6,747 matches
-
dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, „dezlegarea“ ar semnifica chiar „soluționarea fondului“, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 57. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
valorificată norma de drept aplicabilă, tinzând către soluționarea pe fond a litigiului. ... 50. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat însă, în mod constant că, în cadrul procedurii hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești, de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori a dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 97 din 25 noiembrie
DECIZIA nr. 248 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301351]
-
subliniat că mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanșat în mod repetat pentru interpretarea aceluiași text de lege în funcție de circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, întrucât instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în soluționarea litigiului, atribuție care intră și rămâne în competența exclusivă a instanțelor judecătorești. ... 47. De altfel, este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor obligația de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 116 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298479]
-
de drept prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 s-a fundamentat pe o interpretare teleologică având ca fundament considerente constituționale, legale și jurisprudențiale, care înlătură echivocul normativ. Stabilind înțelesul sintagmei „salariu de bază“, instanța supremă nu s-a substituit legiuitorului - întrucât sensul stabilit normei nu o modifică, nici nu o completează -, ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor. Prin urmare, instanța supremă nu s-a
DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295644]
-
legiuitorului - întrucât sensul stabilit normei nu o modifică, nici nu o completează -, ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor. Prin urmare, instanța supremă nu s-a substituit autorității legiuitoare, astfel că a fost respectat principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își
DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295644]
-
tocmai existența și menținerea raporturilor de muncă și are în vedere statutul profesiei și organizarea sistemului de învățământ în baza principiului mobilității, iar nu încetarea raporturilor de muncă. ... 47. Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că nu se poate substitui atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților și dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată
DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299907]
-
și națională. ... [i] Totodată vă recomandăm să consultați periodic pagina de internet a DGP-AMPOPAM - www.ampeste.ro - pentru a fi la curent cu eventualele modificări aduse Ghidului solicitantului și cu eventualele comunicări/informări cu privire la prezenta finanțare. [i] Ghidul solicitantului nu se substituie legislației naționale și a Uniunii Europene în vigoare, solicitantul având obligația cunoașterii și respectării acesteia. Prevederile ghidului pot fi mai restrictive decât normele Uniunii Europene și nu pot exceda acestora din urmă. [i] Informații suplimentare, precum cele referitoare la perioada
GHIDUL SOLICITANTULUI din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298901]
-
Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021). Sub acest aspect, s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 80 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299763]
-
de investiții). ... Relația dintre cerințele de guvernanță a produselor și evaluarea caracterului adecvat sau corespunzător 41. Obligația distribuitorului de a identifica piața-țintă efectivă și de a se asigura că un produs este distribuit în conformitate cu piața-țintă efectivă nu este substituită de o evaluare a caracterului adecvat sau corespunzător și trebuie îndeplinită suplimentar față de o astfel de evaluare și înainte de aceasta. În mod special, identificarea, pentru un produs dat, a pieței sale țintă și a strategiei de distribuție aferente
GHID din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275047]
-
încălcare a art. 16 din Constituție, Curtea constată că excepția este nemotivată și nici din compararea textului criticat cu textul constituțional nu se poate reține, în mod rezonabil, vreo critică de neconstituționalitate. Totodată, instanța de contencios constituțional nu se poate substitui autoarei excepției în formularea unor motive de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). ... 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
DECIZIA nr. 331 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275490]
-
în anul 2021. Obligația Guvernului este ca în asemenea situații să justifice caracterul excepțional al recurgerii la ordonanțe de urgență pentru a oferi Parlamentului posibilitatea aprecierii juste asupra măsurii respective; or, în pofida prevederilor clare ale Constituției, Guvernul s-a substituit Parlamentului, emițând fără nicio reținere ordonanțe de urgență. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se află încă în dezbatere, nefiind aprobată de Parlament, însă prevederile sale sunt aplicate în mod nelegal. În anul 2018, Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 386 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275451]
-
și aplicarea unitară a legii, printr-o jurisprudență obligatorie, în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială; rolul decizional conferit instanței supreme urmărește înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării și aplicării normelor ce sunt emise de legiuitor, fără a se putea substitui acestuia. ... 116. Tot astfel, cercetarea conformității legii cu dispozițiile Constituției României, inclusiv cu cele care consacră principiul egalității în fața legii, adus în discuție de către părțile în proces și de către instanța de apel, prin actuala sesizare, rămâne în
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
restrâns ipoteza normei prin adăugarea unei condiții neprevăzute explicit de lege, Adresa nr. xxxxxx din 22 ianuarie 2019 neavând natura juridică a unui act normativ interpretativ, reprezentând doar expunerea unui punct de vedere fără efecte juridice. Pârâtul nu se poate substitui legiuitorului în reglementarea condițiilor de acordare a beneficiului pecuniar, neputând restrânge domeniul de aplicare doar la contractele de credit prin care s-a achiziționat un imobil în localitatea în care se derulează raportul juridic de serviciu. ... 13. Împotriva acestei sentințe
DECIZIA nr. 59 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276221]
-
art. 22 și 47 din Constituție, Curtea constată că excepția este nemotivată și nici din compararea textului criticat cu textele constituționale nu se poate reține, în mod rezonabil, vreo critică de neconstituționalitate. Totodată, instanța de contencios constituțional nu se poate substitui autoarei excepției în formularea unor motive de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). ... 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
DECIZIA nr. 334 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276525]
-
dezlegarea unor probleme pur teoretice, deoarece s-ar crea astfel riscul transformării acestui mecanism de unificare a practicii judiciare fie într-o procedură dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor, ca fiind urgente, fie într-o procedură care se va substitui mecanismului recursului în interesul legii (Decizia nr. 17 din 17 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 18 mai 2021). ... 161. A). Din perspectiva acestor argumente teoretice se constată că prima întrebare menționată în
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
Normele privind înființarea, organizarea și funcționarea unităților farmaceutice, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 444/2019, cu modificările și completările ulterioare, va răspunde de activitatea farmaciei în ansamblu și de reprezentarea acesteia față de orice control al autorităților competente, neputând fi substituit de o persoană de altă profesie - art. 23 alin. (3) din normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 444/2019, cu modificările și completările ulterioare. Farmacistul responsabil de vânzarea și eliberarea prin intermediul serviciilor societății informaționale a medicamentelor care se acordă
DECIZIE nr. 4 din 15 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275848]
-
centrale ale statelor membre. În raport cu acestea, apare ca fiind evident faptul că sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare urmărește asigurarea unei informări cât mai prompte a autorităților judiciare ale statelor membre, fără însă a se substitui mecanismelor de recunoaștere a hotărârilor străine, astfel cum sunt reglementate în legislațiile naționale. Mai mult, standardizarea informațiilor care se circumscriu mecanismului de schimb al acestora nu poate suplini verificările pe care autoritățile naționale trebuie să le efectueze în vederea recunoașterii
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
cauză, excepția ridicată cuprinde doar dispoziția legală criticată și o motivare formală a excepției, fără a cuprinde și textele constituționale de referință. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța constituțională s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale precizează că „sesizarea
DECIZIA nr. 374 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274659]
-
neconstituțional sau trimiterea generică la încălcarea Constituției constituie un motiv de respingere ca inadmisibilă a excepției, întrucât ea nu constituie o veritabilă excepție de neconstituționalitate, în sensul constituțional al termenului. Această consecință se impune, întrucât jurisdicția constituțională nu se poate substitui părții în privința invocării motivului de neconstituționalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil, având în vedere că nu se poate exercita, decât la sesizare, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate. Astfel, în acest caz, instanțele vor respinge excepțiile
DECIZIA nr. 374 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274659]
-
dezlegarea unor probleme pur teoretice, deoarece s-ar crea astfel riscul transformării acestui mecanism de unificare a practicii judiciare fie într-o procedură dilatorie pentru litigii caracterizate prin natura lor ca fiind urgente, fie într-o procedură care se va substitui mecanismului recursului în interesul legii (Decizia nr. 17 din 17 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 18 mai 2021). ... 136. În acest context, se constată că cele două probleme de drept cu care
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
133 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că acestea nu sunt de natură să demonstreze modalitatea în care textele de lege criticate contravin principiilor înfăptuirii justiției sau rolului de garant al independenței justiției al CSM, iar Curtea nu se poate substitui autoarei excepției în formularea unor critici pertinente în sensul arătat, astfel că normele constituționale invocate sunt lipsite de incidență în cauză. ... 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
DECIZIA nr. 515 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277167]
-
74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori a dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 66 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276470]
-
să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016, Curtea Constituțională a reținut că, prin paragrafele 81-83 și 90 din decizia mai sus amintită, instanța supremă a reținut că instanța de judecată nu se poate substitui organelor administrative, eludând procedura ce intră în competența acestora, pentru a recunoaște apartenența unor locuri de muncă la categoria celor aflate în condiții deosebite sau speciale. În acest sens, dacă avizele emise pentru angajator, ce nu includ locurile de muncă
DECIZIA nr. 360 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276624]
-
74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori a dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 67 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276679]
-
ori la rezolvarea directă a unor chestiuni ce țin de situația în cauză, ar exista riscul transformării mecanismului hotărârii prealabile „fie într-o procedură dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor, ca fiind urgente, fie într-o procedură care va substitui mecanismul recursului în interesul legii“. ... 98. Scopul reglementării art. 475 din Codul de procedură penală este preîntâmpinarea apariției practicii neunitare, titulari ai cererii de sesizare fiind doar instanțele, acestea având un drept suveran de a aprecia asupra sesizării, atunci când
DECIZIA nr. 71 din 23 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276501]