2,086 matches
-
ca simbolul, desi ușor decriptabil, a devenit banal de o prea deasa folosire. Am putea concluziona că originalitatea unei bune părți din medaliile contemporane este strivita sub povară proiectului comandat, a producției de serie, a tehnicizării excesive, cât și a sublinierii la fel de exagerate a genialității personajului reflectat. Și medalia în discuție, după cum se vede, nu face excepție. MIHAI CIUCĂ Într-un dicționar al personalităților ce și-au făcut studiile la Liceul Internat „Costache Negruzzi” din Iași, este prezentat și Mihai Ciucă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pentru ca, la fundul paharului, să-l găsești pe Dumnezeu, care te așteaptă". Odată cu venirea la putere a lui Hitler și ca urmare a propagandei naziste promovate de fizicianul laureat al Premiului Nobel, Johannes Stark 207, este anchetat de SS pentru sublinierea rolului oamenilor de știință evrei, laureați ai Premiului Nobel în fizică (Philipp Lenard 208 ). Între anii 1942-1944, Heisenberg publică articole despre matricea descompunerii (scattering matrix sau S-matrix) în particule elementare, importante pentru fisiunea nucleară și fizica cuantică. În 1939 interpretează
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pentru a explica structura câmpurilor lexico-semantice ale verbelor de percepție. 52 Teoria extinsă a prototipului a fost preluată și aplicată în semantica cognitivă de mai mulți cercetători, începând cu Lakoff și Johnson (1980). 53 Vezi și Geeraerts (2010: 192). 54 Sublinierea importanței contextului pentru dezambiguizarea semantică este semnalată și de Bidu-Vrănceanu (2008: 35-41). 55 Pentru simplificare, am eliminat aparatul tehnic folosit de autor în analiza sa. 56 Bidu-Vrănceanu (1988: 41) identifică trei categorii de sensuri: (a) sensuri relativ libere de context
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care doresc să o formeze copiilor. Ex. Nu se poate impune copilului să spele farfuria după ce se ridică de la masă, dacă nu face și părintele același lucru. - Părinții trebuie să învețe să facă diferența dintre disciplinarea pozitivă și pedeapsă. în vederea sublinierii avantajelor utilizării metodelor de disciplinare pozitivă, se va face o prezentare a diferențelor dintre acestea axată pe exemplificări (Botiș, A., Tărău, A:, 2004). PEDEAPSA DISCIPLINAREA POZITIVĂ Se exprimă prin puterea autorității, copilul fiind forțat să adopte un anumit comportament. Sentiment
ARTA DE A FI PĂRINTE by Ramona Chinan () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93084]
-
în raport cu marile stiluri și curente. Privirea criticului/teoreticianului asupra prozei românești (de la I. L. Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Pavel Dan la Marin Preda, Constantin Țoiu, Nicolae Breban, D. R. Popescu, Gheorghe Crăciun, Ioan Lăcustă ș.a.) are ca obiectiv stabilirea și sublinierea „invarianților”, a unei tipologii a operelor. Deschise către poetică și naratologie, interpretările tind la fixarea momentelor relevante „în aventura căutării unor universalii ale narațiunii”. Varietatea grilelor critice aplicate dă seama de mobilitatea și suplețea exegetului, cercetarea la obiect fiind prezidată
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
practic la un profil identic, pe care îl regăsim înșiruite în panteonul istoriilor comuniști din secolul XX, ultimii fiind sovieticii, și cu o notabilă excepție: Isus. în ciuda diversității acestor referințe, două puncte esențiale explică perenitatea acestei alegeri. Primul constă în sublinierea faptului că relele din lume - corupția politică, barbarie, nedreptăți sociale, distrugerea structurilor comunitare - sunt consecința acumulării bogățiilor în mâinile unui număr mic de persoane. Cel de-al doilea schițează proiectul unei cetăți ideale din care germenii lăcomiei a fost definitiv
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dus la dominația ei asupra Franței. Astfel, Franța insista asupra nevoii de a avea o armată mai mare decât cea germană din cauza populației mai numeroase a Germaniei și a ratei mai mari de creștere a acesteia. Germania a răspuns prin sublinierea superiorității franceze în ceea ce privește numărul de rezerviști și a însemnatelor rezerve de efective și de materii prime asigurate de imperiul colonial francez. Germania cerea un anumit număr de unități de artilerie și avioane, argumentând cu poziționarea sa geografică între națiuni potențial
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
programată ca metodă de învățare în cadrul strategiei noastre prin programarea specială a comenzii, care imprimă un sens bine determinat și autoreglator relației dintre predare-învățare. Elementul principal îl constituie “programul” în cadrul fiecărei etape de învățare, ce este marcată și întărită prin sublinierea răspunsului corect, ceea ce dă sportivului posibilitatea copilului/sportivului de a cunoaște de la început rezultatul muncii lui. Conținutul instruirii programate a fost elaborat pe baza unor modele concepute și experimentate anterior (Mihăilescu, L., Mihăilescu, N., 2006, pag.328, 345, 351), prin
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
problematica a ceea ce am putea numi un „bun lider” și justifică interesul actual pentru dezvoltarea calităților liderului. În al treilea rând, teoria trăsăturilor a prefigurat schimbarea metodologiei de cercetare a trăsăturilor de personalitate. De exemplu, cercetătorii s‑au întrebat: dacă sublinierea rolului unei/unor trăsături este insuficientă, nu cumva corelarea lor ar fi mai nimerită? În felul acesta se pun bazele analizei factoriale a trăsăturilor de personalitate, capabilă a conduce la idei noi. În al patrulea rând, teoria trăsăturilor prin limitele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Nu trebuie să pierdem însă din vedere că teoria celor doi autori a deschis drumul spre surprinderea mai bună a relațiilor dintre lider și grup în actul conducerii. Totodată, așa cum subliniază chiar autoarea citată mai sus, meritul ei constă în sublinierea necesității ca liderii să fie flexibili în comportamentele lor și să și le adapteze situațiilor. De asemenea, teoria sugerează că sarcina liderului este aceea de a crea condiții favorabile subordonaților, menite a contribui la creșterea maturității lor. Prin aceasta ea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
integrarea este relațională și comportamentală. Deși autoarea optează pentru sfera restrânsă a noțiunii de participare, avem senzația că prin explicațiile furnizate, ea depășește unele dispute sterile referitoare la caracterul individual sau de grup al participării. Se remarcă totodată surprinderea și sublinierea clară a finalității comportamentelor participative, aceasta constituind-o „influențarea și controlarea deciziilor organizaționale”. În anii din urmă, autorii s-au orientat spre definirea atotcuprinzătoare a participării. Iată una dintre aceste definiții: # Participarea este totalitatea modurilor și intensităților prin care indivizii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ușoară submotivare, iar în cazul submotivării, o ușoară supramotivare. Optimul motivațional se obține prin acțiunea asupra celor două variabile care intră în joc: obișnuirea indivizilor de a percepe cât mai corect dificultatea sarcinii (prin atragerea atenției asupra importanței ei, prin sublinierea momentelor ei mai grele etc.) sau prin manipularea intensității motivației în sensul creșterii sau scăderii ei (introducerea unor emoții puternice, anunțarea unor inspecții ale forurilor superioare etc.). Din cele de mai sus nu este greu să observăm că teoriile motivației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
poate trece la de-escaladare și, deci, la soluționarea conflictelor. Literatura organizațională și managerială este generoasă în studii și cărți dedicate soluționării conflictelor (Pérez, Mugny, 1993; Deutsch, 1998; Deutsch, Coleman, 2000; Marsan, 2005 ș.a.). Deși unii autori se centrează pe sublinierea barierelor care apar în rezolvarea conflictelor (Arrow, Mnookin, Ross, Wilson, Tversky, 1995), iar alții pe strategiile și tehnicile utilizate în soluționarea conflictelor (Cornelius, Faire; 1996; Tidwell, 1998), toți încearcă să contribuie la realizarea unui management corespunzător al conflictelor. Din multitudinea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
creat premisele unei mai bune întrepătrunderi între abordarea decizional-comportamentală și noua abordare psihosocială a deciziei și au sugerat chiar noi piste de abordare. Cum această problematică este extrem de vastă, ne limităm să prezentăm doar câteva dintre contribuțiile teoretice mai semnificative: sublinierea importanței modelelor mentale proprii, dar și a modelelor mentale comune împărtășite de ambele părți; acceptarea ideii că modelele mentale pot fi dezvoltate prin interacțiune mutuală; activarea discuțiilor cu privire la rolul eticii și al sacralității în jocurile negocierii, în succesul sau eșecul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și secul‚ ’pe’’. Inversiunea cu valoare de superlativ absolut, ’’atâta jale era’’, este din nou o mostră de exprimare concisă, dar afectiv-subiectivă, pentru că aici accentul cade pe cuvântul cheie, aceasta consumând cea mai mare energie emitentă, pentru că importantă aici e sublinierea noțiunii de jale, care este întărită de superlativul absolut exprimat printr-un mijloc expresiv, și anume prin adjectivul’’ atâta’’. Dacă s-ar fi spus după legea standard: ’’era foarte multă jale’, comunicarea ar fi fost și mai lungă, dar și
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
apropiate În numeroase lucrări despre identitate. Astfel, Într-o lucrare de sinteză coordonată de Jean-Claude Ruano-Borbalan (Ruano-Borbalan, editor, 1998), pentru cuvântul-cheie apartenență, indexul face trimitere la toate capitolele cărții și la majoritatea coautorilor. Alex Mucchielli (Mucchielli, 1986) intitulează „Sentimentul identității” (sublinierile ne aparțin) capitolul VI al lucrării sale apărute În colecția Que sais-je?, iar Bernd Krewer vorbește despre „apartenența culturală” (Krewer, 1994, p. 171). Termenul de apartenență este folosit În mod sistematic ca substitut sinonim pentru identitate, conștient sau nu, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și asupra propriilor aptitudini. La fel, Într-o situație de hetero-atribuire (observarea și Încercarea de a descifra comportamentul unui subiect, altul decât noi Înșine), distorsiunea de internalitate duce la accentuarea originii personale a Întâmplărilor nefericite sau a eșecurilor și la sublinierea impactului circumstanțelor exterioare În cazul unui eveniment fericit. Dar chiar și În cazul evaluării performanțelor altui individ, sau poate mai ales În acest caz, este dominantă distorsiunea de atribuire legată de persoană. Vom insista asupra unui aspect important al acestui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
citească transcrierea (vezi anexa A pentru un exemplu de astfel de formular). Dacă vreun respondent ar prefera să limiteze utilizarea interviului său, putem aranja acest lucru spre satisfacția ambelor părți. Maleabilitatea față de dorințele respondenților, împreună cu atitudinea încurajatoare și înțelegătoare și sublinierea faptului că dumneavoastră și alții au de învățat din povestirile lor, îi va ajuta să scape de emoții și să fie pregătiți pentru procesul tulburător ce urmează. Cu cât veți fi mai convingător și mai entuziast, cu atât le va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
mai ales cele din lucrarea lexicografică publicată în 2001 de C. Detrie, P. Siblot și B. Verine. Pe lîngă asemenea completări plecînd de la sugestiile din studiile specialiștilor, lucrarea noastră conține și completări ce țin cont de trăsăturile limbii române, precum sublinierea distincției dintre limba literară și cea populară, întrucît în limbile occidentale această distincție, fiind precisă, analizele lingvistice au în vedere numai aspectul literar, în vreme ce, în spațiul românesc, prin stilul beletristic, mai ales, o asemenea distincție nu este întotdeauna relevantă. Ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rînd, și, asta-i tot, pentru a încheia, în concluzie...); d) mărcile de schimbare a temei, care au rolul de a sublinia trecerea de la un obiect de discurs la altul (cît despre, în ceea ce privește). Acești organizatori joacă un rol important în sublinierea unui plan de text și a structurii unei argumentări, dar propria lor valoare argumentativă nu intră în discuție. Ei doar ordonează părțile unui text dat; e) mărcile de ilustrare și de exemplificare (de exemplu, în special, mai ales, ca, printre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o exagerare în ton, în voce, în semnificație. Un enunț de tipul Vacanța!, de ex., poate avea sensuri multiple, mai bogate din punctul de vedere al expresivității decît utilizarea substantivului în alt tip de enunț: A venit vacanța!, Vrem vacanță! Sublinierea unui termen prin schimbarea topicii poate duce la realizarea emfazei, accentul mutîndu-se de pe un membru al frazei pe altul. Structuri precum Filmul acesta l-am văzut demult. și Am văzut demult, filmul acesta!, au efecte de sens diferite. Prin repetiția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
i s c u r s u l u i interesează și identificarea rolurilor și mijloacelor de realizare a metadiscursului: 1) de autocorectare (mai precis, adică etc.) sau de corectare a colocutorului (de fapt, vrei să spui că...); 2) de subliniere a inadecvării unor cuvinte (oarecum..., dacă s-ar putea spune...); 3) de eliminare a eventualelor erori de interpretare (în sens propriu..., metaforic vorbind...); 4) de formulare a scuzei (dacă mi-aș permite să spun...); 5) de reformulare (altfel spus, cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a accentua starea rezultativă, a fost creată o nouă formă, prin adăugarea unei copule (mai întâi expresivă, apoi gramaticalizată). Inițial, copula era folosită la persoanele 1 și 2, pentru a evita ambiguitatea agentului, dar apoi, copula a fost folosită pentru sublinierea stativității, ca variație stilistică, și, în final, s-a gramaticalizat ca expresie a perfectului stării rezultante. Actualmente, cele două forme sunt în distribuție complementară. Această transformare "activă" a fost implementată diferit în est și în vest: în est, înnoirea formei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
domnește În jur, rotundă, nesfârșită, surâzătoare”. Dar aceasta nu vrea să infirme cele spuse mai sus apropo de vitalismul autorului care sunt și de „lauda ființei, a viului”, cum și-a intitulat Nietzsche un poem; nu mai mult, ci o subliniere, o punere În valoare prin contrast a miracolului viului, a materiei chiar, a ființei. A excepționalității sale, o „performanță” a zeilor, o creație a lui Zeus prin care se recreează pe sine, cum ne’nvață tata Hegel. Din cele trei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a autorului lucrării * Legătură organică a concluziilor lucrării cu conținutul * Oportunitatea propunerilor și a perspectivelor formulate de autor * Claritatea probelor și a datelor prezentate în anexa * Corelarea lor cu tratarea problemei -------------------------------------------------------------------------------- VI. Formă * Stilul și prezentarea * Corectitudinea exprimării * Aspectul estetic, sublinieri în text etc. -------------------------------------------------------------------------------- Criterii pentru susținerea lucrării * Susținerea de pe poziția unor sinteze, a cunoașterii ample a problemei tratate * Capacitatea de utilizare a conținutului lucrărilor mai importante în argumentarea ideilor și a concluziilor * Capacitatea de argumentare a valorii lucrării (modul de
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]