1,359 matches
-
niște paie uscate, o tânără femeie îl privește cu ochi calmi, întrebători. Poartă pantaloni albaștri vătuiți și bocanci cu talpă groasă. De sub flaneaua lălâie de lână verde se vede gulerul unei cămăși maro, bărbătești. Are ochii febrili și tenul aproape străveziu, semn al unei epuizări înaintate dată de o boală sau suferință care încă se manifestă. Obrajii supți și broboada neagră din jurul capului o fac să arate asemeni unei călugărițe misionare. Alături de ea, într-un coș din nuiele, doi bebeluși scâncesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de iarnă, lacrimile pot fi la fel de periculoase ca și un glonț. Transformate în cristale, poți orbi din cauza lor. Silențioși ca niște șerpi și la fel de periculoși soldații încep să înainteze printre copacii care mărginesc șoseaua. Luna dispare ascunsă de un nor străveziu și întunericul nopții se transformă într-o beznă ciudată, albăstruie. Răsărit pe neașteptate în fața lor, un post german de pază este lichidat din mers, cadavrele dispar repede, ascunse în tufișuri. Tăcuți și invizibili, atacatorii pătrund în câmp deschis. Instinctiv, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și dădea În cărți. „O pasență, domnule judecător - mi se arătă a bine: uitați aici craiul de ghindă...” Își scoase apoi ochelarii cu rame mari, prea mari, dar zice-se „moderne” și mă privi ștergîndu-și ochii cu o batistă mică; străvezie, dantelată cu monogram auriu, pe care nu știu de ce Îl numea „de stil imperial”; n-o contraziceam pentru că nu pricepeam și chiar dacă aș fi avut vreun temei n-aș fi făcut-o - era lumea ei, ideația În care a străbătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
decorul: "Aroma piliturii îmbibate de ulei îi amețește simțurile. Muncitorul nu mai vrea să plece acasă. Nu mai poate. Nu-l siliți să plece dacă nu vrea! Rămâne în singurătatea atelierului său. Aerul dinăuntru, călduț, aproape umed, țese o haină străvezie care se depune ușor pe trupul lui. Îl învinge în scurt timp adormindu-l." (Visul). Cea mai spectaculoasă metamorfoză e a menghinei înseși, căreia - într-o cascadă de echivalări metaforice - îi cresc coapse "albite de-atâta efort", petale de floare
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
declară de falsă. Să ne ierte d. T., dar adevărul înainte de toate. Amicus Plato, magis amica veritas. Articolul 2 garantează integritatea teritoriului român și despre Rusia, aceasta-i opinia lumii întregi; opinia contrară e pur și simplu o sofismă foarte străvezie. Iară faptul că o telegrama a marelui duce a fost trimisă M. S. Domnitorului, cerând ajutorul armatei române, este un fapt autentic. Însuși guvernul a declarat-o în ședințele secrete ale Adunărilor și, până când nu se va dezminți în mod
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din cauza înțelegerilor dintre delegațiunea majorității și aceea a opoziției. E justă deci obiecțiunea făcută de d. Mîrzescu că guvernul, având nevoie de amânare, s-o ceară în mod net și cinstit. La ce vecinica fineță bizantină, la ce apucături diplomatice străvezii pentru oricine, la ce tertipuri în locul procedării deschise și oneste? Pentru a nu mărturisi că partidului guvernamental i-e frică de un orator ca d. Maiorescu? Dar ni se pare că tocmai tertipurile acestea sânt o dovadă și mai mare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
relevează că evreii sunt poporul lui Dumnezeu și-și rezumă astfel planurile pentru viitor: "Recunoașterea jidovilor ca membrii egali îndreptățiți a cam pătruns până astăzi: recunoașterea jidovismului însă e supusă unor grele lupte. " Spre a face ideea aceasta și mai străvezie citează cu bucurie în scrisoarea sa deschisă acea modestă vorbă a lui Benjamin Disraelis că, față cu popoarele europene, evreii sunt o rasă superioară". Jidovimea fiind de mult recunoscută la noi ca comunitate religioasă, ce mai rămâne, ce mai poate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asemenea delir conțineau scrisorile. Una dintre ele, cea de-a doua, era așternută pe două coli poștale, scrise mărunt, de format mare. În sfârșit, prințul ieși din parcul întunecos prin care rătăcise mult timp, ca și în ajun. Noaptea luminoasă, străvezie i se păru și mai luminoasă ca de obicei. „Oare chiar să fie atât de devreme?“ se gândi el. (Uitase să-și ia ceasul.) De undeva de departe auzi muzică. „La gară, probabil, își zise el; desigur, astăzi nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
senzației fruste, tratată însă în alambicurile „alchimiei imaginii”, plantele și animalele poetului alcătuiesc o lume de paradis recuperat, contemplată cu uimire de un spectator ingenuu, într-o atmosferă limpidă, sărbătorească: „ce frumoase instrumente de muzică sunt peștii / în acest glas străveziu ca un acvarium”, „câmpurile poartă funde de fum și pădurea e o fereastră de răcoare”, „o pasăre îți adoarme pe buze”, „genele descriu în argintul minutului frunze”, „miresmele își lovesc în aer cheile”, „fântâni obosesc ca metalele”, „peștii fosforescenți șsuntț
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nări să ia parte la sărbătoarea poemului?” (Pădurile orchestre). Sau, tot aici, această viziune de muzicale metamorfoze, în care formula „vaselor comunicante” se concretizează în reveria comunicării osmotice a regnurilor: „Mai încolo, spre întâiele forme ale pădurii prin care corpuri străvezii de adolescente se disting o dată cu boschetele blonde, te vei putea întreba dacă arborii n-au crescut din instrumentele de muzică îngropate pe vremuri la locul lor de astăzi al rădăcinilor lor. Iată, din armele și osemintele strămoșilor crește câteodată tulpina
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de altfel, Hotarul de fum și nu făcea decât să înscrie în tiparul strofic trasat cu o oarecare fermitate contururile aburoase și în mișcare ale unei lumi deopotrivă văzute și visate: Auz și văz. Ochi plini de constelații, Și norii străvezii pe frunți, pe voce. Columne de cenușă să evoce Prieteni dispăruți. Și-atâția alții. Arbori de fum. Prund. Călătoare roce Miresme fugitive. Zvon. Migrații... Iar în cel de al doilea, sub un titlu sugerând și el evanescența, deși în regim
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
botezul și cuminecătura, realizate de un agent abilitat. Acesta este Varlaam, un ascet de marcă preschimbat în neguțător, care reușește să înșele străjile puse de regescul tată și să pătrundă la prinț sub pretextul înfățișării unei nestemate nemaivăzute. Transferul este străveziu, dar metafora aparține inventarului agreat de cititori. Pustnicul aducea mărgăritarul supremei sapiențe, al doctrinei salvatoare. Învățătura este translată prin parabole (unele, precum „omul urmărit de inorog”, „cei trei prieteni”, „cele patru racle”, „orașul care-și schimba conducătorul în fiecare an
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
telefoane, arestări finale se exercită asupra românilor. Colonelul (George Constantin) are un ton aspru și insidios nu numai cu spionii, dar și cu simplii cetățeni. Sunt încurajate și folosite delațiunile populației cu simț de răspundere și observație. Avertismentul e mai străveziu ca niciodată, și nu la adresa spionilor, ci a cetățenilor României cărora le-ar putea trece prin cap să facă „prostii”. Propaganda prin filmul istoric rezistă până în noiembrie 1989, când apare Mircea, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Mesajul e același ca
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de soție, dar nu va renunța la formula tradițională, care Îi rămăsese mai apropiată. La revenirea Smaragdei dintr-o gravă decădere provocată de boală, așezat pe marginea patului, Iorgu abia Îndrăznea să atingă cu laba-i păroasă degetele subțiri și străvezii aruncate pe plapumă, abia Își găsi puterea să spună: Slavă Domnului, dragă Smărăndița, prin mare pojar și năcaz am trecut, amu a da Domnul și are să fie bine. Smaragdița Îl fixa cu o privire ciudată. În simplitatea lor, oamenii din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
puternică influență asupra teologiei în general. Adorația lui Dumnezeu, pe care o întâlnim și la Maimonide și la Toma din Aquino, este redată poetic, multe secole mai târziu, de filosoful catolic Angelus Silesius 7, în cuvintele: Dumnezeu este un nimic străveziu, pe care acum și aici nu îl pot atinge vreodată 11. În comentariile sale asupra Mishnalei, Maimonide formulează cele treisprezece principii ale credinței iudaice: 1. Existența lui Dumnezeu; 2. Dumnezeu este o unitate indivizibilă; 3. Spiritualitatea lui Dumnezeu este lipsită
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și eșec sentimental, dintre dramă și comedie. Paradoxal, chiar pasiunea ei pentru excese la cumpărături o va ajuta să se descurce într-o situație ce pare fără ieșire. Poetul cu literă mare (II) Deși venele poeziei lui Nichita Stănescu sunt străvezii, iar sângele său e alb, deși ajungem să vedem prin ea, o înțelegem tot mai puțin, mai lacunar. Personal, i-aș oferi o medalie criticului care mi-ar dovedi că a înțeles pe deplin versurile din Oul și sfera sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
în cel mai cunoscut muzeu al principeselor... Alt gen ar fi Tornada de Manilla, care aduce cu cochilia de melc, - ca și, din nacru roșu cu perle veșnice, cocoșu’ de la Bangkok. Și,-așijderi, cam ca un balon din chewing-gum de străvezie (iar nu ca la balet, un alb tutu), cea a prințesei Matüvü. Pe-a cincea nu pot s-o ating nici cu o șoaptă: un paing expert, - umbraticei prințese pe nume Nocția, i-o tot țese“. ÎNGHEȚATE: „Înghețată ușoară, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
relativ inconsecvent poate avea o semnificație datorită plasării sale anume - cum ar fi aici, unde temperatura accelerată a Stephaniei este întreruptă de o descriere lungă a ceea ce face tata: își duce în brațe soția bolnavă și reflectă asupra siluetei ei străvezii, a puterii ei slăbite, a preferințelor ei vestimentare, a altor amănunte care distrag atenția și care generează suspans. Tot așa, se creează un efect dramatic cu acumulare de tensiune în paragraful lung care o situează pe Stephanie în camera ei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de soție, dar nu va renunța la formula tradițională, care îi rămăsese mai apropiată. La revenirea Smaragdei dintr-o gravă decădere provocată de boală, „așezat pe marginea patului, Iorgu abia îndrăznea să atingă cu laba-i păroasă degetele subțiri și străvezii aruncate pe plapumă, abia își găsi puterea să spună: - Slavă Domnului, dragă Smărăndița, prin mare pojar și năcaz am trecut, amu a da Domnul și are să fie bine. Smaragdița [notează autorul] îl fixa cu o privire ciudată“ (1, 144). În
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
al garniturilor în mers, halta Pod Prahova material rulant, pe cît nu oprește aici, dunga carpatică printre surogatele verticale de pe loc, casele provizorii, mai de durată este trenul, calcul al trecerii lor, Perișul în trei oameni, lacuri, casă de vacanță străvezie, mai mult un pavilion cu lavițele pe margine, numărul 645, cîmp, o clipă darul munților, pe sector infim de orizont, oi și capre pe miriște, teren arat, ocean de pămînt, în pilda lui s-a făcut peste tot netezime, contralumină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mă-ncoa', iar ai mîncat c...t, ia ui' ce mutră de chiabur! Canalul Dunăre Marea Neagră plin ochi cu linia ferată pe el, pe noi, peste port și corpurile fabricii de ciment, umflăturile de deal pe șiruri de becuri, zi străvezie în inima deplasării caldă, dormi în frig, dunga de albastru, orice abordare e bună, bisericuță de Dobrogea albă, transportul inflație de punți spre mare, cîmpuri de case pitice și păcatele colective Constanța, pelteaua om întinsă pe sol în minilogica ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
etc., pădure cu aromă, căprior pe două salturi familiare privirile familiare Baudelaire, avertismentele ulterioare la mecanic tot două, cele ale Domnului nu sînt mai multe, dar converg către ele, șoim peste prăpastie, a cîmpului oglindă mai diafană ca apa!, morminte străvezii Dan Stanca, dealurile perioade în fraze CFR, țin minutele, Buhăești firescul dintr-un joc respectat îl anticipă, pe fereastră aer încins din locomotivă, luciri uleioase și pe brazii creuzotați, calul pintenog de trei picioare, haina pădurilor metaforă și pleonasm, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
colț de cameră. Obiceiul acesta îi conferea aer de visător pierdut în meditații sau preocupări numai de el cunoscute și, din acest motiv, se întâmpla ca Eban să treacă pe lângă colaboratorii săi fără să-i observe, de parcă ar fi fost străvezii. Ceva de genul acesta mi s-a întâmplat și mie. În 1972, Abba Eban a venit în vizită oficială la Bruxelles. A avut convorbiri cu primul-ministru și cu ministrul de externe, a fost primit în audiență de curtoazie de Regele
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
spus, avem de a face cu două tipuri de sminteală, adică de intoxicație intelectuală: unii sunt intoxicați de contingențe, alții, de angelism. Unii stau de dimineața până seara cu nasu-n brazdă, alții se îneacă în cer, ca într-o zeamă străvezie, fără gust și fără articulații. Două specii de prostie roză, semnalând prezența unor inși care au renunțat să mai respire prin plă mânii proprii și au trecut, euforici, „pe aparate“. O dublă victorie a unei presupoziții vicioase: presupoziția că tot
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cei care sosesc aici. Un bărbat care vorbește la telefon cu cei din țară le comunică bucuria de a se afla pentru prima dată pe aceste meleaguri ca și noi de altfel. Îi informează că apa mării este foarte caldă, străvezie, că se simte nemaipomenit de bine aflându-se lângă muntele Olimp. Mă uit în față și văd un șir de munți între care unul mai înalt. Acela era Olimpul. La ora aceea era multă liniște pe pajă și puțină mișcare
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]