1,419 matches
-
de flori în fața fiecărei locuințe sau magazin. Yudanaka este o localitate de munte unde zăpada a căzut din abundență și, în aceste condiții de iarnă, flori, fantastic de frumoase, sunt expuse afară, la intrarea caselor. Îmi plac „clopoțeii”atârnați la streașina caselor care, la fiecare adiere a vântului, scot sunete ce seamănă cu muzica sferelor sau cu glasul dulce al îngerilor. N-am rezistat tentației de a merge pe munte, chiar dacă drumul a fost greoi. Înaintând cu prudență pe coama muntelui
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
căpriorului, cu mișcări "larghetto". Întorcea apoi furca pe spate și bătea "allegretto" pe suprafața lor, pentru a le uniformiza și egaliza. Mai apoi, lovea "andantino" pe coama lor, cu furca întoarsă, pentru a mări unghiul de cădere a paielor spre streașină. Cele din urmă mișcări ale teribilei sale unelte erau pe un ritm "pizzicato", când, repezind o privire ageră, descoperea eventualele smocuri de paie zbârlite, intrate în grevă fără permisiunea edilului șef, și le arcuia o furcă "în numele Tatălui" spre luare-aminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o iau la dreapta. Panourile indicatoare confirmă: The Baptism Site se află la sud de capitală. Peste o oră, voi ajunge, voi vedea, îmi voi înmuia un deget în apa sfântă și voi striga Victorie! Viraj după viraj, cu mâna streașină la ochi, pândesc apariția în zare a unui pâlc de verdeață anunțând un thalweg de viață în valea de un blond spălăcit, cu bucuria crispată a celui care va ajunge în sfârșit la locul mult dorit: acolo unde " cerul s-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fost amenajat, pentru vizitatori, un punct arheologic. Un vag zid de cetate, un turn din neolitic deja mult scurtat de vremi și care continuă să se surpe, bătut de ploi și de vânturi. Proptelele și parapeții zac pe jos, o streașină stă de-a curmezișul, parcursul este incert, paznicul somnoros. Ceva mai la vale, fântâna lui Eliseu e intactă, iar firicelul de apă venită din subteran, bine canalizat, irigă perimetrul oazei. În depărtare se zărește muntele Celor Patruzeci de Zile, cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
E de presupus că Sadoveanu-poetul asistase la o simfonie, la dialogul privighetorilor cu luna: "Mergeam tăcuți, cu sufletele mișcate, spre ele. Ajunseserăm într-o roată de sălcii vechi lângă pârâul lui Faur. Apele parcă conteniseră, și chiar deasupra noastră, în streașina verde, o privighetoare cânta așa de puternic, încât îi auzeam deslușit gâlgâitul gușii. Era așa de aproape, încât dacă aș fi întins mâinile, am fi dat de ea. Ne amețea cântecul ei de foc, ca o revărsare strălucitoare, ne înfășura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bunurile noastre de vrăjmașul care ne jefuia fără de nici un drept și cu nerușinare, că numai la Academie era un sorț de scăpare pentru documentele noastre. A fost ireductibil în hotărârea lui. Am plecat indignată. Le-am ascuns în pod, sub streașină, într-o depresiune a podelei, unde era foarte greu de pătruns; unde, pentru a pătrunde, mi-am pus un costum special și de unde nu mai puteam ieși, nememorând cum vârâsem capul printre grinzi. Am trăit câteva momente foarte neplăcute, căci
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
e visul, Dar cât de neatins și iluzoriu! Când oamenii se-apropie de mine, Îi suspectez și mă separ de ei. Nimic mai trist decât un zâmbet care Repovestește o-ntâmplare tristă. Mă simt un cuib uitat de rândunele Sub streașină de casă părăsită. În atâtea nopți am tot cercetat cerul, Dar nu am descoperit încă propria stea. Văzând că nicăieri nu sunt, Am încetat să mă mai caut. Uneori îmi părăsesc trupul, Mai ales noaptea... Am văzut păsări murinde în
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
vegetație, deci hrană, vor veni și animale. Oile Își croiesc cărărui dese pe povârniș, ca gradenele unui amfiteatru, antrenând În vale pietrișul și solul abia format. Și așa, toltrele mai Încăpățânate arată Încă ca niște dealuri acoperite cu vegetație, de sub streașina cărora se mai ițește Încă vechea stâncă. Cele care n’au rezistat luptei nu se deosebesc cu nimic de un deal oarecare. Între semeața și stearpa stâncă de odinioară și blândul deal, e o singură deosebire: entropizarea; și o singură
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și de care fusese atât de bucuros. Țiganii care au privit scena de sus n-au putut să priceapă cum de alunecase, coborârea era ușoară, ar fi trebuit doar să se țină de bara metalică ce lega vârful turlei de streașina unde era fixată scara. N-au putut să priceapă, i-au spus și doamnei doctor, Zău, doamnă, nu e de înțeles cum de a căzut domnu tehnician, poate doar dacă a dorit dânsu să se întâmple una ca asta... Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
reflectoarelor electrice, s-a pornit o ploaie rece, udându-i pe bucureștenii îmbrăcați în mătăsuri și stofe ușoare, presărate cu flori, ieșiți în stoluri după petrecere... Am alergat ca potârnichile speriate pe la casele noastre, sărind prin tramvaie, pitindu ne pe sub streșini și balcoane, cu ziare pe cap, care mai de care mai uzi și mai plictisiți. Iar azi-dimineață toate au luat culoarea cenușie, culoare decentă printre toate, care nu obosește, care te adună pentru muncă și te stimulează. și, cu toate
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
că aș fi un om foarte, foarte bătrân, ale cărui rude, prieteni, toți, toți, au murit unul după celălalt, iar el a rămas uitat și singur, ocolit de moarte. În casă e o liniște de mormânt, doar afară picură de pe streșini prima zăpadă ce se topește... O, dacă ar fi numai împrejurul meu această singurătate, n-ar fi nimic, aș putea să fug de dânsa! Dar e în mine, înăuntru, și trebuie s-o rabd, căci a o nega ar însemna
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
puțin de la drumul arhicunoscut. Răsuflarea caldă a organelor olfactiv și bucal au topit toată zăpada abătută cu dușmănie spre fața mamei. Solidificarea zăpezii topite s-a finalizat într-un țurțure mare cât un morcov, asemănător celor ce se formează la streșinile caselor. Dar mama nu simțea și nici nu avea cum să vadă țurțuroiul ăla caraghios format dintr-o reacție firească prin combinarea respirației calde cu zăpada viscolită. Terenul pe care mergea era plat, fără denivelări și fusese semănat cu grâu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de ferestre. Mai întâi n-a înțeles fenomenul, temându-se că judecata ei a luat-o razna. S-a mutat la celălalt geam. Același lucru. Extraordinar! În timpul nopții viscolul depusese zăpada de jos și până sus, dincolo de geam și de streașina casei. Acum înțelesese. Așa se explica faptul că în odaie era o liniște înfiorătoare și un întuneric de catran. Eram sub controlul total și implacabil al forțelor dezlănțuite ale naturii. Totuși, vroia să se convingă pe deplin. Ținând lampa cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
aproape șase luni de iarnă neîntreruptă. Sentiment teribil de plăcut, de revenire la viață, o senzație care-mi aduce aminte de anii de școală primară, când încă mai exista primăvară și căldură "progresivă": întâi se topeau țurțurii de gheață de la streașină, apoi zăpada, apăreau timid ghioceii etc. Canadienii get-beget luau "băi de soare", numai în tricou, pe peluza încă acoperită cu petece de zăpadă. Afară nu cred că erau mai mult de 12-14 grade, în momentul cel mai cald al zilei
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
vorbele lui mergeau la inimile acelor mii de oameni care au început apoi să cânte cântece auzite de mine, în șoaptă și pe ascuns de la tata și de la bătrânii din sat, cântece ținute, până la acea vreme, pe la temeliile și pe sub streșinile caselor. Și nechezau caii sutelor de călăreți care străjuiau la poalele pădurii și chemau tulnicele și se aprindeau și ardeau înalte torțe. Dar eu simțeam că un mare foc se aprindea atunci în sufletele noastre, ale tuturor celor ce-l
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Aici se vindecă setea de mântuire și dacă ți-ai sângerat picioarele te așezi pe un podmol de lut. Uite e seară. Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi, ca un miros sfios de iarbă tăiată, ca o cădere de fum din streșini de paie. (Lucian Blaga,) CAPITOLUL I La început a fost legenda Motto: Căci tu Doamne, cu cel bun te arăți bun. Cu omul drept te porți cu dreptate. (Biblia. A doua carte a Regilor. Cap.22. Versetul 26 Cică, după ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lemn, dar un incendiu apărut ca din senin, având de partea sa vântul care bate mereu, le-a ars până la temelie. De atunci, după acel incendiu, începe reconstrucția și extinderea coloniei. Folosind piatra și cărămida crudă până și pereții de sub streașină, doar grinzile și structura acoperișului au fost din lemn. Cei înstăriți au acoperit casele cu tablă sau țiglă, ceilalți au folosit șindrila. Fiecare casă avea o parcelă de grădina de legume și livada cu pomi fructiferi, care de fapt au
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Nu. Mă descurc eu. De sus, din nori, cad fulgi deși, învăluiți de vînt. Ușa e lovită ritmic de ușorul metalic, iar zgomotul ei mă trimite cu gîndul la nopțile de insomnie ale copilăriei, cînd auzeam cum viscolul urla pe sub streașină și scutura zdravăn ușa de la intrare, în fața căreia, cuibărit pe bucata de preș din lînă, dormea cîinele. Tata se ridica din pat, lua șuba între umeri, aprindea felinarul și ieșea să vadă vitele. Mă sculam și eu din pat, beam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ne-a oprit când l-am incitat pe Serghei să exploreze mormanele pufoase și netede de zăpadă care vara erau ronduri cu flori. Nu ne-a lăsat să umblăm pe sub sistemul de țurțuri uriași ca tuburile unei orgi, agățați de streașini și strălucind magnific În lumina soarelui palid. Și a respins, considerând-o nedemnă, una din distracțiile mele preferate (născocite de Miss Robinson) - să stau Întins pe burtă pe o săniuță căptușită cu pluș, legată În față cu o bucată de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și un anume Volgin - ultimul și cel mai prost preceptor - schiind pe pământul Îngropat sub zăpadă din jurul moșiei, sub un cer albastru intens, aproape violet. Bătrânul nostru prieten ne invitase În locuința lui din clădirea școlii cu țurțuri atârnați de streșini, la ceea ce el numea o gustare; de fapt a fost o masă În toată regula, plănuită cu dragoste. Parcă văd și acum fața lui surâzătoare și Încântarea splendid simulată cu care tata a Întâmpinat un fel de mâncare (iepure la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
aceea, "căpetenia", "Maria Sutașa" să-i fie numele! Popii se adună, muierile se adună, țăranii îi așteptăm să se adune... Dar Mateiaș?... Unde-i falnica armie juruită să se adune? Unde ne sunt "tovarășii de luptă?" întreabă Stanciu cu palma streașină la ochi, cătând în jur. Parcă nu s-ar prea vedea în zare. Când am ajuns dincolo de trecătoare, la Brețcu, se adunaseră câteva sute, spune Duma încrâncenat. Noi ne dădeam de ceasul morții, iar ei n-aveau habar. Benchetuiau! Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
13-14 ani ne-am zis că se poate ca să fie o poreclă înregistrată la primărie ca nume de familie, dar răspunsul nu era acceptat de toți nepoții. Unii ziceam că ar veni de la cuvântul „chicuș„ adică picătură ce curge de pe streașină, alții credeam că ar fi vorba de un „chic” adică de un pic, ca expresie a zgârceniei, iar alții deduceam numele de Picoș de la expresia „pe coș„ adică pe horn, dar nici unul dintre nepoți n-am îndrăznit să-l întrebăm
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
țânc îndărătnic căruia tatăl îi răcnește ca Achil la Troia, făcîndu-l să dârdâie cu scutecul urinat în mână, dar care e fiu de zână, ocrotit și salutat de elemente: Când pătrunzi în parc, și-aprind Trandafiri agățători Vârfurile chiparoșii, De sub streșini cern petale. Taie - avuzul mustăcind Iar când dormi pe perne-n prag,Șiruri peștișorii roșii. Ca-ntr-un basm cu zâne line, Când prin chioșc visând cobori, Fire de păianjen trag Peste visurile tale Plasă scumpă peste tine. Proza lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la capătul superior o reprezentare geometrică, abstractizată, a capetelor umane. La origine erau cranii înfipte în stâlpii porții în scop protector (apotropaic), pentru incinta curții și a gospodăriei în general. Ostrețele cerdacului reproduc în aceeași manieră siluete umane, iar la streașină, capetele grinzilor reproduc abstract țeste de cai, cândva așezate de oameni tot în manieră apotropaică. în ansamblul său, arta lemnului operează cu simboluri, exprimate prin motive fundamentale, uneori comune cu reprezentările de pe ceramică și țesături. Ele sunt, totodată, apropiate de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
13-14 ani ne am zis că se poate ca să fie o poreclă înregistrată la primărie ca nume de familie, dar răspunsul nu era acceptat de toți nepoții. Unii ziceam că ar veni de la cuvântul „chicuș„ adică picătură ce curge de pe streașină, alții credeam că ar fi vorba de un „chic” adică de un pic, ca expresie a zgârceniei, iar alții deduceam numele de Picoș de la expresia „pe coș„ adică pe horn, dar nici unul dintre nepoți n-am îndrăznit să-l întrebăm
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]