9,389 matches
-
dintre membri. De exemplu, bine cunoscutele comunități religioase (...) și comunitățile utopice bazate pe ideologii sociale și economice, cum ar fi cele ridicate pe ideile lui Owen, Fourier și Cabet (deși în unele dintre cele aparținând celei de-a doua categorii subordonarea a fost idealul fondatorilor, dar nu și practica membrilor)" (Taylor, 1989: 163). Comunitățile utopice oferă un nomos gata făcut pentru membrii ei. Dar aceștia mai intră în ocazional contact cu idei, credințe, valori ale celor din afară. Nomos-ul, chiar dacă este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
acestea au determinat de-a lungul timpului schimbări majore. Și nu în ultimul rând, factorul politic a fost unul dintre determinanții importanți sau în unele momente, cel mai important ai schimbării sociale. Începând cu epoca feudală și cu relațiile de subordonare de tip feudal impuse de regatul ungar și sfârșind cu colectivizarea și cu transformările în structura proprietății din perioada postcomunistă, viața celor două sate analizate și de altfel viața întregului rural nu poate fi desprinsă de factorul politic. Tabel 2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analizat la modul pozitiv, în funcție de curentul de analiză. Astfel, analiștii de sorginte marxistă (conflictualistă), sunt deosebit de critici asupra termenului în sine și asupra conotațiilor acestuia, accentuând procesele de distrugere a culturilor locale, de omogenizare, de deteriorare a mediului înconjurător, de subordonare tot mai accentuată a țărilor și zonelor defavorizate celor mai puternice. Ei consideră că efectele negative ale globalizării sunt vizibile mai ales în țările în curs de dezvoltare, unde aceasta a adâncit foarte mult decalajul economic și cultural, fără a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și au fost precizate în literatura de specialitate: țăranii produc doar pentru uzul gospodăriei proprii, se bazează pe agricultură ca unică sursă de venit, au o cultură tradițională și un mod de viață specific și sunt adesea în poziție de subordonare față de alte segmente ale societății. Fermierii în schimb produc în principal pentru piață, folosind tehnologie și tehnici agricole moderne, sunt specializați în ceea ce produc, iar cultura lor nu diferă foarte mult de cultura altor grupuri sociale (Šljukić, 2003: 173) Fostele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
slujba satisfacerii cetățenilor. Un set de cuvinte-cheie a fost popularizat pentru a servi drept busolă acțiunii fiecăruia: descentralizare și autonomie, transparență și participare, simplificare și eficacitate. Guvernatorul Kitagawa a recomandat abandonarea unei stări de spirit bazate pe cuplul paternalism și subordonare În favoarea celui de parteneriat și colaborare, care este mai responsabil. Aceste sloganuri generează comportamente proactive din partea populației (collaboration under strain) și Între toți actorii publici și privați, individuali sau colectivi ai regiunii. Acest ba regional este Însoțit de o decompartimentare
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
nume este polisemantic. Unul dintre cei mai vechi comentatori, Muq"til, găsise că în Coran el apare cu zece sensuri posibile. Aplicat lui Dumnezeu, poate fi înțeles că „Stăpân”, „Ocrotitor”, „Sprijinitor”, dar și „Cârmuitor al destinelor”, sau, fără a implica subordonarea, „Prieten, Aliat”110. Semnificații de bază: stăpân, ocrotitor. Listele lui Walid și Zuhayr conțin și forma W"l. Ea apare o singură dată în Coran, la finalul v. 13, 11: ...wa m" la-hum min dóni-hi min w"lin: SOI „Și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
funcționau în Muntenia 2.162 de școli primare, rețeaua corespunzătoare din Moldova fiind mai restrânsă. În aceeași perioadă au fost înființate și primele instituții de învățământ superior din Țările Române - la București și la Iași. Răspândirea învățământului public a determinat subordonarea politicilor educaționale - și a evoluției sistemelor de învățământ în general - dezideratelor statelor naționale, care urmăreau scopurile uneori contradictorii ale asigurării coeziunii sociale, recrutării elitelor, formării resurselor umane și asigurării justiției sociale. Analiștii evoluțiilor sistemelor publice de învățământ au identificat trei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
arată caracterul sui generis al evoluției demografiei școlare de după al doilea război mondial. Modelul de dezvoltare a efectivelor școlare în România postbelică este similar cu cel înregistrat în toată lumea. Faptul că acesta s-a desfășurat la comanda Partidului Comunist, precum și subordonarea totală a aparatului educațional față de instanța politică par a confirma teoria importanței majore, cel puțin în regimurile totalitare, a politicului în creionarea fenomenului școlar. O abordare holistă ar evidenția remarcabile similitudini internaționale, similitudini relativ indiferente la variabile precum cele sociopolitice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vârstă corespunzătoare nu a depășit 5% pentru statele europene avansate din perioada respectivă. Cele două războaie mondiale nu au făcut decât să încetinească progresul universităților și al accesului democratic la studii superioare. Două caracteristici ale universităților le-au marcat ulterior: subordonarea față de stat și autonomizarea ghildelor profesorale, situație care reducea foarte mult capacitatea decizională a administrațiilor universitare, pe de o parte, și coexistența, alături de universități, a institutelor profesionale care pregăteau tehnicieni specialiști, cum erau institutele tehnice superioare din Franța sau colegiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
agendei ascunse, privind relația dintre rezultatele școlare și destinația socială a individului presupune că reușita socioeconomică depinde de formarea trăsăturilor de personalitate pe care sistemul economic le consideră potrivite pentru perpetuarea sa. Centrală pentru evaluatorii dintr-un asemenea sistem este subordonarea, supunerea. Școala domesticește individul educându-l în spiritul punctualității, respectului pentru autoritate, responsabilității pentru sarcinile primite și al acceptării sarcinilor doar în baza motivării extrinsece a muncii salariale, toate acestea fiind calități esențiale pentru funcționarea întreprinderii capitaliste. Relațiile de putere
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
uzeze devenind - o dată cu marii tragici (în special cu Euripide) - din relatare neutră, naivă și absolută, obiect al reflecției. Mitul e amenințat așadar pe de o parte de căderea în anecdotic (de transformarea lui în simplă poveste), pe de alta de subordonarea lui unui discurs „despre...” în care funcția lui se reduce la aceea de obiect (pretext) al unor interpretări amenințate cu deriva în psihologic (și, implicit, în relativ). Ceea ce încearcă Platon - prin „transformarea mitului în religie” (p. 132) eminamente morală - este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
semantice”, alcătuind memoria semantică și constituind suportul logic al noțiunilor. Acestea incorporează două categorii de relații: a. relații de predicație, referitoare la caracteristicile conceptului (că balena naște pui vii, respiră prin plămâni, are sânge roșu etc.) și b. relații de subordonare, privind raportul noțiunii cu altele mai generale (balena este un mamifer, un vertebrat, un animal...). Noțiunea apare astfel în legătură cu nenumărate altele, și face posibile numeroase afirmații. De aici decurge, așa cum observa logicianul Ed. Goblot, caracteristica ei esențială: noțiunea este o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că modernizarea implică progres 28. Ca cercetător, pun sub semnul Întrebării asocierea necondiționată dintre modernitate și progres și Îmi propun să iau În discuție transformările structural-instituționale subsumate etichetei de modernizare În ultimul secol În Europa de Est: dezvoltarea instituțiilor statului a Însemnat subordonarea practicilor locale unui sistem unitar; apariția unui sistem modern de partide politice; secularizarea autorității sociale și politice; industrializare; expansiunea orașelor și proliferarea ocupațiilor adaptate noilor instituții de stat. Definesc „modernismul” ca fiind Încercarea de a răspunde provocărilor condiției moderne, generate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și copiilor. Moldovan a stabilit ca obiectiv principal al Întregii sale activități Înțelegerea cauzelor și aflarea unor soluții pentru acest fenomen, care reprezenta, În opinia sa, o amenințare pentru viitorul României. În cele șaisprezece luni În care a avut În subordonare administrarea sănătății publice din Transilvania, Moldovan a considerat că a realizat fundamentele unui nou sistem de Îngrijire medicală, care acorda aceeași atenție medicinei preventive și celei curative și care combina cercetarea cu practica medicală, fiind ghidat de un interes sporit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acestei puteri și modalitățile de exercitare. Acest adevăr a fost multă vreme înrădăcinat în experiența societăților tradiționale. Evident, este cazul Vechiului Regim, pe care Frédéric Le Play îl preamărește atunci când afirmă că... ...în orice societate prosperă, fiecare respectă îndatoririle de subordonare fixate de tradiția speciei umane. Fiul ascultă de tată, soția de soț, servitorul de stăpân, cetățeanul de autoritatea civilă; de fapt, toți se supun recomandărilor legii divine. Regulile supunerii, stabilite prin lege sau prin cutumă, prevăd obligații absolute pentru subordonat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
antiparlamentarismului, a anticapitalismului și anticolectivismului”, pentru a constitui „o elită tehnicistă în sânul aparatului de stat” (Birnbaum, 1978, p. 84). Imediat după cel de-al doilea război mondial, într-un context economic profund modificat, au reapărut concepții „organizatoare” ce vizau subordonarea opțiunilor politice „imperativelor tehnicii”. Tipică pentru această orientare a spiritelor - și a epocii - este mica lucrare a lui Louis Armand și Michel Drancourt Plaidoyer pour l’avenir (1961). Conform autorilor, omul politic „nu trebuie să demonstreze, prin aplicarea ideologiilor, obligațiile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și Taylor-Gooby, 1996, p. 5). Modele de stat al bunăstării Peter Baldwin (1996, p. 29), un analist proeminent al s.b., aprecia că tipologizarea este cea mai limitată formă a demersului intelectual. Plasarea tipologiilor la limita demersului științific se datorează subordonării acestora față de procesul de construcție a teoriilor. În timp ce maturitatea științelor empirice ține de capacitatea acestora de a formula teorii, construcția tipologiilor rămâne apanajul științelor empirice aflate într-un stadiu incipient de dezvoltare. Tipologizarea s.b. se înscrie într-un demers
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cartea sa, Țările subdezvoltate, o sinteză a simptomelor subdezvoltării, realizând o convergență a pespectivei economice, sociologice, demografice, politologice și psihologice. Aceste simptome sunt : - insuficiența alimentară; - agricultura slab dezvoltată; - venitul național scăzut; - industrializarea redusă; - consumul scăzut de energie mecanică; - situația de subordonare economică; - sectorul comercial hipertrofiat; - structurile sociale înapoiate; - dezvoltarea slabă a claselor de mijloc; - integrarea națională slabă; - predominanța subocupării; - nivelul de industrializare scăzut; - natalitatea ridicată; - starea sanitară deficitară, chiar dacă în curs de ameliorare; - gradul scăzut de percepere a situației. Față de lista
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lor și modul în care ele au existat dintotdeauna întrețesute în lumea internațională, dar invizibile. Experiențele pe care feminismul perspectival construiește o cunoaștere alternativă a internaționalului, care alcătuiesc agenda sa specifică de cercetare, vizează în principal reteoretizarea independenței/dependenței, a subordonării, excluderii, a invizibilității, a puterii sau a lipsei ei, plecând de la asumarea identității feminine a teoreticienelor, a experiențelor specific feminine relevante pe un plan mai larg și a valorilor recunoscute ale universului feminin, precum valoarea relaționării, experiența dependenței în ambele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
schimb asimetric de capacități, în sensul că statele care se aliniază sunt de obicei mai slabe decât cele cărora li se aliniază - prin urmare, contribuția lor va fi net inferioară. De aceea, în mod automat, ele acceptă un rol de subordonare în alianță, cu scopul de a-și maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
domeniul politicii. Așa cum arată Clausewitz, în toate împrejurările trebuie să gândim războiul nu ca fenomen independent, ci ca instrument politic. Războiul este un mijloc serios, în vederea unui scop serios (Clausewitz, 2002, pp. 17-18). Cu alte cuvinte, există o relație de subordonare între război și entitate politică, violența fiind expresia scopurilor urmărite de conducătorii acesteia. De aici derivă celebra afirmație a lui Clausewitz conform căreia războiul nu este decât o continuare a relațiilor politice prin intermediul altor mijloace (Ibidem, p. 319). Odată făcute
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Jeffrey R. Brackett, intitulată Supervision and Education in Charity (1904). A. Kadushin (1992) apreciază că există referințe limitate cu privire la supervizarea în asistența socială înainte de anul 1920, iar acestea vizau de obicei aspectele administrative întâlnite la nivelul agențiilor și relațiile de subordonare cu organismele publice sau private care asigurau fondurile pentru finanțarea serviciilor furnizate celor asistați. În esență, la vremea respectivă, supervizarea acoperea funcțiile de control și coordonare la nivelul unui Consiliu de Supervizori, la cel al unui Consiliu al Organizațiilor de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
stabilirii remunerației corespunzătoare. Trecerea în revistă a informațiilor auxiliare relevante, cum ar fi organigrame, diagrame ale procesului de muncă, fișe ale posturilor (Henderson, 1994). Organigramele arată care este poziția respectivului post în structura întregii organizații și care sunt relațiile de subordonare, supraordonare sau colaborare prin care este el interconectat cu celelalte posturi. Diagramele procesului de muncă oferă o perspectivă mai detaliată a fluxului informațional decât organigrama, prezentând input-urile și output-urile informaționale ale unui anumit post Și, în sfârșit, fișa
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
birou, nivelul/gradul, clasa de salarizare, data întocmirii descrierii postului, numele analistului care a întocmit-o, numele celui care a aprobat-o, descrierea, titulatura șefului direct; rezumatul activității: cuprinde foarte concis principalele sarcini de executat; relațiile postului: pot fi de subordonare (cui raportează deținătorul acestui post), de supervizare (cine este subordonat lui), de colaborare (cu cine din alte compartimente sau servicii lucrează împreună), de colaborare externă (contactul direct cu reprezentanții unor agenții guvernamentale, alte firme sau persoane juridice etc.); îndatoriri și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
coordonate de bază ale managementului, Henry Fayol propune 14 principii ale administrării cum le numește el, de fapt ale managementului: 1. diviziunea muncii; 2. autoritatea și responsabilitatea; 3. disciplina; 4. unitatea de comandă și acțiune; 5. unitatea de direcție; 6. subordonarea interesului individual în raport cu interesul general; 7. remunerarea corectă a personalului; 8. centralizarea și descentralizarea; 9. ierarhia; 10. ordinea; 11. echitatea; 12. stabilitatea în funcții a personalului; 13. inițiativa; 14. unitatea personalului (esprit de corps). Dacă ar trebui să reținem o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]