1,311 matches
-
au fost comasate pentru a forma satul Păltinata, iar satul Pătrășcani a fost desființat și inclus în satul Gura Văii. Comuna a avut statut de comună suburbană a municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Gura Văii a fost subordonată direct județului Bacău. Două obiective din comuna Gura Văii sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură: (1680, cu adăugiri
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
1950, comuna a devenit parte a raionului Bacău din regiunea Bacău, cu numele de "Hemeiuș". În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Andrieșeni a fost desființat și comasat cu satul Hemeiuș. Hemeiuș a devenit atunci comună suburbană a municipiului Bacău. A păstrat acest statut până în 1989, când a dispărut conceptul de comună suburbană din administrația din România, iar comuna a fost subordonată administrativ direct județului Bacău. În comuna Hemeiuș se află , monument istoric de arhitectură de interes
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Andrieșeni a fost desființat și comasat cu satul Hemeiuș. Hemeiuș a devenit atunci comună suburbană a municipiului Bacău. A păstrat acest statut până în 1989, când a dispărut conceptul de comună suburbană din administrația din România, iar comuna a fost subordonată administrativ direct județului Bacău. În comuna Hemeiuș se află , monument istoric de arhitectură de interes național datând din perioada 1864-1880 aflat în satul Lilieci. Ansamblul cuprinde castelul (1864) și parcul dendrologic
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei Luncani a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul Mărgineni, iar satele Tocila, Dubas și Chetrosu au fost desființate și comasate primele două cu
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
comuna a trecut în administrarea orașului regional Bacău, reședință regiunii Bacău, iar satul Fundul lui Bogdan a primit în 1964 denumirea de "Șiretul". În 1968, comuna Letea Veche (cu satele Holt, Letea Veche, Radomirești, Ruși-Ciutea și Siretu) a devenit comună suburbana a municipiului Bacău. La conceptul de comună suburbana s-a renunțat însă în 1989, comuna revenind în subordinea directă a județului Bacău. Singurul obiectiv din comuna Letea Veche inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monument de interes
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
reședință regiunii Bacău, iar satul Fundul lui Bogdan a primit în 1964 denumirea de "Șiretul". În 1968, comuna Letea Veche (cu satele Holt, Letea Veche, Radomirești, Ruși-Ciutea și Siretu) a devenit comună suburbana a municipiului Bacău. La conceptul de comună suburbana s-a renunțat însă în 1989, comuna revenind în subordinea directă a județului Bacău. Singurul obiectiv din comuna Letea Veche inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monument de interes local este , datând din 1895, si situat în
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
de reședință) trecând la comuna Borzești, denumită acum "Ștefan cel Mare" (ca și satul ei de reședință, fost Valea Seacă). În 1964, satul Jevreni i s-a schimbat denumirea în "Viișoara". În 1968, comuna Ștefan cel Mare a devenit comună suburbană a municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej din județul Bacău și i s-au arondat și satele comunei Buciumi, desființată; tot atunci, au fost desființate satele Ciopești, Corbu, Micloșoaia (comasate cu Viișoara), Gârbovana (comasat cu Negoiești) și Livada (comasat cu Bogdana). În 1989
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
și i s-au arondat și satele comunei Buciumi, desființată; tot atunci, au fost desființate satele Ciopești, Corbu, Micloșoaia (comasate cu Viișoara), Gârbovana (comasat cu Negoiești) și Livada (comasat cu Bogdana). În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Ștefan cel Mare a fost subordonată direct județului Bacău. În anul 2005, satele Buciumi și Răcăuți s-au separat și au format din nou comuna Buciumi, iar comuna Ștefan cel Mare a căpătat alcătuirea actuală. În comuna Ștefan
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
din satele Brateșu Nou, Brateșu Vechi, Ion I.C. Brătianu și Nisipurile. În 1950, comuna Surdila-Greci a fost inclusă în raionul Făurei al regiunii Galați, și a primit și satele fostei comune Ion I.C. Brătianu. În 1968, ea a devenit comună suburbană subordonată orașului Făurei din județul Brăila, statut pe care l-a avut până în 1989, când comunele suburbane au fost resubordonate județului. Singurul obiectiv din comuna Surdila-Greci inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local este
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
inclusă în raionul Făurei al regiunii Galați, și a primit și satele fostei comune Ion I.C. Brătianu. În 1968, ea a devenit comună suburbană subordonată orașului Făurei din județul Brăila, statut pe care l-a avut până în 1989, când comunele suburbane au fost resubordonate județului. Singurul obiectiv din comuna Surdila-Greci inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local este Monumentul Eroilor din Războiul Român de Independență și din Primul Război Mondial, aflat în fața primăriei din satul
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
Caregna a aceluiași județ, alcătuirea lor păstrându-se. Comuna Ruginești avea 1413 locuitori, comuna Anghelești avea 670, iar comuna Copăcești 880. În 1931, comunele Ruginești (cu satele Ruginești și Văleni) și Copăcești (cu satele Copăcești și Slobozia) au devenit comune suburbane ale comunei urbane Adjud. În 1950, comunele au trecut la raionul Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. Comunele Anghelești și Copăcești au fost în timp desființate, satele lor (cu excepția satului
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
aceeași plasă: comuna Jorăști cu aceeași structură și 1662 de locuitori, iar comuna Mircești cu satele Mirceștii Noi, Mirceștii Vechi, Paraipani și Rădulești. În 1931, comuna s-a dezmembrat, rămânând doar cu satul Jorăști; pe teritoriul ei au apărut comunele suburbane ale Focșaniului: Vânători, Mândreștii Munteni și Mândreștii Moldoveni. În 1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați, între timp apărând și comuna Vânători. În 1968, comuna
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
aceluiași județ, având 2540 de locuitori în satele Daia și Frătești; iar comuna Bălănoaia în plasa Dunărea, cu 2350 de locuitori în satele Bălanu, Bălănoaia, Oncești și Turbatu. În 1931, a apărut și comuna Remuș cu satul Remuș, drept comună suburbană a comunei urbane Giurgiu, iar comuna Bălănoaia a rămas cu satele Bălănoaia și Turbatu și devenind și ea comună suburbană a Giurgiului. În 1950, comunele Remuș, Frătești și Bălănoaia (denumită acum "Turbatu") au fost incluse în orașul regional Giurgiu din
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
locuitori în satele Bălanu, Bălănoaia, Oncești și Turbatu. În 1931, a apărut și comuna Remuș cu satul Remuș, drept comună suburbană a comunei urbane Giurgiu, iar comuna Bălănoaia a rămas cu satele Bălănoaia și Turbatu și devenind și ea comună suburbană a Giurgiului. În 1950, comunele Remuș, Frătești și Bălănoaia (denumită acum "Turbatu") au fost incluse în orașul regional Giurgiu din regiunea București. Satul și comuna Turbatu au luat în 1964 numele de "Cetatea". În 1968, comuna Frătești a inclus cele
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
județ și fiind compusă din satele Popești-Pavlicheni (reședința), Popești-Români, Leurdeni și cătunul Cula, având o populație de 2100 de locuitori. În 1950, comuna Popești-Leordeni a fost arondată raionului N. Bălcescu din orașul republican București, iar în 1968, a devenit comună suburbană a municipiului București, toate satele ei fiind contopite într-unul singur. În 1981, a trecut la Sectorul Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Popești-Leordeni se ridică la de
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
Roșu a rămas formată din satele Roșu, Giulești-Țigănia și Puțul lui Crăciun, având 5168 de locuitori. În 1950, comuna a fost arondată raionului 16 Februarie al orașului regional București, din care a făcut parte până în 1968, când a devenit comună suburbană a municipiului București, pierzând satele Giulești-Sârbi (integrat în București) și satul Rudeni, arondat comunei Chitila, dar fiindu-i arondat satul Roșu (comuna Roșu a fost desființată, celelalte sate ale ei devenind părți ale Bucureștiului). În 1981, conceptul de comună suburbană
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
suburbană a municipiului București, pierzând satele Giulești-Sârbi (integrat în București) și satul Rudeni, arondat comunei Chitila, dar fiindu-i arondat satul Roșu (comuna Roșu a fost desființată, celelalte sate ale ei devenind părți ale Bucureștiului). În 1981, conceptul de comună suburbană a dispărut, Chiajna fiind arondată Sectorului Agricol Ilfov, subordonat Bucureștiului și devenit în 1998 județul Ilfov. Pe raza comunei Chiajna își desfășoară activitatea câteva întreprinderi și unele unități comerciale (Carrefour, Bricostore), care cer forță de muncă calificată, o parte din
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
rebotezat "Alunișu", iar satul "Gherman" a luat numele de "Ciocârlia". În 1968, comuna Vârteju Nefliu a fost desființată și inclusă în întregime în comuna Măgurele, satele Chirca și Nefliu fiind incluse în satul Vârteju. Comuna Măgurele a devenit atunci comună suburbană a municipiului București. În 1981, comuna a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. În anul 1957, în cadrul Institutului de Fizică Atomică (IFA), la Măgurele s-a inaugurat primul reactor nuclear VVRS
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
Din punct de vedere administrativ, regimul comunist a adus modificarea statutului localității. În 1950, ea a fost arondată orașului republican București, în a cărui structură administrativă a fost parte a raionului 23 August. După aceea, în 1968, a fost comună suburbană a Bucureștiului, iar în 1981 a devenit parte a Sectorului Agricol Ilfov (subordonat Bucureștiului), unitate devenită în 1997 județul Ilfov. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost demolată de Nicolae Ceaușescu, care a ordonat înființarea pe locul ei a unui complex
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
semnificativă. În 1950, satele Voluntari și Pipera au fost incluse în raionul 1 Mai al orașului republican București, din care au făcut parte până în 1968. Atunci, ele, comasate într-un singur sat, cu numele de Voluntari, au alcătuit o comună suburbană a municipiului București. În 1981, comuna a trecut în Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. În 2004, comuna Voluntari a fost declarată oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Voluntari se ridică
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
de lângă palat). În 1925, comuna Bucoveni era reședința plășii Buftea-Bucoveni. În 1950, satul Mogoșoaia a fost inclus în raionul Grivița Roșie al orașului republican București, iar în 1968 a fost organizat drept comună de sine stătătoare, cu statut de comună suburbană a municipiului București. În 1981, comuna a trecut în subordinea Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector care în 1998 a devenit județul Ilfov. În comuna Mogoșoaia se află ansamblul palatului brâncovenesc Mogoșoaia, monument istoric de interes național, cuprinzând palatul
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
de 2685 de locuitori. Comuna Crucea de Jos avea aceeași componență și 1800 de locuitori, iar comuna Crucae de Sus avea, în satele Crucea de Sus, Chicerea și Neicu, 1656 de locuitori. În 1931, comunele au fost reorganizate drept comune suburbane ale comunei urbane Panciu: comunele Crucea de Jos, Neicu și Satu Nou (fiecare doar cu satul de reședință) și comuna Crucea de Sus cu satele Crucea de Sus și Chicerea. Comunele au fost ulterior desființate și incluse în arealul administrativ
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
transport care să faciliteze deplasarea spre și dinspre București. S-a realizat electrificarea comunei. S-a îmbunătățit asistența sanitară, analfabetismul a fost lichidat și s-a asigurat tuturor locuri de muncă. În 1950 localitatea Jilava a fost inclusă în zona suburbană a Capitalei. S-au produs schimbări și în ceea ce privește înfățișarea comunei. În anii 1979-1980 au fost construite în zona Combinatului de Cauciuc și a Tăbăcariei primele blocuri de locuințe. Majoritatea străzilor au fost pietruite și apoi asfaltate. Din punct de vedere
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
blocuri de locuințe. Majoritatea străzilor au fost pietruite și apoi asfaltate. Din punct de vedere administrativ, comuna a fost inclusă în 1950 în raionul N. Bălcescu al orașului regional București, până în 1968, când a devenit, cu numele de "Jilava", comună suburbană a municipiului București (satele ei fiind deja comasate într-unul singur). În 1981, a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov, din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Restructurarea industriei de după 1989 a determinat pe mulți locuitori ai comunei
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
nu se poate ști din ce arbore genealogic al unei familii nobile derivă. Un străbun al lui Grigore a fost Felix al III-lea, papă nominalizat de regele got Theodoric cel Mare. Familia sa a avut și locuit o vilă suburbană pe Colina Caelius din Roma. Strada unde a fost acea casă se numește astăzi Strada Sf. Grigore (it. "Via di San Gregorio"). În nord, strada merge spre Colosseum, iar în sud spre Circus Maximus. În zilele papei Grigore, clădirile romane
Papa Grigore I cel Mare () [Corola-website/Science/299061_a_300390]