1,185 matches
-
mărind imaginea, nu dăm nici de chipul lui Enescu, nici de cel al lui Ciprian Porumbescu. Poate fi, nu încape vorbă, unul dintre nenumărații virtuozi îndoielnici, comercianți de artă ieftină și întîmplătoare ce bîntuie bulevardele pariziene cu un ochi la strune și cu celălalt la luciul monedelor de un euro adunate în bască. În plus, costumul e și nu prea e românesc. Motivele florale atipice nouă, tunica dreaptă, gulerul cămășii răsfrînt pe dinafară, brîul lat de-o palmă sînt mai degrabă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cîtu-i de mare hiara și buiacă, Coarnele-n pășune la pământ își pleacă. Tălmăcirea e mai mult o variație lirică în jurul textului, cu introduceri de instrumente autohtone într-un loc, care dau strofei o mare vibrație simfonică: Cântați Domnului în strune, Viersul de psalomi să urle, În cobuz de viersuri bune, Cu bucium de corn de buor, Și din ferecate surle; Să răsune până-n nuor... cu evocări realistice de animale grele (fiind vorba de grădină): O scurmară vierii cei groși de la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ape. Alte instrumente pastorale, flaut, orgă, vin tot din simbolism, dar asupra tuturor stă vioara verlainiană care scoate suspine lungi, întristînd fecioarele tuberculoase, în piesa capitală Când viorile tăcură: Viorile tăcură. O, nota cea din urmă Ce plânge răzlețită pe strunele-nvechite Și-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă, Pe visurile stinse din suflete-ostenite. Arcușurile albe în noaptea solitară Stătură: triste păsări cu aripile-ntinse Păreau c-așteaptă semne și strunele vibrară, Ah, strunele, ce tremur de viață le
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nota cea din urmă Ce plânge răzlețită pe strunele-nvechite Și-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă, Pe visurile stinse din suflete-ostenite. Arcușurile albe în noaptea solitară Stătură: triste păsări cu aripile-ntinse Păreau c-așteaptă semne și strunele vibrară, Ah, strunele, ce tremur de viață le cuprinse! Și degetele fine, în umbră, sclipitoare, Păreau ca niște clape de fildeș, ridicate Pe flaute de aur în seri de evocare A imnurilor triste din templele uitate. Murise însă cântul de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
urmă Ce plânge răzlețită pe strunele-nvechite Și-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă, Pe visurile stinse din suflete-ostenite. Arcușurile albe în noaptea solitară Stătură: triste păsări cu aripile-ntinse Păreau c-așteaptă semne și strunele vibrară, Ah, strunele, ce tremur de viață le cuprinse! Și degetele fine, în umbră, sclipitoare, Păreau ca niște clape de fildeș, ridicate Pe flaute de aur în seri de evocare A imnurilor triste din templele uitate. Murise însă cântul de veche voluptate Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
totdeauna au supărat pe lichele și tîmpiți, iar istoria noastră colcăie de strîmbăturile și sluțeniile lor pentru că vremurile au fost scrise de ghioagele unor nevolnici și nu de mințile oamenilor legați cu sufletul de neamul românesc. Fiecare a cîntat la struna puterii sau a idioților pe care vremelnicia și ticăloșia i-a cocoțat în fruntea mesei neamului iar acești culturnici ne țin și astăzi în hățuri, controlînd prin manipulare, intoxicare și constrîngere cea mai mare parte din trecu- tul nostru îndepărtat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aruncat în groapa cu lei. În pieptul meu, confrate, cu chinul camarazilor mei s-au grămădit torturi și umilințe și strigă din adâncul pivnițelor și grotelor comuniste. Legionarii, ostașii lui Hristos, strigătul, chemare sfântă, cântec de vioară, continuă neîntrerupt pe strune de foc într-o lume împovărată de greul chin al așteptărilor. Am adunat necontenit mireasma cântecului nostru, rănilor noastre, petale de lumină înconjurate cu sârmă ghimpată și turnuri de pază cu arme de foc. Dureri și rugă mi-au fost
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
stia de țe viu, mi-a arătat pe d. prefect. (arată pe Trahanache.) Zoe: (încet cătră Tipătescu, care râde) Și încă mai râzi, Fănică. Trahanache: Da, mă duceam pe la alegere să văz cum mergem... Nu-i vorba de mers, mergem strună... dar știi, de obicei, ca un cap ce sunt al partidului, trebuie să fiu acolo... danache: (strângându-i mâna) Bine că te-am găsit, neicusorule, mersi. (vorbesc amândoi deoparte.) Zoe: (cătră Fănică încet) Iată, Fănică, pentru cine mi-am pierdut
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
udat de Moldova și de șomuz, de o rară concentrare de valori românești. Am plecat din acel straniu și Îndepărtat târg cu veleități de municipiu (după câte am auzit), copleșit de impresii, imagini, oameni și atmosferă; atât de copleșit Încât struna răscolită și pusă În vibrație, Îmi determină dorința de a fi alături de acei activi și binevoitori intelectuali, care se Îngrijesc de soarta tradiției acelui loc. Aici, mi-a venit ideea de a provoca un „simpozion”, la scară clujeană, pe tema
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
au adaptat muncii industriale, cei fără randament, fără case, fără mutații etc. au fost scoși forțat, cei fără pile, cei considerați ca povară deși făceau treabă bună, cei fără rubedenii cu poziție și, mai ales, cei care nu cântau în strună. Nimeni nu s-a atins de chiulăii care ard gazul de pomană și sunt cunoscuți ca oameni ai miliției, ai Securității, ai directorului, ai secretarului de partid etc. Aceștia au fost menținuți mai departe în posturi să-și ducă traiul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care comunică totul rușilor nu este atunci și el trădător?” Generalul Cibuchi afirmă apoi că este foarte mirat că în acest proces ca și în acel al lui Maniu, toți acuzații apar „foarte docili” față de completul Tribunalului, cântând mereu pe struna, care convine acuzării, Guvernului și Rusiei. Acuzații care erau înainte, în legături de credințe politice comune cu Ausschnitt și cu anglo-americanii îi dau astăzi de gol pe aceștia, spunând totul ca o lecție învățată pe de rost. Generalul Cibuchi mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
însă fără succes notabil. SCRIERI: Gânduri prăfuite, Brăila, 1936; Rugă de ateu, Brăila, 1938; Înger condeier, București,1939; Edgar Allan Poe, București, 1940; Prima șarjă, București,1950; Stelele păcii, București,1952; Războiul, București, 1954; Tudor din Vladimiri, București, 1954; Pe struna fulgerelor, București, 1955; Versuri alese, București, 1956; Odă pământului meu, București, 1957; Pe drumuri nesfârșite, București, 1958; Întoarcerea armelor, București, 1959; Poveștile bălții, București, 1959; Povestiri deocamdată fantastice, București, 1960; Stelele așteaptă pământul, București, 1961; La început a fost sfârșitul
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
introd. Liviu Cotrău, Iași, 2003 (în colaborare cu Liviu Cotrău și Diana Cotrău); John Steinbeck, Iarna vrajbei noastre, București, 1967 (în colaborare cu Tatiana Malița). Repere bibliografice: Lucian Raicu, Poezie și narațiune, VR, 1955, 3; D. Micu, Mihu Dragomir, „Pe struna fulgerelor”, RMB, 1955, 1 septembrie; Boris Buzilă, Mihu Dragomir, „Versuri alese”, RMB, 1956, 28 octombrie; Mihai Gafița, Poeziile lui Mihu Dragomir, GL, 1956, 49; Ion Oarcăsu, Mihu Dragomir, „Odă pământului meu”, TR, 1958, 20; Cornelia Ștefănescu, Mihu Dragomir, „Stelele așteaptă
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
mândrie, lucruri duioase păstrate cu sfințenie de la străbuni - ați întâmpinat și găsit în calea Dvs. și unele lucruri trăite și îngrijorătoare, ceva așa, ca să mă exprim în mod simbolic - precum ar fi rugina pe moneda circulatorie a limbii, precum și pe strunele de harfă ale sufletului nostru; și atunci Dvs. ați fost acela care prin elocvența cifrelor și a cercetărilor făcute la fața locului ați deschis ochii guvernanților noștri vremelnici - arătându-le în ce direcțiune trebuie să-și îndrepte atenția lor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Academia Română ține ca Mausoleul și conacul de la Mircești să rămâie un monument istoric, o Meca culturală, a poporului Român. Important prin conținutul și tâlcul său, eseul cu numele „Musafiria", realizat de prof. Vasile Fetescu și cuprins în volumul „Acorduri pe strune de suflet", Editura PIM, Iași, 2007, este de o îmbucurătoare actualitate și merită menționat și citit: „În relațiile de rudenie și cele de prietenie consolidată se obișnuiesc vizitele neanunțate, neprotocolare, destinate punerii la cale a unor activități comune sau pur
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprie de către un poet fecund și complex. Al doilea motiv pentru care vorbim despre Arghezi ca despre un fenomen se leagă de formidabila lui complexitate lirică. De regulă, poeții, chiar și cei mari, sunt relativ monocorzi, ciupind la nesfârșit aceeași strună, pentru a obține melodia specifică, litania lor expresivă. Arghezi, dimpotrivă, își schimbă poezia așa cum își schimbă pieile un șarpe, rămânând, cu fiecare etapă, același și totuși altul, un altul, și totuși același. A treia fațetă a acestui extraordinar fenomen liric
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Duțu, Florica Dobre, Leonida Loghin, op.cit., p. 204. Paltin Sturdza, op.cit., p. 18; Grigore Negoescu, Cititorule, ia aminte! Un moment de adevăr istoric, Editura Oggie, București, 1998, apud Ilie-Vlad Sturdza, op.cit., pp. 73-74, nota 19, pp. 89-90, nota 21; Constantin Strună, op.cit., pp. 172-173. Vezi și Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., p. 51. S-a afirmat că ar exista documente conform cărora, `n același timp cu arestarea generalilor români și a persoanelor din proximitatea lor, sovieticii ar mai fi arestat „cca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
op.cit., pp. 16-18; Alesandru Duțu, Florica Dobre, Leonida Loghin, op.cit., p. 43; Florica Dobre, Alesandru Duțu, op.cit., vol. II, p. 327. Potrivit unor mărturii, generalul Avramescu a fost ucis de sovietici `n Ungaria, la scurtă vreme după arestarea sa (Constantin Strună, op.cit., pp. 130, 170). Nu avem cunoștință dacă s-a făcut o expertiză medico-legală, cum e normal, `n momentul deshumării osemintelor generalului Avramescu și, dacă da, care au fost rezultatele acesteia. `n eventualitatea asasinării, probabil că sovieticii au recurs la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
op.cit., pp. 95-96; Mihail Sturdza, op.cit., p. 261. A văzut lumina tiparului și mărturia lui Dumitru Marinescu, aviatorul român care pilota aparatul „Heinkel 129 B.2” `n care se aflau Andreas Schmidt și Constantin Stoicănescu la 9 februarie 1945: Constantin Strună, Bate clopotu-n Gulag. Drama locotenent-comandorului (r) aviator, prizonier de război și deținut politic Dumitru Marinescu. 10 ani `n lagărele sovietice, 11 ani `n temnițele românești, Editura Semne, București, 2000, vezi `ndeosebi p. 82-173. Deși ușor romanțată și pierz`nd parțial
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
august 1992, p. 5; Atanasie Berzescu, „Martiriul profesorului de teologie Ion V. Georgescu”, Altarul Banatului, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1992, pp. 154-157; Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 179. Perry Biddiscombe, art.cit., p. 221. Constantin Strună, op.cit., pp. 96, 133. Ibidem, passim. Perry Biddiscombe, art.cit., pp. 212-213; Horia Sima, op.cit., p. 212. Albert Speer, op.cit., vol. II, p. 147. [Joseph] Goebbels, Jurnal. 28 februarie-10 aprilie 1945, versiune `n limba română de Dragoș Nedelescu, Editura Elit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aceluiași concept de "poezie pură" în varianta sa italiană care este hermetismul, prin aparenta lor obscuritate (frugală totuși), prin irealitatea lor violentă ce divulgă o decompensare interioară. Conectată la solitudinea cosmică a fenomenelor, solitudinea morală a poetului vibrează precum o strună muzicală: "Alergînd printre sunete,/ printre ecouri,/ fiind, acolo,/ o altă singurătate.// Ca de un stîlp/ se leagă șoaptele stăzilor,/ zvîrcolirea orașului/ și tunetul ploilor.// Vremea, pe sfîrșite,/ ridicolă/ își ronțăie începutul" ( Fiind și tu). Sau următorul optimism înlăcrimat, de-o
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
întreagă". Totuși, după ce cureți și alungi ,uitări ruginite prin cărnuri de vioară", ataci un acord, lăsînd falsetul ultima din temeri. În iubire, așa o fi. Dar în literatură, bunăoară, trebuie îndrăzneală (care nu promite nici un succes...) să cînți pe două strune, din care una ruptă. Aria guturală, chiar spartă, fără să fie, în alcătuirea ei, defectă, îi iese, lui Bogdan O. Popescu, aproape bine. Mă calicesc să zic aproape fiindcă mai sînt, cîtă vreme mimarea - doar - a registrului bas nu mi-
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
ca să facă ordine, sub privirile îngăduitoare ale liber cugetătorului care era pe atunci președintele României. Poate că dl Iliescu o fi uitat și că pe vremea ultimelor mineriade, care s-au încheiat depare de București, d-sa a cîntat în struna minerilor care, printre alte revendicări sindicale, voiau să schimbe și guvernul. Azi, dl Iliescu declară, spre sfîrșitul mandatului său, că Miron Cozma n-a fost singurul vinovat pentru mineriade, care au avut loc în niște "circumstanțe". Aici nu pot să
Mai presus sau mai prejos de lege? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13701_a_15026]
-
Londra?... De ce, vă întreb, în pragul iernii ce se apropie. Și când, cel mai nimerit ar fi să șoptim împreună cu autorul Democrației naturii, această Indulgență de iarnă: Ferește-mă Domne de cei ce-mi vor binele./.../ de dictatorii încurcați în strunele harfei de cei supărați pe propriile lor popoare acum când vine iarna și n-avem nici ziduri înalte nici gâște pe Capitoliu doar mari provizii de îngăduință și spaimă.
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
vîrît în omoplații Executivului. Dacă Opoziția parlamentară ar fi susținut și în țară Guvernul Năstase, după ce a făcut asta în străinătate, atunci chiar că monitorizarea României s-ar face la sînge. Ce credibilitate mai are o opoziție care cîntă în struna Puterii și la ea acasă? Pentru jocul politic de toate zilele, Executivul poate reproșa Opoziției orice, mai puțin că România a intrat în colimatorul Uniunii Europene. Pentru același uz intern poate fi întrebuințată și teoria conspirației și cea a jocurilor
România a luat cartonașul galben by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13100_a_14425]