6,207 matches
-
interviu, rămâne o sursă inestimabilă de informații. 4. Colectarea informațiilor primare „externe”: se culeg din surse externe informații specifice asociate obiectului de interes. Se chestionează persoane, altele decât cele aparținând firmei-subiect, care pot oferi informații asociate indirect produsului și procesului studiat: furnizori, clienți, concurenți, foști angajați sau alte persoane care s-au raportat (chiar accidental ori sporadic) la subiect. 5. Prelucrarea și formatarea informațiilor: informațiile obținute sunt triate și puse într-un format compatibil cu analiza ce se va face în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
între mărimea firmei și numărul de niveluri de interes. Pe de altă parte, fenomenul globalizării obligă la examinarea atentă a unei arii largi de interes, ceea ce înseamnă o presiune directă spre monitorizarea mediului internațional. În cvasitotalitatea cazurilor, firmele mari trebuie studiate și la nivel internațional pentru un număr de submedii, acesta fiind diferit în funcție de tipul de activitate. Extinderea analizei la niveluri superioare celor ce definesc mediul înconjurător general apropiat (de exemplu, studiul unui nivel continental pentru o firmă cu pretenții limitate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
analizei lanțului valorii" Având în vedere elementele discutate anterior prin raportare la modelul lui Porter, analiza lanțului valorii parcurge următoarele etape principale. 1. Descompunerea procesului în activități specifice generatoare de valoare: se descompune procesul firmei (organizației) în activități specifice produsului studiat, urmărindu-se identificarea celor generatoare de valoare. Identificarea se face cu ajutorul specialiștilor proprii, dar poate fi ghidată sau corectată și de rezultatele unor cercetări de piață prin care să se introducă în algoritm și părerea clientului. Descompunerea implică și arondarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
diferitele activități necesită o ierarhizare a acestora după impactul presupus asupra generării unor avantaje competiționale. Rezultatul analizei este sintetizat într-un tablou de tipul celui din tabelul 5.4. Uzual, acest tablou conține numai activitățile generatoare de valoare ale firmei studiate. 5.3. Aplicații practicetc " 5.3. Aplicații practice" Descompunerea procesului firmei Consultax în activități generatoare de valoaretc " Descompunerea procesului firmei Consultax în activități generatoare de valoare" Firma de consultanță în managementul personalului Consultax este specializată în recrutarea personalului de înaltă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sunt reprezentate în portofoliu. Ponderile fiecărui factor-cheie sau criteriu sunt determinate pe baze subiective și, din acest motiv, sunt recomandabile tehnicile decizionale de grup. Părerile experților externi elimină distorsiunile generate de implicarea în viața de zi cu zi a firmei studiate. Matricea Arthur D. Littletc "Matricea Arthur D. Little" Modelul propus de cabinetul de consultanță Arthur D. Little este mai complex, atât ca dimensiune (5 x 4), cât și ca sugestii pentru deciziile asociate unei evaluări mai „fine” a portofoliului. O
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
afacere sau de a deveni un nou-intrat. Se identifică segmentele strategice, frecvent denumite „industrii” în modelele de sorginte americană sau „domenii de activitate strategice” în modelele de sorginte franceză. Acestea vor constitui mediul la care se vor raporta afacerile firmei studiate. Rezultatul se constituie într-o listă de segmente strategice. 2. Identificarea entităților strategice ale firmei: se identifică la nivelul firmei entitățile care corespund segmentelor strategice listate în etapa anterioară. În prima fază aceste entități pot fi definite pe baza unei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ahileicul lumii divine ar putea fi măcar o etapă, poate neîncheiată, din cercetarea pe care credem că întreprins-o Platon asupra valorii rostirii și stăpânirii adevărului, chiar și în forma simbolică a cuplului homeric. O dată ce ne-am lămurit determinațiile conceptelor studiate, reținând pe „coloana” ahileicului rostirea adevărului, incapacitatea minciunii, iubirea față de cel îndrăgostit, accesul nemijlocit la idei și uitarea de sine (am putea-o numi, într-un limbaj care se îndepărtează de textul platonician, dar nu și de prototipul grec al
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sangvinic (nE.A.P.), tipul apatic (nE.nA.S), tipul amorf (nE.nA.P). Pe baza acestei concepții, G. Berger a elaborat un chestionar ușor de utilizat, cu ajutorul căruia putem stabili în care din cele opt tipuri prezentate se încadrează elevul studiat. Emotivitatea și activitatea, strâns legate de „forța” și „echilibrul” proceselor nervoase, sunt caracteristici evidente și relativ ușor de diagnosticat. Reținând doar emotivitatea și activitatea, putem reduce cele 8 tipuri la jumătate: 1. Emotivii inactivi Ă adică nervoșii, care reacționează rapid
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
100 indică o dezvoltare normală (vârsta mintală este egală cu cea cronologică), unul de 70 indică o inteligență redusă, iar unul de 130 o inteligență foarte dezvoltată. Scala metrică a inteligenței a suferit ulterior modificări, apărând diverse variante, adaptate populației studiate. 2.3. Limitele testelor de inteligențtc "2.3. Limitele testelor de inteligenț\" Testele de inteligență au fost mult timp privite ca fiind instrumente extrem de valoroase, fiind folosite uneori excesiv. Ele au însă anumite limite, care impun folosirea precaută a rezultatelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fie receptată prin mai multe simțuri: să o examineze nu numai pe cale vizuală, ci să simtă și mirosul, gustul (când e posibil), să-și dea seama de asprimea unei frunze etc. E bine ca școlarii să deseneze aparatele, obiectele, ființele studiate. Chiar dacă imaginea lor figurează în manual, cerința de a le desena îi obligă să observe toate detaliile. Foarte utilă este și organizarea de activități practice favorizând cunoașterea (alcătuirea de ierbare, insectare, efectuarea de experiențe etc.). c. Înlesnirea desprinderii esențialului comportă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mama învățăturii”. Dar nu orice fel de repetare este valoroasă. Eficiența ei este proporțională cu participarea activă a celui ce învață: să urmărească aprofundarea înțelegerii, stabilirea de numeroase legături cu bagajul cunoștințelor asimilate, să rezolve probleme în relație cu materialul studiat, să efectueze aplicații în lucrări practice sau de laborator, să utilizeze desene ori scheme în vederea concretizării ș.a. Un rol pozitiv îl are numărul de repetări. Chiar și repetările suplimentare (după ce putem reproduce textul) sunt utile, contribuind la consolidarea informațiilor (desigur
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de transmitere a mesajului astfel rezultat. Consecința este o posibilitate de analiză pe trei planuri: Comunicarea verbală (CV). Informația este codificată și transmisă prin cuvânt și prin tot ceea ce ține de acesta sub aspectul fonetic, lexical, morfo-sintactic. Este cea mai studiată formă a comunicării umane, deși, din perspectivă antropogenetică și ontogenetică, apariția ei este cu mult devansată de celelalte două forme comunicative (Teodorescu, S., 1997). Este specific umană, are formă orală și/sau scrisă, iar în funcție de acestea, utilizează canalul auditiv și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
perspectivă creativă și Snow și Yalow (1982) pentru o analiză detaliată a abilităților asociative pe plan educațional și din perspectiva teoriilor inteligenței. Analiza psihometrică a produselor creative se deosebește de studiul istoriometric al produselor în primul rând prin vârsta produsului studiat. De exemplu, abordarea psihometrică poate fi utilizată de profesorii din învățământul preuniversitar pentru crearea unei scale de evaluare a produselor creative (de exemplu Besemer și O’Quin, 1986), în timp ce analiza istoriometrică a produselor poate necesita analiza documentelor istorice a patentelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unei preselecții riguroase. Valoarea lucrărilor acceptate spre publicare este exprimată cel puțin prin criteriul de validitate intrinsecă, condiție sine qua non pentru publicare. Cel mai important criteriu de evaluare a cercetării experimentale a creativității vizează eșantionul reprezentativ alcătuit din comportamentele studiate, motiv pentru care am început acest capitol cu descrierea succintă a creativității ca fenomen complex. Întrebarea-cheie pentru cercetarea experimentală este: cât de bine poate ea să surprindă diversitatea influențelor și a formelor creativității? Problema devine cu atât mai importantă cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o intuiție. Bowers și colaboratorii săi (1990) au definit intuiția drept „percepția preliminară a principiului (configurației, semnificației, structurii) care nu posedă inițial o reprezentare conștientă, dar care direcționează gândirea și cercetarea către o idee sau o ipoteză cu privire la logica principiului studiat” (p. 74). În studiul empiric al acestui fenomen, ei au examinat un lot de studenți prin intermediul unor sarcini cu caracter verbal și nonverbal. În cadrul fiecărei probe, studenții trebuiau să identifice principiul logic și să ghicească răspunsul atunci când erau indeciși asupra
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lungi de timp (Gruber, 1981, 1988; Runco, Johnson și Gaynor, în publicații periodice) și toate pot fi prevenite prin intermediul unui control riguros. Uneori este imposibil să studiem creativitatea în condiții experimentale strict controlate. Un control excesiv poate anula creativitatea comportamentului studiat. Cercetătorii experimentaliști trebuie prin urmare să aleagă între exercitarea unui control excesiv sau potențarea spontaneității și a motivației intrinsece implicate de performanțele creative. Controlul moderat (prin urmare, limitat) ce domină cercetările experimentale actuale poate reflecta tendința de a evita anularea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
le diferențiase anterior (Gardner, 1983) și, în al doilea rând, existența subiecților trebuia să corespundă unui interval relativ scurt de timp - începând din anul 1856 (Freud era primul născut în această perioadă) până în 1973 (ultimul decedat fiind Picasso). Celelalte personalități studiate au fost Einstein, Stravinski, Elliot, Graham și Gandhi. Indivizii nu s-au cunoscut și nu au colaborat, însă Gardner afirmă că ei pot fi considerați întemeitori ai epocii moderne. Desigur, Gardner nu aprofundează creațiile lor în măsura în care ne-am putea aștepta
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și conexiunilor dintre activități prin reliefarea simplificată a evoluției procesului global de muncă de-a lungul anilor sau deceniilor de viață activă și, în al doilea rând, de a servi drept contrapunct pentru enunțurile detaliate și hermeneutice obținute din textele studiate, precum notițe personale, comentarii critice, descrieri autobiografice, corespondență sau produse creative. Ilustrarea sistemului de activități reprezintă o sarcină executabilă din „exteriorul” cazului (vezi secțiunea următoare, „Rolurile cercetătorului”). Ea ne permite să surprindem dezvoltarea activităților de muncă ale individului creativ în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
detectarea, recunoașterea și amplificarea ei (Maruyama, 1963). Este o problemă centrală a cercetării studiilor de caz - modul de recunoaștere și elaborare a invențiilor - care abia a fost identificată și cu atât mai puțin analizată în amănunt sau aplicată în cazurile studiate. Aspectul 7: Rezolvarea problemelor După cum am dezbătut anterior, când forța imboldului contemporan de cercetare a creativității a crescut în perioada de după al doilea război mondial, subiectul de real interes l-a constituit rezolvarea problemelor. Studiul de laborator al procesului de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dezvoltării activității creatorului, studiul de caz trebuie să țină seama de o serie de contexte sau sisteme contextuale (Csikszentmihalyi, 1988) în cadrul cărora se desfășoară activitatea creativă. Primul dintre ele se regăsește în domeniile de activitate cele mai relevante pentru activitatea studiată. Al doilea constă în creațiile și obiectivele generale ale individului, așa cum sunt relevate de sistemul de activități. Al treilea context este mediul profesional al persoanei - profesori, colegi, colaboratori, critici ș.a.m.d. Al patrulea context se referă la familia subiectului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
obiectivității este una semnificativă. În studiul de caz, cercetătorul deține două roluri majore: fenomenologic și critic sau, cu ale cuvinte, un rol intern și unul extern (tabelul 5.1). În rolul său fenomenologic, cercetătorul încearcă să pătrundă în mintea subiectului studiat și să reconstruiască semnificația experienței acestuia din prisma lui - o încercare de a fi obiectiv prin înlăturarea propriilor interpretări. Este un rol care permite îi cercetătorului o apropiere maximă de cazul său. La fel de important, rolul critic presupune evaluarea datelor în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cognitive. Acum, când există mult mai multe, nu ne confruntăm cu problema armonizării lor într-o sinteză în egală măsură mai amplă și mai judicioasă? Cum abordăm problema obiectivității - mai ales dacă obligăm cercetătorul să fie absorbit de universul creatorului studiat? La aceste întrebări putem oferi numeroase răspunsuri. În primul rând, se poate considera că preocuparea față de un caz singular la latitudinea și în profunzimea necesare unei abordări adecvate este o cauză pierdută în comparație cu alte abordări limitate și aride. Nu putem
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se solicită producerea unor idei originale, creativitatea este evaluată de o comisie de experți sau prin intermediul altor metode (vezi, de exemplu, Amabile, 1996; Martindale, 1973; Sternberg și Lubart, 1995). Printr-o manipulare atentă a situațiilor în care se manifestă comportamentul studiat, psihologii pot descoperi condițiile cele mai favorizante pentru dezvoltarea creativității. Subiecții sau participanții la acest experiment sunt deseori studenți din instituții de învățământ superior care solicită credite suplimentare la cursurile de introducere în psihologie, deși uneori subiecții pot fi indivizi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
una dintre marile antologii de poezie. Și aici găsim același tipar al evoluției carierei: nu a fost scrisă nici o poezie înainte de a fi trecut cinci ani din cariera poetului. Mai mult, în cazul a 55 dintre cei 66 de poeți studiați, au trecut 10 ani până la crearea primei lucrări remarcabile. Concluzii Hayes (1989), după Chase și Simon (1973), a afirmat că, pentru a da rezultate creative, este necesară pregătirea, în sensul dobândirii unor cunoștințe profunde într-o anumită disciplină. Pentru a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la procesul creativ. Persoanele care au șanse să facă inovații au, de obicei, o personalitate care favorizează încălcarea regulilor și niște prime experiențe care le trezesc dorința de a face acest lucru. Gândirea divergentă, identificarea problemelor și toți ceilalți factori studiați de psihologi sunt relevanți în acest context. În sfârșit, capacitatea cuiva de a convinge aria de specialitate de meritele lucrului nou pe care l-a creat este un aspect important al creativității personale. Ocaziile de a intra în legătură cu aria de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]