1,841 matches
-
proprement dite, parce que le syntagme désigne, en effet, une plante aquatique, semblable à l'algue, appelée en roumain " matasea broaștei " (littéralement : " la soie de la grenouille "). L'équivalent français en est " la confèrve ". Leș traductions de ce syntagme șont différentes : " cu strai de broască-n par " " leș cheveux pleins d'algues " (I. Pan către nimfa/I. Pan à la nymphe) (Miclău, 1978 : 237) ; " portant dans leș cheveux des voiles de grenouille* " (I. Pan à la nymphe) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 111) ; * Îl s'agit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
voiles de grenouille* " (I. Pan à la nymphe) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 111) ; * Îl s'agit de la *confèvre (en roumain) = la soie de la grenouille. " leș cheveux parés de grenouille " (I. Pan à la nymphe) (Poncet, 1996 : 80). Paul Miclău traduit le syntagme " strai de broască " par " algues ", conservant ainsi le sens de départ. Veturia Drăgănescu-Vericeanu crée une métaphore, " des voiles de grenouille ", mais introduit en même temps une note de baș de page, dans laquelle elle explique qu'il s'agit de la *" confèvre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ele la poartă. Peste trei zile, coloanele armatei române treceau pe drumul de dinaintea casei lui moș Miron. Frontul fusese Împins Înainte. Era Învălmășeală mare, și o căldură !... Și prin Învălmășeala aceea de oameni și vite se vedea un bătrânel În straie albe, cu capul gol, cum tot iese pe portiță cu câte-o sarcină de otavă, și cum o Împrăștie Înaintea cailor. Aducea otava, iar În mână ținea o pâine albă, căpătată de la soldați. Pălăria Îi căzuse prin pod, În otavă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
fi o cetățuie neagră... N-am văzut-o... De când a fost pe-acolo se știe c-a căzut într-un fel de nebunie întunecată și tăcută. Alții spun cumcă moșu-său Petru Rareș s-ar fi tăvălind pe-aicea în straie rupte de pescar... c-ar fi pusnicind pin niște ruine, c-ar fi îmblînd noaptea cu vrăji pe țărmii mării... Mai știi! Om învățat, Petru Rareș... Poate că toate, cetățuia și locuitoarea ei; nu sânt decât vrăji de-ale lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a adus haine împărătești de argint și mitră de argint și șea de... M. Dar a doua oară? [PETRE] Toate de aur - și coroana de... M. Dar a treia oară? [PETRE] Știu eu? Tu nu știi? Una știu... El ascundea straie și coroana în horn și pin chiupurile cu cenușă. Așa-i? Eu n-aș face așa. Eu aș îmbla cu cocie cu 12 ar-măsari, ca un împărat... ca Vodă al nostru... M. Fus! Fus! {EminescuOpVIII 193} [PETRE] Ce e? M.
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ața de fus? Poate c-aș vrea să te văd cum zici tu - de-aceea... Dar orcum... multă apă pe Dunăre și multe fuioare pe fus aș toarce să văd una ca aceea. Da' daca Sf. Vinere ar fi ascuns straie de aur în cenușe? Știi tu de nu-s eu Sf. Vinere?... Pe ce știi? Mulți oameni găsește și-i duce-n casă la ea. Și tu poți fi unul... Nu știi tu ursita... [PETRE] Ursita! Ursita-s eu. Urzești
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
c-aud prin fire Un glas de tânguire, Dar poate gheața au trosnit, Oftând, în sine s-a gândit. ECO S-a gândit, s-a gândit. IONEL Cum fulgii de zăpadă S-așază în grămadă De lume cerul e-ndrăgit: În strai de nunt-o a-nvelit. [ECO] [O a-nvelit, o a-nvelit] IONEL Dar eu și cerul iarăși La chin suntem tovarăși, Miresele nu le avem, Suntem cu dorul logodiți. DORUL (alt; recitativ) Un om pe vârful meu senin, de unde caut lumea preste tot
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pare-mi c-aud prin fire Un glas de tânguire... Dar poate ghiaț-o fi trosnit - Oftând în sine s-a gândit ECO S-a gândit, s-a gândit... IONEL Cum fulgii-n mii de lături Tot cad, s-așază-n pături! În strai de nuntă strălucit Cerul natura a-nvelit. [ECO] Învelit, învelit... IONEL Dar eu și cerul iarăși În chin suntem tovarăși, Căci, de mirese despărțiți, Suntem cu dorul logodiți. [ECO] Logodiți, logodiți... PARTEA A TREIA VÎNTUL Ieșiți dar voi frunze Și semănături
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aud prin fire Un glas de tânguire, Dar poate ghiaț-a trosnit, Oftând în sine s-a gândit. ECO S-a gândit, s-a gândit... IONEL Cum fulgii de zăpadă S-așază în grămadă! De lume ceru-i îndrăgit Și-n strai de nunt-o a-nvelit. ECO Învelit, învelit... IONEL Dar eu și cerul iarăși La chin suntem tovarăși Căci de mirese despărțiți, Suntem cu dorul logodiți. ECHO Logodiți, logodiți... DORUL (alt; recitativ) Un om pe culmea mea senină, de unde caut lumea preste
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
IO] Nu, copilul meu, mai bine-i așa. Te mai vezi o dată bătrân și copt pentru mormânt, ți se face și calea mai singuratică, mai pustie; mulți amici te părăsesc, se despart de tine; nu -i plâng pe acei din straiele negre însă pe amicii necredincioși trebuie să-i plâng. (se scutură) Mi se pare că s-a făcut prea frig, nu? FELICE Da, da! Na, ține amândouă mantalele. {EminescuOpVIII 429} HISTR[IO] Dă-mi numai una. Viu îndată îndărăt. FELICE
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de fete- fecioare în scenariul mitico-epic în discuție. Prezența și aportul personajelor feminine în cadrul acțiunii de „legare” a monstrului pare să introducă o semnificație erotică. Nu întâmplător, ele trebuie să fie tinere fecioare și să fie expuse, goale sau în straie de mireasă, pe malul apei sau în fața peșterii în care sălășluiește balaurul. Ulterior, când a apărut motivul „eroul care răpune monstrul și mântuie fecioara”, aspectul erotic nu a dispărut. Doar că în relația erotică fecioară-balaur acesta din urmă este înlocuit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
neputincioși, în condiții economice critice (secetă, compromiterea recoltei etc.). Data sortită uciderii rituale - consemnează Romulus Vulcănescu - trebuia să fie o zi de lucru. Dis-de- dimineață bătrânul în cauză, fără să știe sau conștient, dar fără să protesteze, era îmbrăcat în straie de sărbătoare, apoi la namiază era scos în bătătura satului, salutat cu respect de săteni. Fiul lui, o rudă apropiată sau un cetaș din neam îi punea un drob de mălai copt pe cap și în liniștea abătută a celor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai bun, dar nu e treaba mea să pun la îndoială căile Domnului! Jeremiah se prăbuși în praf, tușind și frecîndu-și gâtul. Fața i se învinețise și arăta caraghios. Imediat s-a găsit cineva să râdă, dând tonul celorlalți. Aranjîndu-și straiele simple, Stin îl mai privi o dată pe bondoc. ― Și, chiar așa! Ce te face să crezi că vreuna dintre fete vrea să fie cu tine, Jeremiah? Cu un om care nu câștigă niciodată!? Ca și cum însuși Dumnezeu ar fi aranjat umilința
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
privi camarazii în ochi. Omul acela era foarte periculos, dar deocamdată se putea dovedi mai prețios dacă era păstrat în viață. ― Cum ajungem la documentele alea? Zi-ne și o să te lăsăm să pleci. Severus se ridică cu greutate, aranjîndu-și straiele ponosite de parcă ar fi fost cine știe ce veșminte scumpe. ― Sigur, bate-ți-l pe Severus! Avea dreptate străbunicul meu când zicea că nu poți avea încredere într-un Boszt! Niciodată n-au fost oameni de onoare. I-au jignit pe cei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
manualelor de limba și literatura română folosite în învățământul primar, s-au identificat numeroase elemente etnocentrice și autoglorificatoare din punct de vedere etnic. Astfel, unul dintre abecedare cuprinde o lecție de românism: „România este un pământ minunat. Noi purtăm mândrul strai românesc. Cântecele noastre sunt neîntrecute”. În acest registru se plasează mai multe conținuturi din manualele analizate. Perspectiva mitică asupra trecutului este transmisă prin introducerea în manual a unor pasaje eroice de literatură istorică românească referitoare la Alexandru Ioan Cuza, Preda
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
conceptual: chintesența Epicurianului - în același timp ca pe o figură istorică, dar și contemporană, cunoscută pentru libertinajul său și pentru năzbâtiile sale poetice licențioase. Temperamentul lui Valla exclude jumătățile de măsură: omul polemizează, luptă, militează. Pe scena filosofică, Antonio poartă straiele unui soldat al epicurismului, o uniformă croită pentru el de Valla dintr-o altă stofă decât a hainelor sale. De unde un elogiu adus jubilărilor celor mai așteptate, firește, dar și altora... A bea vinuri bune, a mânca mâncăruri fine, a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
două ore, l-au crezut mort. Oamenii lui l-au adus la castel. A vomat de mai multe ori cantități impresionante de sânge. încet-încet și-a revenit. La început, nu distinge nimic, doar un pic de lumină. Apoi își vede straiele pline de sânge. își imaginează mai întâi că a fost de glonțul vreunei archebuze. închide ochii, se crede pe moarte și, lucru extraordinar, experimentează trecerea liniștită de la viață la moarte. își dorește chiar să moară, închide ochii ca pentru a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
divan... Ca om liber, el caută calea de mijloc - ca mai toți filosofii Antichității. Afectarea mizeriei este pentru el perfect echivalentă cu etalarea bogățiilor. Modelele lui Aristip nu sunt nici cerșetorul, nici bogătașul. El nu vede mai multă virtute în straiele zdrențăroase decât în veșmintele de brocart și de mătase. Dacă într-adevăr banii nu contează, sau, oricum, nu contează cine știe ce îlucru pe care Aristip îl crede), măcar să servească la ceea ce sunt destinați: să te scutească de necazuri - o lecție hedonistă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
personaj sărac conceptual, teza sa va suferi de aceleași lipsuri. Dar procedeul își arată limitele! Socrate evoluează într-un decor în care celorlalți le revine un rol egal cu cel al unei mese ori al unui scaun. Curios, el poartă straiele dușmanilor lui Platon: sofiștii. Psihologia nu a dat un nume acestui straniu și recurent complex care constă în a reproșa semenului ceea ce refuzi să-ți reproșezi ție însuți. Păcat, pentru că această patologie saturează cotidianul delincvenților relaționali, care sunt numeroși. Platon
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
primul În arealul românesc. Mi-au plăcut și imaginile pe care le-a sugerat Ruxandra - Madame Récamier, Madame de Pompadour, care fac istoria... Din punctul acesta de vedere, cred că am putea compara acest balet al umilului și derizoriului În straie de gală cu baletul lui Ludovic al XIV-lea, unde toți nobilii de la curte se Îmbrăcau ba În păstorițe, ba În păstori, deși aveau veșminte mult mai extravagante decât Philemon și Baucis. Nicolae Turcan: Dintr-o posibilă hartă a locurilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intră în Siena călare pe un măgar./ În Siena sau altă umbroasă așezare de oameni./ De un an cetatea îl așteaptă./ «Dante ne va salva!» surâd municipalii./ «Ciuma, otrăvitoarele zvonuri, plictisul.../ Dante ne va salva!»/ Mândrii cetățeni ai Sienei, în strai măreț,/ se înfuriară foarte:/ «Acesta nu-i Dante, nu poate fi Dante,/ Aduceți-l pe Dante!»/ Cel de pe măgar se ridică în șa./ Strigă și el după puterea lui:/ «Nu-i vită omul ci-i dator să aducă lumină lumii
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
poate fi Dante,/ Aduceți-l pe Dante!»/ Cel de pe măgar se ridică în șa./ Strigă și el după puterea lui:/ «Nu-i vită omul ci-i dator să aducă lumină lumii/ și să alunge ceața!»/ Mândrii cetățeni ai Sienei, în strai măreț,/ izbucniră în râs.” Consecința cea mai directă este un regim schizoid, vital și în același timp traumatic pentru respirația poemului. Schizoidia este explicitabilă printr-o serie de cupluri tensionate și antinomice, descompunând cele două sintaxe care intră în compoziția
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
demitizării și relativizării. Însăși „linia de plutire”, imagine-cheie, este un rezultat aproape palpabil, deși nu prea glorios, al căutării și obținerii unui echilibru. Unul precar, fragil, cu atât mai de preț: „Printre drepturi și îndatoriri linia de plutire gâfâie / în straie de sărbătoare”, „Depășind romantismele trebuia să adaugi / ceva la povestea aceasta. Între o exactitate și alta / memoria trece cu biciul”, „o, acest banal instinct al nuanței / soluții de echilibru ia în arendă”. Sau un echilibru aparent, ascunzând sub desenul lui
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > O NOUĂ TOAMNĂ... Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Coboară astrul la chindie Și zarea-n strai de aur o îmbracă, Un vânt sfios, pătruns în vie, Împrăștie buchet de busuioacă. Un stol de grauri de pripas, Ca un penel stropind grăbit Un rest de tuș în el rămas, Pătează cerul în pepit. În nucul cel de-
O NOUĂ TOAMNĂ... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381271_a_382600]
-
Ce puteri magice are acest veșmânt ce nouă, roamanilor ne este atat de familiar? Am deschis ochii având această frumusețe rară drept model și ideal, si acum revăd abecedarul meu ce avea chiar pe coperta imaginea unor copii îmbrăcați în straie populare. Biblia ne-nvăța că “nimeni nu-i profet în țara lui”¦și IA noastră românească a redevenit din nou “la modă” după ce a cunoscut un succes răsunător în modă internațională, casele de modă cu renume folosind IA drept inspirație
IA ROMÂNEASCĂ ÎN ZIUA DE SÂNZIENE, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381287_a_382616]