1,771 matches
-
mîncare (22); aer (17); gustos (16); măr (13); pește (12); verde (11); fraged (10); fructe (10); sănătos (10); căsătorit (9); fruct (8); spălat (8); crud (7); legume (7); acum (6); cald (6); rece (6); carne (5); făcut (5); pur (5); stricat (5); vopsit (5); moale (4); plăcut (4); recent (4); uscat (4); viu (4); alimente (3); apă (3); copt (3); floare (3); frumos (3); miros (3); prosop (3); prospețime (3); sănătate (3); comestibil (2); cozonac (2); curățenie (2); de curînd (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
9); distrugere (9); durere (9); haina (9); fărîmă (8); haină (8); haine (8); desparte (7); destramă (7); îndoaie (7); sparge (7); foaia (6); foaie (6); lanț (6); legătură (6); coase (5); a distruge (5); floare (5); funia (5); pîine (5); stricat (5); bucăți (4); creanga (4); distrus (4); flori (4); foi (4); funie (4); leagă (4); lemn (4); lemne (4); nervi (4); pîinea (4); răutate (4); sfărîmă (4); supărare (4); trage (4); băț (3); bățul (3); capul (3); cartea (3); destrămare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obstacol; pandantiv; pară; de a parcurge; pași; pentru a urca; pierdea; piramidă; pisică; plan; plec; în pod; podea; podină; podul casei; de pompieri; pompieri; pot; realizări; rece; ridica; rupt; sănătate (sport); sărut; schele; scop; soacră; soare; societate; spre cer; stîlp; stricat; stricată; a se sui; sui; șantier; trecere; trepte înalte; țară; unealtă; unt; a se urca; de urcat; ușor; ușor de ajuns; utilă; vale; valoare; vază; viață; vieții; vis; vorbărie; zebră (1); 776/198/71/127/0 scaun: masă (102); odihnă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pandantiv; pară; de a parcurge; pași; pentru a urca; pierdea; piramidă; pisică; plan; plec; în pod; podea; podină; podul casei; de pompieri; pompieri; pot; realizări; rece; ridica; rupt; sănătate (sport); sărut; schele; scop; soacră; soare; societate; spre cer; stîlp; stricat; stricată; a se sui; sui; șantier; trecere; trepte înalte; țară; unealtă; unt; a se urca; de urcat; ușor; ușor de ajuns; utilă; vale; valoare; vază; viață; vieții; vis; vorbărie; zebră (1); 776/198/71/127/0 scaun: masă (102); odihnă (66
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
confort (6); stă (6); școală (6); ședere (6); picior (5); stai (5); suport (5); tare (5); așezare (4); confortabil (4); înalt (4); jilț (4); mare (4); pat (4); picioare (4); rotile (4); rupt (4); a sta jos (4); stabilitate (4); stricat (4); șezătoare (4); tron (4); 4 picioare (3); cu rotile (3); liniște (3); rege (3); relax (3); șezi (3); stau (3); vechi (3); așez (2); așeza (2); așezămînt (2); bază (2); de birou (2); bucătărie (2); cameră (2); computer (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
necaz (2); necazuri (2); neîndemînare (2); nevătămat (2); oală (2); omite (2); paharul (2); pericol (2); pierdere (2); pierdut (2); pix (2); de poliție (2); problemă (2); de probleme (2); probleme (2); a reuși (2); a ridica (2); scăpare (2); stricat (2); a termina (2); de tine (2); ține (2); a uita (2); urmărire (2); vas (2); adio; aer; ajunge; aleargă; alerga; alergare; amețit; ani; apărea; apuca; autobuz; autoritate; bine; cu bine; un bine; cu bine (ușor); blestem; boală; brad; caiet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
perfectă; persoană; personalitate importantă; piatră cu suflet; piață; pictură; piedestal; pisică; politică; porc; porumbei; porumbel; prefăcătorie; priponit; realiză; recunoscătoare; recunoștință; remarcabil; rezistență; rigidă; rocă; romantic; scriitori; sculptat; sculptată; sculptor; sedentar; sincer; singur; slăvit; soclu; stabilitate; stagnare; stană; statornicie; stîlp; stînă; stricată; SUA; Ștefan; talent; tezaur; timp; Traian; trăinicie; urît; vacanță; veche; vechi; a venera; Venus; veșnic; veșnică; Vieru; vîrf; voluminoasă; vremelnic; zeu (1); 782/273/92/181/0 stăpîn:șef(155); sclav(44); rege(25); putere(24); cîine(21); boss(17
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); marinar (3); sînge (3); de sticlă (3); suport (3); alimente (2); ancoră (2); butoi (2); cadă (2); ciorbă (2); colorat (2); epavă (2); foame (2); greu (2); larg (2); lemn (2); libertate (2); loc (2); pămînt (2); păstrare (2); stricat (2); șalupă (2); unealtă (2); vacanță (2); valuri (2); Ana; apă, lichid; de apă; artă; arteră; bancă; blid; cafea; cantitate; capră; ceas; ceașcă; ceramic; cerc; cereale; chimic; ciob; de cinste; cîrpă; clătite; constrîngere; cont; conținut; corbul și vulpea; coșmar; cristalin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
100); uzat (29); bătrîn (28); frumos (11); trecut (11); urît (11); demult (10); folosit (10); anticariat (8); antichitate (8); de demult (8); istorie (8); învechit (8); prieten (8); scump (8); valoros (8); arhaic (7); carte (7); demodat (7); ponosit (7); stricat (7); bun (6); ceas (6); nefolositor (6); prețios (6); rău (6); rupt (6); tradiție (6); amintire (5); interesant (5); obiect (5); ruginit (5); străvechi (5); casă (4); haine (4); îmbătrînit (4); tablou (4); valoare (4); deteriorat (3); haină (3); monument
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nea; neplăcere; nesimțire; nestabilitate; nimicnicie; ninsoare; noapte; noutate; nu; obstacol; oprea; opus; din părți; perpetuare; pînze; pîrț; plăcere; plecat; de ploaie; ploi; pom; pomii; potrivnic; prăpăd; prielnic; prospețime; pufos; pupa; din pupă; rafală; rapiditate; răcorire; răcoros; repede; sălbatic; singurătate; statut; stricatul părului; suflare, aer; suflu puternic; sufocare; supărare; supărător; sus; susur; șarpe; șuiera; șuierat; teamă; trecător; tremur; uragan; urît; uscăciune; ușurință; vacă; val; vară; de vară; veselie; viață; vifor; vînt; vînturi; viu; zbucium; zburlit (1); 788/190/65/125/0 vîrf
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mandat să negocieze. În lipsa acestor informații riști să ratezi achiziția*. Am negociat eu odată cartofi de la nea Zoli, dar vânzătorul m-a dus cinci tarabe mai încolo și mi-a dat marfă piratată: cartofi de Giurgiu, nu de Covasna, mici, stricați și plini de pete negre. Când am înțeles asta, l-am cunoscut și pe numărul trei; era tot avocat și am dat de el în birou la managerul pieței, discutau aprins; eu mă dusesem acolo ca să reclam un vânzător de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cînd spuneți poezii, vă apreciază... Ia uite, dragă, zice, ce frumos spune... parcă chiar ar crede ce spune! Mare lucru și teatrul! Vecin 4: (referindu-se la ceasul pendulă) Da ăsta-i stricat! Păi se poate, vecine, stai cu ceasul stricat și nu spui nimica! Mihai: Nici n-am observat... da' poate că stă numai... Vecin 4: Nu, nu, e stricat. Dar i-am dibuit hiba. Ăsta-i hobiul meu. Tehnica. Iar pentru ceasuri am o adevărată pasiune. Vecin 1: (face
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ideea 16. Bătrân prea repede și dăștept prea târziu Bunicul meu era un emigrant din Europa și proverbul lui preferat din țara de origine suna astfel: „vei fi bătrân prea repede și dăștept prea târziu”. Litera „ă” reflecta pronunția lui stricată, dar mesajul era clar și concis. Referitor la stimularea oamenilor, el credea cu tărie că provocarea este atât de mare și că multiplele situații în care este pus cineva sunt atât de intimidante, încât oricine are nevoie de ceilalți pentru
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
despre mâncarea de la Periprava: „Acolo te așteptau caraliii aceia sălbatici, criminalii de drept comun și-ți puneau polonicul acela în față, dar când vedeai vița aceea de carne cu spumă ți se întorceau mațele pe dos”. Era carne de cal stricată, adusă 10 Km cu căruța cu boi, pe căldură, ținută în soare. „Nu mâncai, te mulțumeai cu 250g de pâine și atât era...". Inginerul Dan Ottulescu care a ajuns la Periprava în 1962, venit din alte închisori, pentru că uneltise contra
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de preut, nu mai putrezește nici după șapte ani, și atunci trebuie scos și răzămat patru zeci de zile de zidul bisericii, și trecătorii să-i zică: „Dum nezeu să l ierte!“ Blid Să nu legi cu sîrmă un blid stricat, că se mînie Dumnezeu. Cînd ți-ar crăpa blidele fără ca să le atingi, să te ferești, că cineva „ți-a dat“. Tu ia blidul stricat și-l pune în fața porții, lîngă făraș, cu fărmături de pîne și untdelemn, că vrajba
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i zică: „Dum nezeu să l ierte!“ Blid Să nu legi cu sîrmă un blid stricat, că se mînie Dumnezeu. Cînd ți-ar crăpa blidele fără ca să le atingi, să te ferești, că cineva „ți-a dat“. Tu ia blidul stricat și-l pune în fața porții, lîngă făraș, cu fărmături de pîne și untdelemn, că vrajba tot în capul celui ce ți-a dat se duce. Blîndă Ca să-ți treacă blînda de pe trup, să iei de dimineață, pînă nu răsare soarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu capătă miros stricat. Ca borșul nou umplut să nu se strice curînd și să fie iute, îndătinează femeile a arunca o lingură din el în foc și zic ca el să fie iute și acru ca focul. Să nu dai borș cu flori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
10 bani, puși după căutare, dați de stăpînul cu cînele. Mușteriu Ca să nu-ți plece mușteriul din prăvălie pînă nu va tîrgui, bate în prag sau sub prag o potcoavă de-a-ndăretele sau în toarsă invers, sau bate pe tejghea bani stricați. Cînd intri în o dugheană, dacă tîrîi picioarele, vei aduce noi mușterii, și dacă le tîrîi la ieșire, vei lua din mușterii. Muțenie Se crede că, dacă o femeie grea este întrebată ori de se află în acea poziție și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împrumut? Și-acuma eu ce fac? Nu știu. Dă-mi bani să-mi iau altul. Sau cumpără-mi tu altul. Nu-i vina mea. Era deja stricat. Nu mă-nteresează. Nici pe mine nu mă-nteresează. Atunci dă-mi-l înapoi așa stricat cum e. Poate la mine o să meargă. Nu-l mai am. Cum să nu-l mai ai!? Ce-ai făcut cu el? L-am aruncat la gunoi. La gunoi!? Da, la gunoi. Dar de ce-ai făcut asta? Păi dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
spun. L-am verificat de mai multe ori, să fiu sigur. Dar tot degeaba. Era de aruncat, îți jur. Fii mulțumit că te-am scăpat de o povară. Dar era al meu. Trebuia să mi-l aduci înapoi. Chiar așa stricat? Chiar așa stricat. Doamne ferește, dar e imposibil să discute omul cu tine. Ba cu tine e imposibil. Să-mi dai altceva în loc. Sau bani să-mi iau unul nou. Nu-ți dau, nu-i vina mea. Și cam asta a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
verificat de mai multe ori, să fiu sigur. Dar tot degeaba. Era de aruncat, îți jur. Fii mulțumit că te-am scăpat de o povară. Dar era al meu. Trebuia să mi-l aduci înapoi. Chiar așa stricat? Chiar așa stricat. Doamne ferește, dar e imposibil să discute omul cu tine. Ba cu tine e imposibil. Să-mi dai altceva în loc. Sau bani să-mi iau unul nou. Nu-ți dau, nu-i vina mea. Și cam asta a fost. Ăla nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
echilibru. Trebuie să acceptăm aici că un astfel de echilibru nu îl pot avea decât persoanele sănătoase, cei cu infecții respiratorii au un miros fetid, cei bolnavi de ficat miros a amoniac, femeile cu secreții genitale patologice miros a pește stricat etc. Transpirația îi contopește pe cei doi O persoană care realizează o activitate intensă transpiră... Pielea își dilată porii, devine mai suplă și alunecoasă la mângâiere. Gustul pielii e altul. Iată încă ceva care poate fi gustat, printr-un gest
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
minge de ping-pong care trece de la femeie la bărbat și invers. Ea se poate dezvolta atât de abundent la femeie, încât ajunge să producă niște secreții albe sau gălbui care irită zona genitală și produc un miros specific de pește stricat. De aceea, după ce s-a excitat partenera cu degetul, n-ar fi rău ca băiatul să-l miroasă puțin înainte de a trece la penetrare... Nu de alta, dar trichomoniaza este un frecvent motiv de ceartă între parteneri pe teme de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
accident, în funcție de gravitate se va pleca de la 1400 EURO/accident care are un IPP(incapacitate permanentă parțială) mai mic de 10%, respectiv la 80 000 EURO pentru IPP mai mare de 10%. * Costurile indirecte, reprezentate de: costuri materiale (reparația echipamentelor stricate); costuri salariale (datorate timpului pierdut și a înlocuirii de personal); pierderi de producție, întârzieri de livrare; pierderi de comenzi; degradarea imaginii mărcii; majorarea procentului de cotizare la capitolul accidente de muncă; maladii profesionale. Cu toate că costurile indirecte sunt dificil de evaluat
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
clipa când se petrec și așa cum le imaginam în acea clipă. Dacă am încerca totuși să credem că faptele sunt independente de noi, este suficient ca într-un moment tragic să închidem ochii și regăsim o independență interioara atât de stricată și de hermetică încât putem plasa în întunericul ei orice amintire, orice gând și orice imagine vrem, putem plasa în miezul momentului tragic o glumă, o anecdotă ca și un titlu de carte sau subiectul unui film de cinematograf 73
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]