1,448 matches
-
conceptul montării o situare într-un rol de dublă orientare a privirii, perfect adecvată voyeurismului relațiilor de autoritate manipulata pe care un club sado-maso îl presupune. Te uiți la actori și dincolo de actori, în strada-performance. Torturat și spălat cu zăpadă Stratificarea privirii e esențială și în spectacolul regizat de Zholdak, cel mai violent-inocent manifest de teatru cinematic din 2007. Viața cu un idiot expune și interpune între acțiunile din scenă și ecranele suspendate care suprasolicita „creierul senzorial“ al spectatorului filtre de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
să se calce în picioare, la magazinele de Stat. E de invidiat situația unor miliardari de astăzi, care își rezolvă aceste trebușoare fie prin raiduri personale în capitale occidentale, fie prin delegare de responsabilități. Între fosta „echitate socialistă“ și actuala stratificare capitalistă, îți este dat să înghiți în sec și să te răzbuni pe cine poți. Pe cine altcineva decât pe cei care îți seamănă, care au același statut financiar și social ca și tine, care caută și cumpără exact ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
o mare parte dintre ele. Autorul își evocă nu numai copilăria, ci și adolescența și maturitatea întâmplată la Bârlad, oraș căruia îi dăruiește tot ceea ce poate ca șef de clasă, de promoție, ca exemplu de corectitudine morală. Este o profundă stratificare, în ordinea păturilor sociale, din vremea când Școala Normală din Bârlad însemna un drum pentru copiii satelor (unul dintre acestea este Priponești - Bârlad, locul natal al lui Alexandru Mânăstireanu). Dacă am gândi și întreaga „biografie” sub raportul real, al vremurilor
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
se comportă oamenii în momentul de față? Unii oameni mănâncă și beau (alcool), până se umflă, se îmbolnăvesc și mor în dureri și suferințe. Sunt lacomi, acaparează cât mai multe bunuri materiale, privându-i pe alții de strictul necesar. Acum, stratificarea socială se face după suma de bani pe care îți permiți s-o cheltuiești pentru nevoile personale, altfel spus „pe ce picior trăiești”. Sunt prezentați la T.V. miliardari români (deveniți bogați după 1989): unul în scaunul cu rotile, unul cu
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
eu-lui ca punct de vedere ultim). Structura limbii reflectă structura realului ori a modului de-a fi al căilor prin care constituim ființa? Altfel spus, limba este doar un mediator sau este și un intermediator? (Cu referire la o posibilă stratificare a realului, limba fiind cumva un strat intermediar.) Femeia este "mai exterioară" decât bărbatul; existența ei este construită în mai mare măsură pe ambianța pe care și-o creează în jurul ei, ce o învăluie devenind Ea. Casa, copiii, familia, sunt
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Voiam doar să spun că munca unui băiat de serviciu este stabilită În funcție de o anumită metodologie, aproape comună În toată lumea. Dacă Înveți regulile de bază, e chiar o meserie foarte simplă. Apoi, vezi tu, la originea acestor reguli a stat stratificarea socială occidentală. Cu alte cuvinte, băiat de serviciu Înseamnă servitor. Unui băiat de serviciu i se cere să aibă o personalitate cât mai ștearsă, dar asta nu Înseamnă că trebuie să se transforme Într-un robot. Însă, cum să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
atârnate pe un perete una lângă alta. Fotografiile cui? Ale tale. La diferite vârste, ale altora, bărbați și femei, chiar și fotografii foarte vechi, scoase parcă dintr-un album de familie, dar toate împreună par să constituie un montaj al stratificărilor existenței, mai degrabă decât să aibă funcția de a aminti persoane determinate. Ramele sunt diferite una de alta, forme florale din secolul trecut, din argint, aramă, email, baga, piele, lemn sculptat; ar putea corespunde intenției de a valorifica niște fragmente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
atâtea cărți împreună. Eu iubesc cărțile... — Explică-te. — Da, îmi place să fie cărți în jur. De aceea e plăcut aici, la Ludmila. Nu ți se pare? Îngrămădeala paginilor scrise învăluie atmosfera, așa cum desimea frunzelor învăluie o pădure; nu, ca stratificările de roci, dalele de ardezie, lamele de șisturi: încerci să vezi prin ochii lui Irnerio fundalul din care trebuie să se desprindă ființa vie a Ludmilei. Dacă poți câștiga încrederea lui, Irnerio îți va dezvălui secretul care te intrigă, relația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
adormiți, ca mai toți dintre noi, visau fără efort și disciplină deosebite. Visul profesionist, care poate fi înregistrat și difuzai pentru distracția celor mai mulți, este o meserie extrem de căutată. E nevoie de capacitatea de regularizare și canalizarea impulsurilor creatoare semiconștiente, de stratificare a imaginației în straturi paralele, ușor de observat. E vorba de o combinație extrordinar de greu accesibilă. Această combinație, atunci când se realizează, face din visătorul profesionist cel mai organizat dintre toți artiștii, dar și cel mai spontan: un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
succes, adunate de prin Nicholson, din Jurnalul fiziologiei anormale și altele asemenea. Vorbele rostite și vaietele se loveau unele de celelalte în camera sufocantă, în timp ce ochii ambilor bărbați erau fixați asupra labiilor acum desfăcute ale vaginului lui Bull. Observară împreună stratificarea orificiului. Felul în care moliciunea uscată a spațiului din spatele genunchiului se topea în striațiile membranale ale vulvei. Bull icni din adâncul pieptului său de taur. Se ridică în picioare, se trânti pe pat și se ridică din nou. Aruncă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de certitudine patetică i se opune comunicarea de informații privitoare la fapte, exterioară și superficială ca și acestea și asimilabilă și ea unei pure factualități. De unde își ia aceasta modelul? În societatea generată de autodezvoltarea orbească a tehno-științei care bulversează stratificările anterioare, dispozitivele tehnice înlocuiesc treptat praxisul subiectiv al oamenilor; comunicarea nu mai este aici o relație vie întemeiată pe rostirea personală și tributară de fiecare dată indivizilor care intră în relație, ea nu mai este intersubiectivitate ci, tocmai, un dispozitiv
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de memorări a unor fapte reale, uneori auzite, alteori văzute de departe. Iar generațiile ulterioare au hipertrofiat în același timp, simplificând uneori până la esențe, au prefăcut, au interpolat. De multe ori nucleul principal al legendei este așa de copleșit de stratificările ulterioare, că abia îl mai găsești. Omul în trecutul îndepărtat era pus în situații care-l depășeau și pe care voia să și le explice. De aceea începuse să fie om! Dar de multe ori faptul real depășea cu mult
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ale României sînt uneori mai mari decît cele dintre România și alte țări europene. Regiunea de nord-est este pe locul doi al sărăciei din Europa, calculată în PIB pe locuitor, dar zona Bucureștiului este peste media europeană după același criteriu. Stratificarea socială subiectivă arată o Românie foarte polarizată, cu un strat de jos dublu față de media europeană și un strat de sus la nivelul țărilor nordice. Diferențele sînt mari între urban și rural, dar, pe de o parte, ele sînt și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
văd, nu m-o amenda ăștia că mă duc cu ea pe tren?“ Zare se uită cu multă atenție la vagoanele clasă când cursa de persoane trage la peronul din fața lor. Se gândește la clasele de obiecte care ar face stratificarea socială a posesorilor. La vagoanele de cale ferată, proprietatea colectivă deci, stratificarea după confort și estetică funcțională ar fi cel mult o bază pentru clasificarea călătorilor. Urmărește cu mare atenție cât de confortabil reușește să se așeze o capră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
tren?“ Zare se uită cu multă atenție la vagoanele clasă când cursa de persoane trage la peronul din fața lor. Se gândește la clasele de obiecte care ar face stratificarea socială a posesorilor. La vagoanele de cale ferată, proprietatea colectivă deci, stratificarea după confort și estetică funcțională ar fi cel mult o bază pentru clasificarea călătorilor. Urmărește cu mare atenție cât de confortabil reușește să se așeze o capră pe platforma unui vagon de pasageri, clasa a doua. Contrastul nu e destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
dintre el e. * Autorul își evocă nu numai copilăria, ci și a dole scența și maturitatea întâmplată la Bârlad, oraș căruia îi dăruiește tot ceea ce poate ca șef de clasă, de promoție, ca exemplu de corectitudine morală. Este o profundă stratificare, în ordinea păturilor sociale, din vremea când Școala Normală din Bârlad însemna un drum pentru copiii satelor (unul d intr e acestea este Priponești - Bârlad, locul natal al lui Alexa ndru Mânăstireanu). Dacă am gândi și întreaga «biografie» sub raportul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
structurilor sociale din lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
cum anumite reguli s-au schimbat pe parcursul evoluției societăților, de la cele mai simple pe care H. Spencer (1897/1900, 178) le numește "societăți de vânători", până la societățile mai evoluate, "militante", și cele moderne, industrializate. În paralel cu transformarea formelor de stratificare socială, s-au produs și modificări în uzanța vestimentației. La început, haina, confecționată din blana unor animale sacrificate, semnifica curajul sau supremația omului primitiv care câștiga lupta pentru obținerea hranei. Ulterior, pe măsura evoluției către societățile "militante", a apărut nevoia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
conțin aproximativ 40 de exemple din estetică. Eseul lui Georg Simmel (1904) despre fenomenul modei a fost valorificat în sociologia modei și interpretat separat de aspectele generale ale scrierilor sale, fapt care a dus la la încadrarea acestuia în tematica stratificării sociale. În acest fel, concepția simmeliană despre modă a fost considerată greșit un efect al stratificării sociale, fiind relaționată capitalului economic. O analiză de ansamblu asupra lucrărilor lui Georg Simmel indică sensul pe care autorul l-a dat acestei noțiuni
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost valorificat în sociologia modei și interpretat separat de aspectele generale ale scrierilor sale, fapt care a dus la la încadrarea acestuia în tematica stratificării sociale. În acest fel, concepția simmeliană despre modă a fost considerată greșit un efect al stratificării sociale, fiind relaționată capitalului economic. O analiză de ansamblu asupra lucrărilor lui Georg Simmel indică sensul pe care autorul l-a dat acestei noțiuni, anume de formă emergentă în interacțiunea socială a indivizilor (vezi capitolul al II-lea). 1.4
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
societății copiază mai întâi ideile, dorințele, manierele și apoi comportamentele, stilurile de îmbrăcăminte, limba, obiceiurile claselor de sus. Cea de-a treia lege, cea a degradării modelului social al imitației, este răspunzătoare de propagarea continuă a imitației și de menținerea stratificării sociale (idem, 235). În etapa de debut a psihosociologiei, imitația a reprezentat un cadru explicativ la care au recurs diverși autori pentru a înțelege comportamentul indivizilor. Gabriel Tarde, William McDougall (1871-1938) și Edward A. Ross (1866-1951) au explicat achiziționarea și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în istorie. În următoarele paragrafe, voi susține precedenta afirmație, corelativă teoriei lui Norbert Elias, prin câteva exemple din istoria vestimentației. După aproximativ trei secole de dominație a absolutismului în Europa, către sfârșitul secolului al XVIII-lea, în saloanele și în stratificarea multiplă a societății franceze începe să se individualizeze tipul social al burghezului (Girolamo de Michele, 2004/2005, 239), care cunoaște și aplică principiile modei vestimentare tocmai pentru a se opune regimului lui Ludovic al XVI-lea. Și femeile își fac
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
noi mode consonante direcției gustului colectiv. Prin urmare, prestigiul social al elitelor nu se recunoaște după ostentația simbolurilor de clasă, ci după intuiția membrilor elitei cu privire la direcția gusturilor colective. Difuzarea modei nu mai este un proces pe verticală, declanșat de stratificarea socială, ci o spirală constituită deopotrivă de selecțiile colective ale inovatorilor, elitelor și adepților modei. Deși teoriei selecției colective i s-a reproșat caracterul vag al noțiunii de "gust colectiv" (G.B. Sproles, 1981, 120), meritul lui Herbert Blumer este, desigur
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
capital, poziția socială și, implicit, stilul vestimentar al acestora? Răspunsul la această întrebare ilustrează modul în care am gândit structura secțiunii dedicată contribuției lui Pierre Bourdieu (1930-2002) la fundamentarea teoretică a sociologiei modei. Am enunțat, în frazele precedente, o tematică (stratificare socială) și un concept (capital) care au făcut carieră în sociologie, în special prin lucrările lui Karl Marx (1818-1883) și Max Weber (1864-1920). La mijlocul secolului trecut, printr-o cercetare teoretică și empirică, sociologul Pierre Bourdieu caracterizat, în cadrul unui compendiu al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teoriilor sociale contemporane, drept "cel mai original și cel mai influent sociolog francez de la Durkheim și până astăzi" (C. Calhoun, 2000/2003, 274) semnala diferențele de gust din structura societății franceze a anilor 1963-1968, furnizând noi concepte explicative pentru delimitarea stratificării sociale: "capital cultural", "gust", "habitus". Teza sociologului francez Pierre Bourdieu despre gusturile culturale se aseamănă, într-un fel, cu cea a lui Georg Simmel prin originea kantiană a conceptelor pe care le vehiculează. Dar, spre deosebire de Georg Simmel care utiliza conceptul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]