2,190 matches
-
noastră, îndepărtându-se cu toate enigmele sale nepătrunse. Prindem ocazia pentru a face fotografii cu Felicitas Hoppe, cu VITALIE CIOBANU și cu Andrei Bodiu pe punte, având drept fundal turnurile medievale. Admirăm malurile verzi ale râului, cu sălcii pletoase și stuf - o vegetație foarte bogată, un verde pe care ploaia parcă îl face și mai intens, mai puternic. VITALIE CIOBANU: Corrine are mult umor și un fel de a-și pune o mină serioasă, vorbind despre lucruri rizibile, ceea ce sporește comicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
eram deja pe drum. încă nu răsărise soarele și era atât de plăcut să merg prin răcoarea dimineții ascultând cântecul păsărelelor ce abia se treziseră și ele. Drumul ducea pe lângă un canal plin cu apă curgătoare flancat pe margini de stuf și alte plante de apă. încet-încet lumina dimineții începe să învăluie totul iar razele soarelui ce mă luminează din spate îmi formează o umbră lungă pe drum ce mă precede mereu. Este atât de plăcut! Precedat zilnic de propria umbră
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
a iscat o neînțelegere, sau mai bine zis o ceartă, cu o vecină. De la păsări. Vecina s-a răzbunat pe mama și i-a dat foc casei, lăsând-o asupra iernii fără un acoperiș deasupra capului. Casa fiind acoperită cu stuf, a ars fără milă. Mama s-a speriat tare de tot, s-a supărat și s-a Îmbolnăvit În scurt timp. Asta s-a Întâmplat pe 13 spre 14 septembrie 1942. Spre Ziua Crucii. Din mila lui Dumnezeu a fost
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
nu opun nimic oxidării generale a mediului. Doar cuplându-le cu plante fotosintetizante, capabile a folosi mai departe produșii de oxidare bacteriană, se poate obține o depoluare reală, adică tradusă prin reducerea potențialului redox al efluentului. O face foarte bine stuful, dar exemplul tipic, pe care Îl susțin din toată inima, e Pistia, zambila de apă, nu atât pentru acțiunea sa, de altfel comună pentru toate plantele, cât pentru viteza de invidiat cu care o face; un Făt-Frumos vegetal... Și, spre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
depoluarea mediului. Că astăzi o face o specie, iar mâine o alta, mai bine adaptată unui mediu care Între timp s’a mai schimbat puțin n’are, așa cum cred eu cel puțin, nici o importanță. Paralela de mai Înainte, dintre autohtonul stuf și venetica zambilă de apă, a fost menită tocmai sublinierii acestui aspect. Și aceasta pentru că există o evoluție, mai precis o lege care nu permite existența unei stări staționare a Universului și prin el a Pământului. Că uneori această evoluție
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mineralizate, substanță reducătoare, cu alte cuvinte a constitui o biocenoză anume pentru depoluare. Cum se poate realiza aceasta? Deversând apele uzate prelucrate de instalația de epurare nu direct În râu, ci prin intermediul unei mlaștini. Vegetația acesteia, aproape exclusiv alcătuită din stuf și papură, deci din plante monocotiledonate, implicit Înzestrate cu o putere reducătoare remarcabilă, asigură o depoluare eficientă, paralel cu producerea de biomasă, bună drept combustibil, ori pentru fabricarea hârtiei. Rămân dator cu câteva detalii. Cândva, râurile noastre de șes erau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
devine, pe măsură ce viteza apei scade, mai abundentă, făcându-și totodată apariția plante superioare, dicotiledonate, tot submerse. În fine, când apa devine stagnantă, ea va fi populată de o vegetație ce iese la suprafața apei, alcătuită aproape exclusiv din monocotiledonate ca stuful, papura și rogozul. O privire de ansamblu arată că odată cu scăderea vitezei apei, speciile vegetale ce-o populează devin tot mai evoluate. Iar acum să ne amintim că o specie evoluată trăiește În medii mai oxidante sau, altfel spus, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
locul, atunci când gârla a devenit, În urma acțiunii omului, o baltă, deci s’a entropizat, speciilor de apă stagnantă, carasul, bibanul. Plantele inventariate de aceiași copii, fac parte din aceeași categorie, a celor evoluate, proprii mediilor entropizate, predominând monocotiledonatele de felul stufului, papurii și rogozului. Dacă lucrurile s’ar opri aici, poate n’ar fi cine știe ce. Dar, invariabil, orice apă stagnantă se colmatează devenind mlaștină, apoi teren ferm, proces ce se cheamă eutrofizare, sau mai general, entropizare și oxidare. Lucrul e posibil
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
devine astfel oxidantă. La o apă curgătoare, care este mereu Împrospătată, oxidarea este Împiedicată. Dar odată apa devenită stagnantă, oxidarea va decurge nestingherită. Atunci, acele specii vegetale inferioare, iubitoare de medii relativ reducătoare, vor fi Înlocuite de specii evoluate, ca stuful, ce preferă mediile oxidante. Mai departe, În urma colmatării pe care plantele de felul stufului o promovează, Își vor face apariția plantele lemnoase. Din râu, prin stadiul de baltă, se ajunge la pădure. Și asta, În urma unei acțiuni nefondate, minore chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Dar odată apa devenită stagnantă, oxidarea va decurge nestingherită. Atunci, acele specii vegetale inferioare, iubitoare de medii relativ reducătoare, vor fi Înlocuite de specii evoluate, ca stuful, ce preferă mediile oxidante. Mai departe, În urma colmatării pe care plantele de felul stufului o promovează, Își vor face apariția plantele lemnoase. Din râu, prin stadiul de baltă, se ajunge la pădure. Și asta, În urma unei acțiuni nefondate, minore chiar. Buturuga mică răstoarnă carul mare. S’a impus, În urma acelui impact informațional, ca o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se reproduc oarecum similar și la ecosistemele agricole, cam singurele la care omul are acces direct, afară de cazul, destul de probabil, al unei agriculturi sau biotehnologii energetice, practicată pentru obținerea de biomasă, evident În zone improprii agriculturii curente sau al exploatării stufului pe care, Într’un capitol anterior, Îl vedeam În bălțile pe care le doresc renăscute În avalul orașelor, menite a desăvârși epurarea scursorilor orașului. Biomasa utilizabilă drept combustibil ce rezultă dintr’un ecosistem agricol e alcătuită În general din ramuri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a determinat să ridice treptat acoperișul, sub care adăuga un zid scund din același pământ, ridicând astfel și podeaua. Încet-Încet, s’a ajuns astfel la casă, dar alcătuită din aceleași materiale ca și bordeiul: pământul local și materiale vegetale, precum stuful, pentru acoperiș. Până aici, din punctul de vedere al impactului asupra mediului, nimic deosebit. Era suficient abandonul locuinței ca aceasta să se topească În mediul ambiant. De un oarecare impact se poate vorbi abia atunci când aceste locuințe se aglomerează, fortificate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trofic independent. Dar, pentru a produce o cantitate evidentă de material, capabilă a umple acel lac, e nevoie de plante productive, adică superioare; acelea Însă au nevoie de condiții oxidante, ceea ce Încă nu e cazul. Poate de asta nu vedem stuf În lacurile montane, deși nu Întotdeauna poate fi incriminată altitudinea; doar că apa e Încă reducătoare. Nu trebuie Însă să ne facem griji: În lanțul trofic, chiar dacă producătorul, planta, e inferior, heterotrofele sunt foarte diversificate, inclusiv animale superioare, adică vertebrate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fapt ce generează oxidarea apei lacului; În alți termeni, finalul acestei prime etape poate fi caracterizat prin creșterea entropiei, lucru firesc Vieții În condițiile unui aport energetic limitat. Și astfel urmează a doua etapă: lacul e invadat, dinspre țărm, de stuf, papură, rogoz, de Iris nu Crețu, ci pseudacorus, adică stânjenei de baltă. Toate sunt monocotiledonate, adică plante dintre cele mai evoluate, cu putere reducătoare mare asupra mediului, dar și productivitate de biomasă. Ce lasă ele În urmă, În ofensiva lor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
voia noastră. Fără voie, prin bălțile ori malurile râurilor, acolo unde Încă n’au devenit simple canale de scurgere, deși ceea ce curge pe ele nu mai este de multe ori apă, adică În acele locuri invadate, la modul benefic, de stuf, papură, rogoz. Și, paradoxal, chiar dacă o vedem sau am dori-o altfel, Delta Dunării e, din acest punct de vedere, o vastă stație de epurare biologică a unei bune bucăți a Europei, ce ferește Marea Neagră de soarta nu prea de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
traversând Dunărea cu bacul, am avut curiozitatea să iau probe de apă. Determinarea potențialului redox a confirmat afirmația de mai Înainte, fiind găsit mai mic la malul stăpânit de vegetație decât la mijlocul fluviului. Numai că eficiența maximă o au papura, stuful, rogozul și alte monocotiledonate acvatice. Arborii luncii sunt mai puțin eficienți; de fapt, existența lor e o consecință ori o certificare a eficienței acelei compatibilizări. În paranteză fie spus, tot răul spre bine; ca râu de graniță, din nefericire pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
căci modifică regimul hidrologic al râului, divide ecosistemele acvatice etc.; o poluare mai ocultată deci. Cât despre atomocentrale, poluarea lor e Încă mai ocultată, căci se manifestă doar accidental, deci imprevizibil. Deci, ce-ar trebui făcut? Să semănăm pe maluri stuf? Nicidecum. Vine el singur, dacă nu-l deranjăm cu agricultura dusă până la firul apei. Deci să Împiedicăm accesul tehnologiei În ceeea ce trebuie să devină o luncă, plantând arbori, adică făcând ceva oarecum invers decât a făcut altundeva natura, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dacă nu-l deranjăm cu agricultura dusă până la firul apei. Deci să Împiedicăm accesul tehnologiei În ceeea ce trebuie să devină o luncă, plantând arbori, adică făcând ceva oarecum invers decât a făcut altundeva natura, dar cu aceeași finalitate. După ce stuful Își va lua În primire domeniul pe deplin și va realiza epurarea, naturalizarea râului, acești arbori, chiar tânjind până atunci, vor deveni semincerii viitoarei lunci regenerate. Evident, amintindu-mi de capitolul trecut, să plantăm arbori autohtoni, din aceia pe care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
naturalizarea râului, acești arbori, chiar tânjind până atunci, vor deveni semincerii viitoarei lunci regenerate. Evident, amintindu-mi de capitolul trecut, să plantăm arbori autohtoni, din aceia pe care-i vedem mai bătrâni - deci adaptați - Într’o luncă naturală, căci și stuful pe care-l ajută să se instaleze e autohton. Digurile pot fi plasate În exteriorul luncii. E mai scump, se “pierde” ceva pământ, dar natura e protejată. În fond, nu ne-a obligat ea nici să ne Înmulțim, nici să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acoperea nici a zecea parte din costurile medicamentelor necesare însănătoșirii ei. Și uite așa, în toamna anului 1963, m-am mutat în Deltă, la Maliuc (mila 24 pe brațul Sulina), unde funcționa o Stațiune Experimentală Stuficolă, care studia și experimenta stuful și utilajele pentru valorificarea lui. Maliuc a fost numele unui cioban, care remarcând cu mulți ani înainte că locul respectiv nu e niciodată afectat de inundații, și-a construit acolo stâna. Localitatea era mică, avea câteva sute de metri de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
inundații, și-a construit acolo stâna. Localitatea era mică, avea câteva sute de metri de șosea cu felinare și trotuare dealungul apei și cu câteva blocuri de locuințe. Mai erau acolo două clădiri mari, vechi, acoperite în mod tradițional cu stuf. În partea opusă era clădirea cu birouri și laboratoare iar în spate erau atelierele, centrala termică, centrala electrică, baza de întreținere și un mic port pentru navele și ambarcațiunile Stațiunii Experimentale. Salariul era mult mai mare, se dădeau în plus
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și face asolut totul pentru distrugerea științifică a peștilor din Delta Dunării”. Mi-a explicat cum că prin îndiguiri și „sanări” de porțiuni mari din zona de bălți (creerea de grădini inutile pentru creșterea legumelor, sau îndiguiri pentru „controlul” creșterii stufului), peștii sunt lipsiți de locurile liniștite cu apă joasă și curată, singurele în care pentru înmulțire poate avea loc așa-zisa „bătaie a peștilor”. Și ca să distrugă definitiv totul, a fost înființat și introdus pescuitul electric, un vas sumbru negru-cenușiu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Uneori vedeam la micile ferestre rotune din bordurile navei, aproape de suprafața apei, fețe de oameni care încercau să privească afară. Munca lor era aspră și strict supravegheată. Trebuiau să care cu spinarea, ca la piramidele egiptene, așa zișii „maldări” de stuf, legați ca snopii de paie din agricultura veche, dar mult mai mari și mai grei, pe care un om normal de abia putea căra câte unul. Am văzut și oameni puternici care pentru a-și scurta pedeapsa prin depășirea normei
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
om normal de abia putea căra câte unul. Am văzut și oameni puternici care pentru a-și scurta pedeapsa prin depășirea normei, duceau câte patru maldări deodată, folosind doi pari în care înfigeau la fiecare capăt câte un maldăr de stuf și pe care îi cărau ținând de mijlocul parilor. Stabilirea normelor de lucru se făcea în mod pervers. Normatorii veneau mai deveme și se ascundeau în copaci, de unde fără a fi văzuți, observau și cronometrau munca disperată a oamenilor. Am
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
eventuala lui apariție. Alt mesaj era „veniți să ridicați un pachet de alimente alterate”, ceea ce însemna că un deținut și-a încheiet pedeapsa și trebuie preluat din închisoare. În principal, activitatea noastră era legată de studierea stimulării creșterii și valorificării stufului indigen Fragmites Comunis Trinius, din care se făcea hârtie la Chișcani, celebra luptă biologică dintre stuf și papură, ultima fiind nedorită, preluarea și extinderea stufului italian Arundo Donax care crește enorm de mare ajungând la 5-6 metri, fapt care făcea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]