2,424 matches
-
utilizează acest procedeu pentru a accentua ideea că, în tot ceea ce fac, personajele sale sunt călăuzite de niște semne-simboluri care aparțin unei alte lumi, camuflată în banalitatea existenței. Ideea va fi exploatată pe larg în Noaptea de Sânziene, unde cuvintele subliniate ambiguizează și mai mult discursul provocându-l pe cititor la descoperirea sensurilor ascunse ale romanului. Tot valoare simbolică au și anumite detalii asupra cărora autorul se oprește cu insistență, decupându-le practic din decorul general. Eliade folosește tehnica cinematografică a
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
care se realizează caracterul logic al gândirii sunt destul de complexe. În procesul învățării, o cale este aceea a structurilor logice reflectate, adică înțelese, memorate, reproduse și apoi multe din ele păstrate sub formă de cunoștințe cu un caracter axiomatic. Trebuie subliniată importanța matematicii în dezvoltarea gândirii logice a școlarului mic. Cea mai importantă cale de dezvoltare a caracterului logic este aceea a activității independente. Temele date la aritmetică pun școlarul mic în situația de a stabili relații, dependențe multilaterale, de a
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
insistă asupra dificultății de a face diferența dintre non-existența înșelătoare și aparență ("părea ciudat"). Această macro-propoziție narativă poate fi numită "Rezolvare" chiar și atunci când aceasta nu manifestă niciun semn de soluționare a problemei date; prin acest termen cred că trebuie subliniat doar că acest al doilea declanșator permite încheierea secvenței, așa cum prima (Pn2) asigură demararea secvenței. În maniera sa, Tomașevschi a perceput natura profund simetrică a propozițiilor Pn2 și Pn4: "tensiunea dramatică crește pe măsură ce se apropie de răsturnarea situației. Această tensiune
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
auditorului (Foka) interpretarea corectă a "maximei morală" implicită îl obligă pe narator să formuleze explicit evaluarea finală în forma unei "Morale". Putem spune că sancțiunea "Ei, și?" reprezintă rezultatul unei anticipări greșite a naratorului privind posibilitățile interpretative ale auditorului. Trebuie subliniat că povestirea, extrem de concisă, este total lipsită de evaluări care ar putea pregăti interpretarea finală. Respectarea exagerată a legii economiei în discurs este cu siguranță responsabilă de dificultatea de înțelegere a lui Foka. Acest exemplu contrastează cu povestirea unui palavragiu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la concluzii, ei folosesc diferite demersuri argumentative despre care consideră că niciun om de bun simț nu ar refuza să le îndeplinească. (1980: 81) Cu toate că este susținută de forme foarte elaborate (literare) ale discursurilor argumentative, această definiție întrunește principiile modelului subliniat mai sus. O. Ducrot vorbește mai întâi de două mișcări argumentative: demonstrarea și respingerea unei teze. În cele două cazuri, mișcarea este aceeași, deoarece se pleacă de la premise (informații date) pe care nu le-am putea admite fără a admite
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
altele. Schema simplificată de bază corespunde celor afirmate mai devreme: Această schemă de bază nu exclude restricțiile despre care s-a vorbit mai sus. În plus, acestea trebuie să fie completate din perspectiva dialogică, a cărei importanță a fost deja subliniată: "Un discurs argumentativ [...] se situează întotdeauna în raport cu un contra-discurs efectiv sau virtual. [...] A susține o teză sau o concluzie înseamnă întotdeauna a susține împotriva unor alte teze sau concluzii." (Moeschler 1985: 47). Putem deci da următoarea formă secvenței argumentative prototipice
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să trimită la contextul general al povestirii și să justifice faptul că La Pouraille a ghicit de unde vine Înșeală-Moartea. Textul 5.3.: Jules Verne preluat într-un manual de științe naturale Textul este în întregime narativ. Putem afirma că paragraful subliniat cu italice introduce Situația inițială (Pn1) și Complicația (Pn2): a ucide un urs pentru a avea hrană. Ansamblul textului de J. Verne citat nu reprezintă decât macro-propoziția centrală a oricărei povestiri: o descriere de acțiuni și de acte de vorbire
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pentru că multiplele lui valorizări simbolice generează imagini. Astfel, elementul primordial (arhetipul) este considerat a fi ceea ce au devenit straturile lui superioare, produsele simbolice derivate din el. Însă, lăsând la o parte inconsistența logică a explicației și acceptând metafora eliadiană, trebuie subliniat faptul că argumentul istoricului religiilor eludează faptul că arhetipul se sustrage istoriei. Pentru a putea verifica raționamentul conform căruia arhetipul este imagine, se impune o analiză a acestuia plecând de la investigarea reprezentărilor simbolice cu scopul de a vedea în ce măsură se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a propriei autonomii 352. Identitarea începe cu separarea de univers și devenirea întru sine, întrucât "conștiința de sine se naște, efectiv, din disocierea realității, așa cum o concepe conștiința primitivă, și nu din asocierea conținuturilor determinate"353. La acest nivel, trebuie subliniate raporturile dintre eu/non-eu, eu-noi, eu-ceilalți și eu/noi-ceilalți, trecându-se din planul abstract în cel al devenirii, indicând transformările care au loc la nivelul individului și grupului în funcție de cum se structurează identitatea și alteritatea. Din acest punct de vedere
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
concretă, imaginea trece prin cineva care o produce sau o recunoaște"509. Din acest punct de vedere, reprezentarea presupune abandonarea separației subiect-obiect, obiectul fiind definit de relația subiect-obiect întrucât o reprezentare este întotdeauna o reprezentare a cuiva despre ceva, idee subliniată și de teoriile fenomenologice prin Edmund Husserl 510, unde obiectul cunoașterii nu este obiect în sine, ci este obiect pentru conștiință, el fiind perceput, gândit, memorat, imaginat. Fenomenologia discută problema reprezentării și a imaginii prin intermediul conștiinței, susținând că așa cum conștiința
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
top-down, în al doilea bottom-up. Toate ipostazele cotextuale discutate, indiferent de statutul lor macro (teme, repertoriu axiologic și referențial) și micro (poziția și conținutul temelor, tonalitatea și ponderea lor lexicală) au indicat prevalența etichetei etnice asupra fiecăreia dintre ele. Trebuie subliniat că fenomenul s-a accentuat în situațiile în care miza evaluării era sporită". (Luminița Mihaela Iacob, op. cit., p. 201). 583 Hercules Millas, Images of Greeks and Turks. Textbooks, historiography, literature and national stereotipes, Athenes, Alexandria, 2001. 584 Yolanda Rodriguez-Perez, The
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reuși să faci ceva, trebuie să pui suf let . A pune suflet înseamnă a Crede în ceva și a-ți mobiliza toată energia pentru a-l realiza. Iată deci explicația unor victorii și succese în condiții potrivnice. Si aici trebuie subliniat că nu gândirea rațională are efectul acesta, ci ceva mai profund. Este vorba aici de ceea ce Simte un om vis-à vis de o anumită problemă și nu de ce gândește rațional . Este vorba de Credință! Există o relatare a unui combatant
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
le calificăm drept ornamentale trebuie căutată, cu precădere, în literatura romanescă greco-latină și în epopee. [...] studiind descrierea epopeilor grecești, constatăm că în ele se pune accentul, în cvasitotalitate, pe obiectele al căror caracter ornamental și estetic deosebit este afirmat și subliniat. R. Debray-Genette, 1980, p. 296 Dacă vorbim despre ceea ce aduc nou, aceste descrieri se caracterizează prin prezența unei izotopii constante (preocuparea pentru idealizarea estetică) și a unei izotopii variabile (recurgerea la un mimesis pictural), cum apare în celebra descriere a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aerului de acolo. O mie și una de nopți, Cea de-a doua povestire a lui Sindbad-marinarul și care-i a doua călătorie a sa, pp. 181-182 Astfel de locuri paradisiace apar răzleț, bineînțeles, în povestirile de călătorie, dar merită subliniată folosirea cu predilecție a locus-ului amoenus, într-o poveste dominată de narațiune și prea puțin descriptivă. Putem, fără nici un fel de îndoială, să o considerăm ca fiind una din cele mai vechi manifestări ale toposului retoric și să ne punem
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
decît un mod de a rezolva o problemă a cărei importanță va fi accentuată ceva mai tîrziu. 2. Transparență și opacitate Definiția precedentă a textului trebuie să fie completată prin luarea în considerare a unei alte realități textuale: opoziția, adeseori subliniată, dintre textele transparente (adică cele care nu prezintă decît probleme comune de înțelegere) și texte opace (care prezintă probleme serioase de înțelegere). Să amintim că R. de Beaugrande definește astfel rezolvarea problemei(lor): "Stare după care atingerea stării următoare nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
EI Concl. non-q (non-Rd2) Fie mișcarea de revizuire a unei prime reprezentări descriptive ce cuprinde concluzia implicită non-q (constrîngere normativă Arg p → Concl. non-q pe care locutorul nu o asumă, rațiune pe care refuză s-o recunoască drept cauză). Fapt subliniat mai bine atunci cînd se face comparație, în același document, cu un același tip de enunț produs, de această dată, pentru Geneva: (17) GENEVA Oraș cosmopolit cu un farmec francez. Cu aceeași proprietate ("cosmopolit"), în mod evident, un cu totul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de secvență, totul este de importanță egală, totul este adus în prim-plan. Dimpotrivă, este posibil ca o DA să fie mai bine memorată decît o secvență descriptivă de stare, în măsura în care marcajul planului său de text ar fi mai bine subliniat. Înainte de a aborda ultimul punct teoretic care ne va permite mai bine să delimităm caracteristicile și diferențele dintre povestire și DA, vom face o ultimă remarcă privind nucleele DA. Acestea au particularitatea de a putea funcționa mult mai liber și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
găsite exemple de acest gen. Aceasta ține de faptul că structura secvențială narativă este atît de pregnantă încît nu poate fi pusă în poziție de dominată. Din momentul în care avem secvență narativă sîntem în POVESTIRE... Un ultim element de subliniat este apariția temporalității odată cu DA cu secvență ordonată. Din momentul în care o secvență de acte este orientată temporal se conturează trei cazuri posibile: DA, REȚETA sau POVESTIREA, fiecare reprezentînd un tip de structură secvențială particulară. 1. Scrisă de F.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a IV-a Comentariu: Scena este ușor dramatizată (duminică, două vizite). Cei doi îndrăgostiți, prin modul de exprimare, ignoră cunoștințele botanice (vocabular comun) arătînd doar preocuparea lor de moment (de unde descrierea expresivă care asociază metaforic tufișul cu ființa iubită). Gest subliniat, metalingvistic, prin exclamația cît este de romantic! Elipsa (rămaseră...) este ștrengărească și voluntară. Savantul (cu patronim stereotip) reprezintă punctul de vedere al specialistului asupra obiectului tufiș. Fie are intervenții neînțelese de către un nespecialist (vocabular-tehnic), fie le descifrează prin adăugarea la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
despre care vorbesc. 4) Am adunat o documentație destul de bogată despre subiectul despre care vorbesc. 5) Am folosit această documentație: textul ghidului a fost recitit de mai multe ori, carte poștală foarte bine studiată, articole de ziar decupate și citite (subliniate, elaborarea planului), consultarea enciclopediilor, altele (de precizat). 6) Nu am recopiat textele informative pe care le-am găsit; am reluat anumite fraze pe care le-am înțeles foarte bine și le-am transformat; niciodată mai mult de două fraze succesive
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
modelul : Costatache che d)Dictare ,, Unchiul Ichim e la marginea pădurii. Taie un trunchi de copac. Așchiile sar. Gelu aprinde un chibrit. Unchiul îi spune : -Stinge chibritul!’’ Cerințe : -subliniază cuvintele care conțin grupuri de litere; -desparte în silabe fiecare cuvânt subliniat. Pe toată durata clasei I, chiar din perioada preabecedară, elevii învață să selecteze un cuvânt dintr-o propoziție, apoi să-l despartă în silabe, până ajung la precizarea fiecărui sunet din componența silabei. Evident, nu le comunicăm regulile despărțirii cuvintelor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
6. a)Înlocuiește cratima cu vocala potrivită : ,,E o cloșcă mare, mare, Aripi n-are, pene n-are, Și nici nu stă pe cuibare. La oraș ca și la țară Scoate pui iarnă și vară !’’ b)Desparte în silabe cuvintele subliniate la punctul a. O altă problemă ortografică, cu care elevii se familiarizează tot în clasa I, o constituie grupurile de sunete gz și cs, redate în scris printr-o singură literă : x (,,Xenia și pușculița’’). Cuvintele incluse în textul din
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
acțiunea). Pentru ca aceste noțiuni să se fixeze temeinic, realizăm, pe lângă exerciții de recunoaștere și de analiză, și exerciții de aplicare (scurte dictări ortografice, autodictări, exerciții cu sarcini de completare și de creativitate). Exemplu: a)Citește, apoi explică (oral) scrierea cuvintelor subliniate : La circ, l-a văzut pe vecinul lui. L-a strigat să vină la el. b)Completează cu la sau l-a, după caz : Dinu e ..... mare. Stă ...... soare. El ..... luat în brațe. .....sărutat. Apoi .... lăsat jos cu grijă. c
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
covor ruginiu. Bătrânei păduri i-au plecat cântăreții. S-ar crede că totul e pustiu. Și soarele a plecat spre asfințit. Mi-am amintit acest tablou al pădurii în pragul toamnei. M-a cuprins tristețea.’’ 2.Desparte în silabe cuvintele subliniate (din textul dat). 3. După exemplul : ,,Andrei i-ar cere iar mamei o înghețată.’’ , alcătuiește propoziții în care să folosești cuvintele : s-au și sau; car și c-ar; de-al și deal; ce-ai și ceai; mi-e și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
nu doar din ambientul fraților minori, așa cum este cazul lui Frederic al II-lea în opera lui Salimbene. Începuturi eroice, dezvoltare providențială, distanța Fără a intra în detaliile unei prezentări particulare, deoarece așa ceva se găsește înaintea fiecărei lucrări, trebuie totuși subliniat că toate cele trei cronici oferă imaginea unor frați cu o conștiință liniștită, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în ceea ce privește dezvoltarea Ordinului și modul de viață ce nu mai era caracterizat atât de mult prin
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]