5,752 matches
-
Că te-am iubit în taină din șoaptele prunciei Sau poate mai departe, din zorii veșniciei, Că te iubesc cum floarea iubește pupul său, O știe viitorul căci ʺte-oi iubiʺ mereu! O știe viitorul, prezentul și trecutul Iubind magia vieții, sublimul și plăcutul, Am conjugat iubirea să-ți spun cât te doresc, Cât te-am iubit de-a pururi și ce mult te iubesc!! Dan Borbei Referință Bibliografică: Am conjugat iubirea ... / Dan Borbei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1866, Anul
AM CONJUGAT IUBIREA ... de DAN BORBEI în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/dan_borbei_1455029841.html [Corola-blog/BlogPost/362272_a_363601]
-
S-au adunat și spini și flori -cununi, Durează ceea ce ne-a durut. Am fost prea tineri, Eu am nore, tu ai gineri. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 152 Între iubire și minciună-i doar un pas, Între ridicol și sublim, la fel, Eu sunt, probabil, singurul, rămas Un cavaler dintr-un uitat rezbel, Mai cred în Dulcineea mea Și Rosinanta este tot fidelă, Doar Sancho Panza, un amic cândva , M-a părăsit și scrie o nuvelă, Cât sunt de caraghios
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sunete_boris_mehr_1378044312.html [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
Pe-un țărm pustiu, o inimă-mpietrită - Reverberând sub clopote de ceară O urmă vagă de chemare-amară - Câtă iubire-a strâns, nedăruită... NOSTALGIE Își despletesc viorile-n surdină Șuvițe moi, alunecând pe strune, Nepământești șoptiri, trăiri nebune Și-un cânt sublim... e vechea pianină Pe care-o urmă ai lăsat, în grabă - Răvaș sfințit de roua din cuvinte Rostiri de gând în palide veșminte Când eu credeam, purtându-le podoabă... Strângeam în pumnul clipelor, sălbatic, Rodiri de vise tescuite-n lutul
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poemele_iu_georgeta_resteman_1392159559.html [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
mirt, sălbăticiune, Plutind spre lumea de iubiri fantaste. Purtând brățări de iriși moi la glezne, Lumină, gânduri albe-n lampadare Cu cingători de nea, tulburătoare, Și noi, străine, cei sătui de bezne, Ce ne iubim în cânt de menestrele - Delir sublim sub candele păgâne, Pe-un braț de crini, păziți de zmei și zâne, Născuți din spuza viselor rebele. Mirări se surpă-n tâmpla-ți argintie Zâmbești timid, serafice herald, Când plânge-ncet, cu lacrimi de smarald, În umbra lirei, dragostea
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poemele_iu_georgeta_resteman_1392159559.html [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
nimeni ce-i, Nu poate fi tradus fiorul ei, Când vine ea și-n suflet îți pătrunde Degeaba mă întrebi atunci, de unde? E precum aerul ce îl respiri, Te uiți în ochii mei, de ce te miri? Dragostea e cel mai sublim dar, Fără ea e totul în zadar, Fără ea nimic nu are rost, Poemul meu și orice adăpost, De-aceea te îndemn și-acum când scriu- Iubește-mă, cât încă nu-i târziu, Iubește-mă încet și fără teamă, Dragostea
DRAGOSTEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1443447768.html [Corola-blog/BlogPost/363372_a_364701]
-
se-ntoarce niciodată Cel rămas în gând. (vol." Cabana de foc") SĂRUTUL Privesc cum freamătă copacii Sub verde crud, amețitor, Iar cerul se încrunt-a ploaie... Noi doi ne sărutam pe-un nor. Privesc cum freamătă copacii, Ramuri se împletesc sublim, Sărutul nostru-i fără margini, Nu este timp să ne oprim. Sub ploi de vis, furtuni sau soare, Din viitor, înspre trecut, Vibrând, cu bucuria vieții Voi continua să te sărut. Stejarii împletesc iubirea Unindu-și ramuri verzi spre cer
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1427466838.html [Corola-blog/BlogPost/377115_a_378444]
-
expresie al dramei antice, cât și, mai ales, de celebra Cântare a cântărilor, poem biblic de asemenea dialogal, unde iubirea este sublimată și celebrată în același timp. Precum cartea biblică, și poemul Danielei Gifu este scris ca o expresie a sublimului ca stare interioară ce denotă că poezia e-n suflet și sufletul e-n poezie, sau, mai mult, că poemul e suflet și sufletul e poem. Poate că numai în contextul acesta al sublimării iubirii, dar, în condiția umană prezentă
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ by http://balabanesti.net/2014/03/21/emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-%e2%80%9ecantarea-cantarilor%e2%80%9c/ [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
ceea ce concură spre un scop util” . Toată această lume care este o creație de artă nu poate fi creată decât de Cineva având însușirile unui artist, iar operele Sale sunt „plăsmuite artistic și înțelept și din frumusețea lucrurilor văzute cunoaștem Sublimul mai presus de orice frumusețe” . Că frumusețea lui Dumnezeu este inefabilă și depășește prin deosebita măsură frumusețile create, a fost afirmat clar și limpede tot de Sfântul Vasile cel Mare. „Nespuse sunt peste tot și nu se pot descrie fulgerele
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
filosofic perfecționat prin achiziții neîntrerupte [...], cu un fond metaforic perfecționat în sens digresiv și cu un sentimentalism eticist» (PDlrc, 523 sq.)., remarcate de criticul Marian Popă, Nichita Stănescu dovedește prin volumul O viziune a sentimentelor (1964) că a ajuns în sublima zonă a celei mai mari altitudini cunoscute/atinse de poezia timpului său; în primul rând, prin lirica erotică „țintind absoluta cunoaștere “, prin „reeditarea perechii edenice “, oglindind „vârsta de aur “a cuplului tânăr, în desfășurări cosmice, făcând zeii să pălească de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
să-i acopere inima cu ceva, «cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta» (SOrd, I, 131). Evenimente „extraordinare “copleșesc „binomul “îndrăgostiților, surprinși «ca două toarte de amforă» „fixate “pe „trupul ceramic “al orei, angajând și cuvinte-colibri, chiar sublima roire a cuvintelor: Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des. / Eu stăteam la o margine a orei, /tu - la cealaltă, /ca două toarte de amforă. / Numai cuvintele zburau între noi, /înainte și înapoi. /Vârtejul lor putea fi aproape zărit, /și deodată
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
s-a mai observat, volumul în jurul căruia s-a dat marea bătălie a „noii estetici “. Conștient de misiunea „spargerii limitelor tragic-existențiale “ale ens- ului, autorul „închină “prima elegie resurecțională, «lui Dedal, întemeietorul vestitului neam al dedalizilor», altfel spus, o dedică sublimelor eforturi întru ieșirea din labirint (fie el și labirintul totalitarismului), „prin cer “, însă românește, cu aripi confecționate din șindrilă, ca ale genialului constructor, Manole, ce n-a pregetat „să-și zidească “nici propria-i ființă. Dacă Luceafărul de Mihai Eminescu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
să cer permisiunea să citesc un fragment. Mă simțeam prea mic după lectura unică a doamnei Cristina Deleanu... Răsfoisem o mare parte din carte și-mi alesesem poemul în proză „Frunzele copacilor...” Era un text scurt, pe care-l socoteam sublim, doar pe o pagină tipărit, sub pictura deosebit de expresivă a lui Carmel Georgescu. Îndrăznesc să vă prezint doar un fragment. Sunt sigur că veți fi de acord cu aprecierea mea: „Nu se mai frământă liniile din trunchiurile copacilor de acum
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cantecul_culorii_la_mijlocul_toamnei.html [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
pese, nu contează unde sau în preajma cui, doar noi doi suntem o împletitură de dorințe îmbrățișate, în timp ce aștri de pe cer ne țin lumina aprinsă, transformându-ne într-o singură formă și care mai de care, o cheamă într-un zbor sublim. Două zile sinonime De pe-o aripă a timpului a căzut din nou, ca-n fiecare an o pitică, numită februarie. Însoțită de vraja lui Cupidon, Ea ne-aduce două zile sinonime Valentine’s Day și Dragobete. Care ne-nfășoară
DESPRE DRAGOSTE ŞI CELE DOUĂ ZILE ALE DRAGOSTEI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_dragoste_si_cele_doua_mihaela_mosneanu_1393255121.html [Corola-blog/BlogPost/343488_a_344817]
-
neantul lumii, trecând-o indirect în mit. E poezia unei arhaicități care s-a pierdut treptat, s-a degradat sau s-a transformat în altceva, lipsit de identitate și vigoare. E poezia unei spiritualități care-și trăi momentele ei de sublim și irepetabil. Sentimentul românesc al ființei nu va putea fi priceput și perceput fără opera lui Coșbuc. Racordarea literaturii românești la marea literatură a lumii a găsit în poetul din Hordou pe cel care a înțeles complementaritatea devenirii umane. Și
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1474349889.html [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
-se în semnificat- semnificanți lirici: Cu pavilioanele-albastre încordate, / numai viitorul o așteaptă / să-i intre-n auz, / și ea stă acolo, o viață, hrănindu-se / cu muzica sferelor. Apoi / se-ntoarce deasupra noastră, / spunându-se pe sine, în cuvinte. O sublimă ascensiune - „în trepte“ - a eroului liric, între ființă și neființă, «între ceea ce este / și ceea ce nu este», parcă spre „turnirul“ din priveliștea phaidrosiană, reamintită și înrăzărită mai întâi de Platon, priveliște simbolizată stănescian prin «apariția sferei», este surprinsă în poemul
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
formelor poetice cultivate aici! Această „Evanghelie” excelează prin tehnica dialogică. Surprinde aici ușurința cu care operează inserțiile, stabilind o reală conexiune ce este resimțită atât la nivel emoțional, cât și intelectual. Poeziile deja consacrate devin, acum, provocările unor poeme originale, sublime. Prin „poeții zodiilor” se arată pe sine și invers, prin sine îi arată pe ei, în poeme de un ritual solemn! Manifest al respectului, al recunoștinței și al iubirii față de poeții selectați și incluși în acest volum, care este, deopotrivă
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
și meditația înainte unei dogme, Buddha a eliberat omul, gândirea și acțiunile sale, conturând în învățăturile sale doar că toți suntem egali între noi și trebuie să trăim în înțelegere și armonie, în cordialitate prin înțelepciune și morală. Armonia fiind sublimul conviețuirii umane. Dalai Lama s-a născut în 1935 și la vârsta de doi ani a fost ales al 14-lea lama, adică liderul buddist al tibetanilor. La șase ani a început o prodigioasă educație cu arta și cultura tibetană
DALAI LAMA: „UNIVERSUL ÎNTR-UN SINGUR ATOM” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_dalai_lama_univer_corneliu_florea_1340116344.html [Corola-blog/BlogPost/359713_a_361042]
-
visele tale Ascunde-mă în gânduri de seară Golașă mă simt printre apele tale Cu-aromă de săruturi... Suspinul mi-e dus printre umbre Sub iarba înaltă mi-e dorul Norii îi prind între gene Cu parfum de mângâiere... Soare sublim se strânge în apus În depărtare se stinge cuvântul nespus Suportă-mi destinul ce-n baltă s-a scurs Cu ploaia de șoapte... http://www.youtube.com/watch?v=OFdfN9KeSzs&feature=share Blue Mireille, 25.03.2013 Referință Bibliografică: Oglinda
OGLINDA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Oglinda_mirela_stancu_1364497522.html [Corola-blog/BlogPost/345432_a_346761]
-
acesta să se afunde tot mai adânc, mai pătrunzător, în necercetata sa scorbură atât de minuțios cum o făcea el - iubitul din nebunia vieții sale, frumos ca un maur din poveștile cu prinți arabi. Iubit care-i trezise cele mai sublime fantezii generatoare de plăceri, vise cu întâlniri nebunești, ireale, dorite precum pământul își dorește apa pe timp de secetă, când crăpătura uscăciunii se adâncește tot mai profund, sau noaptea așteptând apariția zorilor cu razele soarelui strălucitor, să-i dea lumină
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495426936.html [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
pe altarul iubirii. Aștepta cu nerăbdare întâlnirea cea mult visată cu acest bărbat. Pătrunderea în tainica sa intimitate, pentru a-i satisface nevoile de iubire, pentru a-i aduce calmul de care avea nevoie, pentru a-i izbăvi dorința de sublim. Ștefan nu mai așteptă o nouă invitație și lăsă ca cele două corpuri pline de dorințe ancestrale să se unească. Unirea aduse un strigăt de descătușare al Gloriei, urmat de alte și alte din ce în ce mai încete dar pline de semnificații. Fiecare
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495426936.html [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
Și tu, dragule, mi-ai dăruit cele mai frumoase momente din viață. Ești eroul meu de care am să-mi amintesc cu mare drag de fiecare dată și am să-l visez mereu lângă mine, când voi simți nevoia de sublim. - Nu ne poate opri nimeni să repetăm această experiență. Îmi cer scuze, dacă nu am fost poate la înălțimea așteptărilor tale. - Nu fi modest. Mi-ai dăruit cele mai intense și mai netrăite momente din viață. Ai fost o experiență
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495426936.html [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
condiția să nu se uite la Euridice în timpul întoarcerii din infern. Dar Orfeu nu respectă consemnul, astfel că, întorcându-și privirile înapoi spre nimfă, aceasta moare a doua oară și pentru totdeauna. Pentru că Euridice era muzică pură, cântul cel mai sublim al zeului. Iar muzica este incaptabilă”. Foarte interesante considerații despre nașterea termenului poezie din echivalentul grecesc și evoluția acestui termen cu exemplificări din marea poezie a lumii. Dumitru Păsat scrie un eseu splendid despre “Miracolul eternei iubiri: Eminescu - Veronica Micle
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
vântul disperării,Mă recompun în dulcea negândireDin rămășițe triste-ale visării. Dar seară vieții mele-ncet se lașași orele se sfarmă-n zidul nopții,Nici nu mai știu unde mai e acasăși rătăcesc în veșnicia sorții.Căprar Florin... X. PRIZONIERUL DRAGOSTEI SUBLIME, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1694 din 21 august 2015. Sunt prizonierul dragostei sublime Ascuns de-a ta suavă-mbratisare În temnița iubirii-n adâncime Iar cheile-s demult zvârlite-n mare. Atingerile tale-s diafane, Magnifice plăceri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/caprar_florin/canal [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
lașași orele se sfarmă-n zidul nopții,Nici nu mai știu unde mai e acasăși rătăcesc în veșnicia sorții.Căprar Florin... X. PRIZONIERUL DRAGOSTEI SUBLIME, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1694 din 21 august 2015. Sunt prizonierul dragostei sublime Ascuns de-a ta suavă-mbratisare În temnița iubirii-n adâncime Iar cheile-s demult zvârlite-n mare. Atingerile tale-s diafane, Magnifice plăceri și dragi torturi, Iar gură ta ce-mi da de dor frisoane Cătușe buzelor mi-a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/caprar_florin/canal [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
sentimente trecătoare, Iar totu-mi pare azi o poezie Fără cuvinte, dar plină de savoare. Cu ochii minții deslușesc ideia Că tu ai fost un înger pentru mine, Ai fost și-ai să rămâi mereu femeia, Acea minune a nopților sublime, Când rătăceam prin ale tale visuri Și-n sufletul tău tandru plin de-ardoare, Creindu-ne eterne paradisuri În fiecare clipă trecătoare. Și veșnicii în fiecare noapte Noi retrăiam în plină armonie, Da-n zori rodul iubirilor răscoapte Se regaseau în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/caprar_florin/canal [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]