4,708 matches
-
prielnic, pierind în trunchiul copacului, după care borta se închise în urmă-i cât ai zice pește! Buimăcit de ce mi se arătase, ridic ochii spre înalt să primesc oblăduirea Domnului pentru așa întâmplare și, ce crezi, mamă, că zăresc?! Coroana străveche, puzderia de frunze... nu făceau nici o umbră!!! Pe loc, soarele aprig mi-a orbit cu albeață vederea! Abia ceva timp mai târziu mi-am revenit și am pornit-o spre casă... Și terminând de zis întâmplarea, începu să ude straturile
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
În secoliul XVII s-a făcut și în alte literaturi încercarea de creștinare a materialelor epice. Messias al lui Klopstock este punctul de plecare al dezvoltării literare clasice germane. Aici se termină istoria eposului. Începuturile epopeii se pierde în vremurile străvechi ale preistoriei, în timp ce majoritatea celorlalte genuri literare existente și în timpul nostru, posedfă un început ce poate fi precis în epocile istorice: Eschil a creat drama, Pindar oda, elenismul a produs romanul în proză, literatura italiană din secolul 13 a creat
UNITATEA GENURILOR LITERARE ESTE DAT[Ă DE UNITATEA OPERELOR LITERARE, ESEU DE AL [Corola-blog/BlogPost/369125_a_370454]
-
dansase ca să nu moară înghețată femeia cu pletele-i negre resfirate în vânt și pleoape vinete sub sprâncenele în forma a două aripi ca de pasăre. Își lepădase unul câte unul veșmintele cu care venise de pe Lumea Nouă în Lumea Străveche și se mișca așa, goală pe sub șalul alb de cașmir, ce-i acoperea doar în parte umerii, sânii și pântecele. Epiderma-i era pielița de prună, dar încă mai emana parfum scump, și nu de floare de munte. Era înghețată
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
prezentare generală a acestui bogat și interesant material muzeistic, aranjat, inițial, în două încăperi, urmând să fie extins treptat în patru: I. Colecția de documente care cuprinde o perioadă de peste cinci secole, începând din 1377, anul atestării documentare a Rucărului, străveche așezare românească de moșneni. O serie de documente se referă la importanta vamă domnească de la Rucăr. În fotocopii, dar și în original sunt expuse hrisoave - de la voievozii Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea, Radu cel Mare, Matei Basarab, Șerban
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
aceea, poate, nu o mai incită, nu o mai impresionează că în ziua când a ajuns aici, cu un autocar înțesat de turiști anonimi. Constată doar, că odată ce alocuțiunile criticilor de artă s-au încheiat cu aplauze furtunoase, patio-ul străvechi, acum refăcut și pardosit cu cărămizi urâte, industriale, s-a și umplut de bărbați și femei,- tot persoane importante, care nu ar lipsi nici arse de la un eveniment de gen. Domnii și-au deschis telefonele mobile, se plimbă că leii
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
le-au atins. S-au subțiat, sunt cariate și sună că un vechi clopțel de grădină în curentul de aer care s-a iscat din senin. Zgomotul se divide, curge mai departe,cade înapoi, trece prin tuburile de alama. Orgă străveche se încăpățânează, nu vrea să priceapă și pace că vremea ei a trecut. Cîntă. Cîntă... ,,Un organist nevăzut,, spune Mărțina. DE fapt, doar șoptește cu buzele strînse și nici măcar nu se mai miră că paznicul în uniformă firmei ,,Angels Guard
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
mai este încă obosită și stînjenită poate. Ce căuta acolo? Știe ce, dar nu vrea să-și răspundă. Trupul fizic nu-i mai face față spiritului, acelui liant care o ține cu carnea încă pe oase. În spațiul monumental, muzica străveche își face de cap că o văduva tânără. Lumină de afară da iamă în basilică prin miile de cioburi colorate din vitraliile recent refăcute. Este că într-un caleidoscop, o lumină multiplicata, placata cu miliarde de fațete strălucitoare. Și ce
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
europene, despre care germanul fascinat de lumea latină Ferdinand Gregorovius afirma odată că există peisaje care posedă magnetism istoric. În România, țara dintre Orient și Occident, se interferează influențele și curentele acestor două părți ale lumii noastre —o moștenire istorică străveche. România trebue să-și dovedească în continuare capacitatea sa de sinteză, aceasta este formula ei de supraviețuire. Aici, la intersecția culturilor, trebuie să-și dovedească mai mult decât oricând vocația sa europeană, să-și păstreze controlul asupra forțelor centrifugale, care
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
fără îndoială, provin din substrat, noi avem dreptul să examinăm limba română și ca limbă indo-europeană aparte“. Și savantul tracolog I.I. Russu sublinia: „În foarte multe cazuri, după o evoluție de câteva milenii, cuvintele românești autohtone păstrează semantismul de bază, străvechi dar alteori prezintă aspecte semantice apropiate de cele primare“ (ER, 118). Și același I.I. Russu la p. 111 scria: „Atare baze arhaice (rădăcini i.e. - I.C.) pot și trebuie să fie utilizate în studiul etimologic, legând de ele cuvintele românești a
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
biserici ortodoxe au fost luate cu foța de către uniți cu sprijinul Vienei. Situația dramatică a mirenilor ortodocși din Alba-Iulia a dus la revoltă. Așa s-a născut mișcarea pașnică a nobilului român ortodox Gavril Nagszegi. Acesta făcea parte dintr-o străveche familie nobiliară română care a trecut în evul mediu la catolicism și s-a înrudit cu nobili maghiari. Totuși, Gavril Nagszegi revine la ortodoxie cu întreaga familie și se pune în fruntea comunității ortodoxe din Alba-Iulia solicitând autorităților ardelene și
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
E ziua Limbii Române - comoara Pe care românii mult o iubesc. Plimbatu-și-a palmele peste câmpie Ziua crestele-nalte le-a mângâiat Raza de soare îmbrăcată în ie În limba română s-a revărsat. Vântul adie mai românește Ramuri recită doine străvechi Râurile murmură-n taină frățește Iar frunzele-n hore voios se întrec. Păsări măiastre își cântă iubirea Pe ramuri din codrul cel secular Limba română e însăși vorbirea Cea dulce a poporului meu milenar. Ziua aduce cu ea sărbătoarea Și
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > GEORGETA RESTEMAN - POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 1338 din 30 august 2014 Toate Articolele Autorului LIMBA NOASTRĂ, GIUVAER STRĂVECHI Doamne, cât ai fost de-ndurător Când ai vrut ca să mă nasc în vară, Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
române Nu-i în lumea ast-atâta foc Jar de maci în trunchiuri de cuvinte Auriu din lanuri prinse-n joc Cu albastrul cerului, cuminte, Ca-n tărâmul lui Zamolxe, vechi Unde spiritul în veci nu moare Limba noastră, giuvaer străvechi, Cu safire dăltuite-n mare, Limpezită-n roua munților Răsădită-n lutul din câmpie Și-n coroana verde-a codrilor Doină-n tufele de iasomie... De vei auzi, Doamne, vreodat' Un român uitând limba română Fie el de-a pururi
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
Cristina P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Țara sfântă a sufletului meu, Mandră foc, lăsată de Dumnezeu, Fii de-a pururi binecuvântată, Iar de-ai tăi fii, cu dor, sărutată... Pământul tău străvechi, greu apărat Cu sacrificii și sânge vărsat, Astăzi, în lacrimi, îi mulțumește Lui Dumnezeu, că te ocrotește! O lume-n a cărei inimă ești, Și-oriunde ar fi, tu-n ea locuiești, Te va păstra, cu iubire, mereu, În mintea
VEŞNIC SĂ NE TRĂIEŞTI, ROMÂNIA! de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370488_a_371817]
-
pe ram - mi-ești mireasmă de cuvânt, iar speranțele noastre aleargă-n fuioare de vânt (Vântul); pe umeri simt fiorii gândurilor tale ( Cât de mult ne iubim); Gândul poposește pe zidurile unei amintiri, de tivul pleoapelor atârnă neîmplinite vise (Stânci străvechi); pe umerii tâmplelor curg lacrimi din tăcerile tale (Suspinul sanguin); rădăcinile depărtării le-am înnodat în poeme (Tăceri sterpe); Ți-am învelit privirile adormite peste umerii mei (Ți-am rămas cerul); Copacii își dezbracă durerea prin Frunze (Echinocțiu de toamnă
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI "COCOȘUL DE HUREZ" Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI „COCOȘUL DE HUREZ” Târgul, formă străveche de comercializare a produselor, este foarte vechi în Țările Române, dovada importanței și amplorii lui fiind și numărul mare de expresii și denumiri de localități în componența cărora intră acest cuvânt: „a râde ca proasta-n târg”, „a veni la
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
au extins, datorită manifestărilor pe care le impun: spectacole, expoziții, concursuri, reușind să depășească limitele unei regiuni și chiar ale unei țări. Printre târgurile renumite atât în țară, cât și în străinătate, dedicate meșteșugurilor și în mod deosebit olăritului, ocupație străveche la români, se află „Cocoșul de Horezu” ajuns anul acesta la cea de-a XLI-a ediție. Horezu, capitala ceramicii românești, a fost ales ca loc de desfășurare a acestei manifestări, datorită practicării pe scară largă a acestei ocupații în
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
ai României, Italiei, Irlandei, Republicii Moldova. Ceramica este amplu reprezentată la târg într-o varietate de forme, modele, culori și motive de ceramiști și artiști din județele Vâlcea, Argeș, Dolj, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Maramureș, Harghita, Sibiu, orașul București. Din județul Vâlcea, străveche vatră de prelucrare a lutului, vizitatorii pot admira și cumpăra produse din localitățile: Horezu, Vlădești, Lungești. O varietate de produse precum farfurii, ulcioare, căni, castroane, cești, fructiere etc. este adusă la târg de meșteri populari din localitatea Horezu: Olaru Vasilica
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Ștefan nu este numai utilitar și decorativ, ci și de a le crea o stare psihică, pozitivă vizitatorilor și cumpărătorilor. Rod al imaginației creatorului sunt și bijuteriile lucrate manuale, din argilă policromă de către Sârbulescu Nicoleta, Râmnicu-Vâlcea. O îmbinare între meșteșug străvechi și imaginație proprie oferă și Deak Csaba, din Odorheiu Secuiesc, în expoziția din podoabe de ceramică, ce au la bază forme și ornamente populare, prelucrate și adaptate după fantezie proprie, modelate din lut ars și pictat manual, reprezentând: păsări stilizate
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
cilindru. Pasiunea pentru nai a transmis-o și fiicei sale, Dalila Cernătescu, interpretă renumită atât în țară, cât și în străinătate. Nagy Margareta, localitatea Chendu, județul Mureș, grație creativității proprii, a reușit să ridice la nivel de artă un meșteșug străvechi din satul dumneaei, care consta în împletirea de coșuri, saboți, pălării, platouri, din foi de porumb. În expoziția dumneaei frumoasă și atrăgătoare, pot fi admirate obiecte de design ambiental: coronițe, coșulețe, îngerași, iepurași realizați din pănuși de porumb și flori
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
obiecte din piele lucrate în atelier propriu, după un meșteșug învățat în familie: curele, chimire, opinci, harnașamente, portchei, portcuțite, tolbe de vânătoare, huse de arme. Curelele sunt împodobite cu motive florale: lalea, floare-de-colț, ghinda specifică obiectelor de vânătoare. Sticlăritul, meșeteșug străvechi, își are și el reprezentanții lui la târg. Mihai SRL Miercurea-Ciuc, județul Harghita, produce obiecte din sticlă suflată manual, arsă la 250 de grade, pictată manual cu pensula, în tente de roșu, maro, mov, combinație de portocaliu cu maro și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
la Târgul de Crăciun, vechi de peste 200 de ani, „Kristkindelmarkt” de la Nurenberg, Germania. Zoltan Dănilă, Sighișoara, județul Mureș, membru al Asociației Meșterilor Populari din Moldova, prezintă la târg împletituri în papură, confecționate în localitatea Câmpenița, județul Mureș, după un meșteșug străvechi. Înainte de 1990 grupuri de tăietori de papură mergeau în Delta Dunării, tăiau papură și o transportau cu trenul acasă, după 1990 din cauza prețului mare al transportului, papura este tăiată din bălțile din jurul Mureșului și al Târnavelor. După ce este uscată, este
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de artă autentică” pe care eseistul o vede drept „izvor de meditație și de fascinație continuă”, ca rod al „efortului personal de concentrare, de esențializare, de intuiție artistică”, relevând puterea, capacitatea și talentul sculptorului „de a crea din simbolurile civilizației străvechi un sistem de semnificații și de valori cu trimiteri la tradiția spirituală”. Recenta apariție editorială este rezultatul unui mai vechi interes al autorului pentru viața și opera marelui sculptor despre care, an de an, profesorul le-a vorbit elevilor săi
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
viziuni fascinante și tulburătoare”. Ca într-o „magică retortă”, creatorul acestei capodopere „a despărțit pământul de ape, a însuflețit văzduhul și marea, a făcut lumină”, din mâinile sale fermecate ieșind „luminozitate, șlefuire, lustru”, în așa fel încât acea „formă între străvechi și modern, dincolo de Cyclade, de vârsta de bronz, cu izvor în paleolitic” să exprime „misterul care îi oferă și prețuirea, și nemurirea” femeii, după cum însuși creatorul mărturisea. Eseul se încheie cu o selecție de maxime aparținând marelui sculptor, dintre care
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
baza vieții” acesteia, alături de „familie și de literatură”. Din Grecia și Spania, scriitoarea și familia ei călătoresc prin toată Canada și prin America, fără a uita, în fiecare an, România, unde este copleșită de „oamenii simpli[...]rămași ca în timpurile străvechi, învăluiți în aura înțelepciunii, a bunului simț, a simplității și curățeniei sufletești” aflați în deplină comuniune cu natura care o entuziasmează cu peisajele ei divine. Una dintre temele predilecte ale Elenei Buică (cea mai importantă) este rememorarea amintirilor din vremea
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]