /” (Acasă). În felul acesta a hotărât să intre pe ogorul culturii române, cu respect pentru limba poporului și a locului în care își are rădăcinile vieții, cu modestia caracteristică strămoșilor săi și cu mare drag în folosirea cu sfințenie a Cuvântului înspre luminarea cugetului celui care-i citește versurile. Autoarea nu face risipă de metafore, dar le folosește frecvent, cu duioșia și îndemânarea izvorâte din sufletul ei curat și, mai
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
în: Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mea culpa Domnule vameș, recunosc sunt un mare infractor, am trecut granița clandestin, de o mie de ori. Am ascuns în valiză droguri și alte lucruri interzise. dorul de strămoși și bizare vise. Sunt dependentă de Țară, Ca țăranul ce ară. Prima oară am ascuns în valiză o rugăciune, munții milenari și pe Zamolxe ce plutea în albastre unde. Am tăinuit în bagaje chipul Țării, pictat din alge. și o
TAMARA GORINCIOI de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362513_a_363842]
-
are această populație, aflată în plină osmoză generatoare de un nou popor, ca un Univers pulsatoriu, un proverb generator de sancțiuni cosmice, irevocabile: “Mortul de la groapă nu se mai dezgroapă!” Care ar fi rațiunea să ne mai exaltăm de gloria strămoșilor, cînd sîntem îngropați în manele isterizante? Ba mie chiar a început să îmi placă “Bîlciul deșertăciunilor”! Orchestra, pe care o admiram de parcă eram la Viena, la operă, ascultînd, ca în adolescență, Verdi, interpreta cu pasiune: Că decît s-o dai
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
persiflat-o Thomas. Vezi, nenorocitule, mi s-a adresat apoi mie, asta a fost eroarea vieții tale în prima căsătorie ... ai vrut să fii bun, tată, soț grijuliu, atent, inimă spartă, prost de bun, idiot, cretin, tu de ce crezi că strămoșii voștri vă lăsau să așteptați pînă crăpau și nu vă dădeau nimica din viață? Pentru că trebuia mai întîi să-i moșteniți, să vă meritați averea, să-i îngropați, să țineți datinele, să dați de pomană pentru ei, că vă discuta
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
lui Șerban sau a lui Ică din dealul Domneștiului. În jur, oile își văd de drumul lor, al transhumanței, păstrând la fel, în fiecare an, data, traseul și toate obiceiurile legate de urcatul „oilor la munte”, obiceiuri moștenite din moși - strămoși. E duminică. Toaca de la biserica „Buna Vestire” și cea de la Biserica de Sus, cu hramul „Intrarea în Biserică”, cheamă pe credincioși la rugăciune. De pe ulițele satului, din stânga și din dreapta Râului Doamnei, de pe sub poalele codrilor de pe Valea lui Gheorghe, Valea Ruzii
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
începând din martie până la începutul lui octombrie, oale lucrate din pământ adăposteau duble și mușcate, busuioc, rozmarin și măgheran care împodobeau casa cu multitudinea culorilor și dezmierdau cu parfumul lor întregul spațiu. Coborai scările casei lui Ion, fiul lui Cordea strămoșul, căsătorit cu Paraschiva Popa Moisă, fiică de preot, scări curate totdeauna, la parter unde, de obicei, era o cameră pentru cei vârstnici o magazie - cămară, unde pe rafturile din lemn nu lipseau bulionul, chiar de zarzăre, magiunurile din „tuleu” sau
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
și ploconind la greu. Temeneaua făcută poate fi și ea o virtute. N-ai fi crezut niciodată că poate fi și semn clar de servitute. Ești în sfârșit pătruns de adevărul cu care te-au dădăcit veacuri de-a rândul strămoșii, aia cu „capul plecat...”. Zici că te pui în slujba adevărului, dar chinui în continuare la ... sluj”. Și dăi, și dăi ... la șters urme (pete ale trecutului biografic care nu cadrau) și pupat ... funduri care pe unde vor fi, de
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
ca pe niște simboluri consacrate, sunt câteva teme pe care le dezvolt, de fapt dacă fac o sinteză pe ultimii cinsprezece ani - am un ciclu de 12 blazoane, de 12 regine, de 12 coloane, 12 scaune, fragmente de trupuri, vânători, strămoși... Aceste sunt temele pe care le dezvolt în cicluri și mi-asi dori foarte mult să fac o retrospectivă, să adun lucrările pe care le am în colecții particulare. După cum vă spuneam, lucrurile nu sunt greu de făcut, ce este
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
împrejurul cu luminile reci ale ochilor imenși; iar din când în când o cucuvea cântă a reîntoarcere din moarte a vreunui apropiat al conacului, locatar al cimitirului din apropiere, care începe să arate ca o casă adevărată a moșilor și strămoșilor duși. Totul pare sinistru, dar încărcat de istorie și adevăr. După ce coboară din caleașca trasă de patru cai, obosit de drumul pietruit al domnilor Basarabi de la Domnești la Câmpulung, boierul caută puțină liniște în sufrageria răcoroasă și, după ce aruncă câțiva
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
LUI BOSCHITO Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 996 din 22 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Boschito mârâie la oameni pentru că l-au supărat și, după cele întâmplate, ar vrea să urle, să nu se mai oprească din lătrat... Strămoșii săi au fost mai liberi și se plimbau noaptea prin sat ori se distrau grozav de bine pe ulițe, în lung și-n lat... Aveau stăpâni, cam toți sărmani, dar inimă mai bună și nici legați nu-i mai țineau
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
psihologia neamului românesc o puternică tendință de a-și judeca sub unghiul religios creștin, desfășurarea istoriei sale proprii. Înfrângerile și izbânzile sale nu sunt puse în legătură numai cu împrejurările și cu oamenii, ci și cu puterea Lui Dumnezeu. Pentru strămoșii noștri, o înfrângere, o năvălire de lifte străine, era și o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru cine știe ce abateri ale obștei; iar o izbândă era în primul rând dovada că Dumnezeu le-a fost într-ajutor. Și după cum în vremuri grele
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
vin de mărgăritare al Olteniei. Născut în comuna Ghioroiu de pe Olteț, unde licuricii umblă cu felinarele în mâini și privighetorile cântă ziua în amiaza mare de te vrăjesc, Omul acesta vine în lumea culturii cu toată dragostea de cântec a strămoșilor lui, cu istețimea fiului Pepelei, cu harul de a măiestri versul și de a-l pune pe melodii care miros a țărână strămoșească, a dimineți fragede și a lapte dulce de pasăre. M-a impresionat și mi s-a dezvăluit
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
mult sau mai puțin credibil, în contextul modernității noastre, aceste credințe reprezintă o importantă dovadă de continuitate a elementului dacic, un document istoric excepțional în domeniul datinilor și credințelor populare, pentru că vorbesc despre cum au gândit și trăit moșii și strămoșii noștri. Dragobete, tinerețea veșnică Apoi, a urmat o perioadă în care Dragobetele a fost asemuit cu un tânăr voinic, chipeș, înalt, care în fiecare toamnă cădea într-un somn atât de puternic că nu se mai trezea decât la începutul
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
inimile ca de plumb Și ca de piatră rece Chiar și la noi, pe vechi meleag Și-n leagăn de frăție, Unde de dor, dureri și drag De soț și de soție Și de părinți și de bunici, Și de strămoși și neamuri, În țara Lupilor de-aici Cu dragi și sfinte hramuri. Al Pietrei Duh și tatăl bun Lui bunul Dragobete, Își chemă fiu-ntr-un ajun De praznic pentru fete Și îl lipi de pieptul lui La pieptu-i să
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
eforturile românilor de pretutindeni de a descoperi și de a pune în valoare în lumina noilor izvoare documentare aflate în țară și-n marile biblioteci din străinătate, în marile muzee ale lumii, precum și a vestigiilor de cultură și civilizație a strămoșilor noștri. În acest sens, Napoleon Săvescu a organizat activități multiple, dintre care menționăm câteva: achiziționarea, traducerea și editarea în limba română și engleză a unor lucrări unicat din diferite perioade istorice, consacrate civilizației traco-dacice; susținerea financiară a unor investigații și
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
impact asupra spațiului terestru, ca pe un mesager al culturii și științei istorice românești, europene și universale. El oferă prin lucrările Domniei Sale coordonatele științifice menite să călăuzească pașii tuturor acelora care vor să cunoască cât mai mult despre țara și strămoșii lor, despre cei care au contribuit la consolidarea prezentă și viitoare a patriei lor. Ionel Cionchin are o pregătire temeinică, solidă, nu numai în știința istoriei, ci în mai multe domenii: literatură, folclor, mitologie, lingvistică, semantică, semiotică, antropologie, estetică, istoria
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Ando Tours», Timișoara, 1997, 172 p.; Columna lui Traian, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 10 (117), p. 4; Decebal (87-106), marele rege al dacilor, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 12; Traian, strămoșul neamului românesc, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 6; Taina «Monumentului Sacru», Editura Eurostampa, Timișoara, 2005, 212 p.; Decebalus, ‘al dacilor rege', în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», 2006, nr. 33, p.
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Picioarele priveau jalnic scările inaccesibile, inamovibile. Freamătă orhideele carnivore, orori, aurore. O, cara mia, cară-mi cărămida în casă. Bourbonii lucrau câte 18 ore pe an. De asta vinul este negru ca un catran. În depărtare un lup lătra la strămoși, îi răspundeau obraznic doi caltaboși. Se trezeau morții, ce-i gălăgia asta? Întreabă pe Popeasca. Valul ușor al unui discurs apatic, duios aspazia trecea prin anastasia. Vorbind cu nasul, riști să pierzi parastasul. Ce masă, ce rasă. Ochii m-au
POPESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364139_a_365468]
-
își luase o nevastă cu același caracter. În timp ce pe fața lui flutura în permanență un zâmbet, fața Măriei arăta ca și cum ținea în gură mere acre. Unii mai cleveteau pe seama ei, iar cei mai bătrâni care le cunoștea neamul din moși strămoși ziceau că așa fusese de când se născuse, că semăna la bună-sa care își purtase nasul pe sus întotdeauna, deși nu fusese niciodată mai găzdoaie ca alții. Se măritase însă cu învățătorul ce venise în sat, de undeva de prin
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
Acasa > Strofe > Valori > POEZII DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 945 din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului Poezii de Ion I.Părăianu CASA PĂRINTEASCĂ Pe vremuri, când își făceau strămoșii case, mergeau cu joagăru-n pădure și-și alegeau din toți stejarii după sprânceană, cum se spune. Puneau la temelie arborii întregi; restul, o încheiau cu ghizduri și încropeau trei cămăruțe din cele mai solide ziduri. La căpriori puneau prosoape, agheasmă
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PREA TÂRZIU...PENTRU-NDURARE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Prea târziu... pentru-ndurare! Am avut odat’ o țară Ca din basme zămislită. Plaiul sfânt era comoara, De Strămoși, tot ocrotită... Au luptat până la moarte Apărând-o cu-al lor sânge! Un suspin s-aude-n noapte: Este Țara...care plânge! Ce-ați făcut cu România Moștenită din Străbuni? De ce-o sugrumă hoția? Unde sunt oamenii buni? De ce au plătit
PREA TÂRZIU...PENTRU-NDURARE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363089_a_364418]