1,856 matches
-
și care i-a oferit lui Darwin cheia interpretării și înțelegerii evoluției pe care el o constatase. Malthus afirma că lumea plantelor și animalelor, inclusiv omul, crește în proporție geometrică (de maniera 2, 6, 18, 54 etc..) în timp ce resursele pentru subzistență cresc în progresie aritmetică (de maniera 2, 6, 10, 14, 18), ceea ce face ca la un moment dat s ă intervină un moment de criză între aceste două aspecte pe care natura o reglează prin moartea indivizilor. Concluzia lui Darwin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se dezvoltă sentimentul iubirii frățești, ca rezultat al originii comune și coabitării în sânul aceleași familii. Toate aceste aspecte, cu puternice resorturi biologice, manifestate în cadrul familiei creează unitatea intimă, produce satisfacție și plăcere pentru părinți. De asemenea, pentru copii prin subzistența și protecția asigurată de părinți le conferă acestora siguranță și un sentiment de plăcere. Deci scopul familiei este în primul rând unul biologic și rezidă în a da naștere, a crește, educa, proteja și apăra copiii. Realizarea acestui deziderat presupune
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sentiment de satisfacție pentru părinți și siguranță pentru copii, ceea ce determină o stare de bine, plăcere și armonie în sânul familiei. Dar siguranța și evoluția firească a unei familii nu poate fi concepută în afara unor condiții care să-i asigure subzistența. Această necesitate imperioasă este satisfăcută de existența instinctului de proprietate, instinct întâlnit la toată scara lumii viețuitoare. Este tendința instinctivă a ființei viețuitoare de a-și apropia un teritoriu (suprafață) din care să-și asigure subzistența pentru ea și familia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care să-i asigure subzistența. Această necesitate imperioasă este satisfăcută de existența instinctului de proprietate, instinct întâlnit la toată scara lumii viețuitoare. Este tendința instinctivă a ființei viețuitoare de a-și apropia un teritoriu (suprafață) din care să-și asigure subzistența pentru ea și familia sa, de a-și construi un adăpost, de a acumula și depozita cele necesare vieții pentru perioadele când resursele în natură sunt mai sărace. Deci microsocietatea formată din părinți și copii (familia) se bazează pe 4
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și frumusețea demonstrației, vom folosi și noi câteva exemple. Iubirea conjugală și părintească este evidentă acolo unde progeniturile au nevoie de un interval de timp pentru dezvoltare și maturizare, la naștere ele nefiind capabile să se apere, sau săși asigure subzistența. Familia, ca ocrotitoare naturală, cunoaște trei tipuri: - familia maternă - în care masculul nu participă la viața de familie, fie că moare în timpul copulației, fie că părăsește femela sau este alungat. Se întâlnește mai ales la albine, viespi și furnici; - familia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unele reptile, broaștele țestoase și crocodilii care, după ce-și depun ouăle și le asigură în adăposturi speciale împotriva prădătorilor, nu se mai îngrijesc de soarta lor. Instinctul de proprietate, cu cele trei aspecte ale sale: ad ăpost, perimetru de subzistență și depozit pentru provizii, este, de asemenea, foarte bine reprezentat în natură. Iată de exemplu pentru primul aspect: - Adăpostul este nota comună începând cu viermii care-și construiesc un tip de adăpost sub formă de galerie ce se termină cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
culminează în cazul omului, unde intervi ne rațiunea, cu adevărate stilizări și evoluții ce îmbracă moda timpului, dar în esență comportă aceleași utilități de bază întâlnite în lumea viețuitoare pe care trebuie să le satisfacă. - proprietatea teritorială, sau perimetrul de subzistență este o suprafață pe care orice ființă viețuitoare, fie ea plantă sau animal, și-o delimitează pentru a-și procura cele necesare subzistenței. Se consideră că sunt atâția proprietari pe planetă câte ființe viețuitoare sunt și aceasta pentru simplul motiv
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de bază întâlnite în lumea viețuitoare pe care trebuie să le satisfacă. - proprietatea teritorială, sau perimetrul de subzistență este o suprafață pe care orice ființă viețuitoare, fie ea plantă sau animal, și-o delimitează pentru a-și procura cele necesare subzistenței. Se consideră că sunt atâția proprietari pe planetă câte ființe viețuitoare sunt și aceasta pentru simplul motiv că viața fără resurse pentru existență nu este posibilă. Planta de pildă, are nevoie de un mic teritoriu în care să-și înfingă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
capătă caracterul net de proprietate, la apărarea căreia participă în egală măsură masculul și femela, iar dobândirea și păstrarea proprietății nu rareori se realizează prin luptă și sacrificii, uneori chiar cu prețul vieții. Pornind de la această necesitate de spațiu pentru subzistență, omul, prin intervenția sa și în folosul său, a favorizat cultura și selecția unor soiuri de plante și domesticirea unor animale utile existenței sale, realizând ceea ce cu timpul avea să devină agricultura și zootehnia. Acumularea de provizii, pentru nevoile cuplului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spune că familia ca unitate socială se regăsește în lumea animală, are la bază sentimentele de iubire conjugală și părintească, dezvoltă în sânul ei instinctele sociale (instinctul de dominație subordonare și instinctul de proprietate), instincte absolut necesare unității familiei și subzistenței sale ca entitate. Derivate ale instinctelor sociale Cum era și firesc instinctele sociale, atât de evidente în familie unde își au după cum am văzut originea, depășesc cadrul strict al familiei pe măsură ce aceasta își mărește dimensiunea prin căsătoria copiilor, în felul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
instinctelor, să încercăm o definiție a instinctelor și o retrospectivă istorică a modului cum au fost abordate așa cum le-a perceput și le-a dezvoltat Paulescu. Instinctele sunt acele trăsături caracteristice ființelor viețuitoare ce se transmit în cadrul fiecărei specii, asigură subzistența, integritatea și perpetuarea speciei, fără învățătură prealabilă pentru că ele sunt anterioare oricărei experiențe. Instinctele constituie baza existenței individului și a speciei, fără de care viața nu ar fi posibilă, indiferent la ce nivel de dezvoltare ne referim. Sunt detectabile chiar la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sau înclinație naturală pentru un anumit aspect al vieții: artă, scris, gândire, politică, afaceri etc. În concluzie se poate spune că de fapt comportamentul în lumea viețuitoarelor are la bază trei elemente: - instinctele - care satisfac și răspund trebuințelor bazale necesare subzistenței, existenței și reproducerii individului și speciei; - structură nervoasă - extrem de evoluată în cazul omului, care asigură baza procesului de adaptare și învățare; - învățarea - ca proces care modulează comportamentul bazal instinctiv, adaptându-l realităților concrete în care individul trăiește. Toate au, fără
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dreptul de a o domina și stăpâni. Mai mult, conștientizând instinctele în ideea de a căuta satisfacția și plăcerea (care numai prin satisfacerea instinctelor se pot obține), le-a deturnat de la destinația lor inițială, transformându-le din mijloace naturale pentru subzistență, conservare și reproducere, într-un scop în sine pentru realizarea dezideratelor enunțate mai sus. Atunci când resursele pentru subzistență sunt insuficiente apar conflicte între membrii societății, indiferent de raporturile dintre ei, chiar frați fiind, și câștigă întotdeauna cel mai puternic. Este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
plăcerea (care numai prin satisfacerea instinctelor se pot obține), le-a deturnat de la destinația lor inițială, transformându-le din mijloace naturale pentru subzistență, conservare și reproducere, într-un scop în sine pentru realizarea dezideratelor enunțate mai sus. Atunci când resursele pentru subzistență sunt insuficiente apar conflicte între membrii societății, indiferent de raporturile dintre ei, chiar frați fiind, și câștigă întotdeauna cel mai puternic. Este unul din aspectele care a stat la baza teoriei selecției naturale a lui Darwin. Instinctele de relație, la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
beligeranții să se sacrifice. Și instinctele sociale pot genera conflicte naturale ca și instinctele individuale. Astfel instinctul de proprietate, corolar al instinctului de nutriție, nu duce la conflicte atâta timp cât proprietatea este respectată, pentru că proprietatea la rândul ei asigură cele necesare subzistenței. Se întâlnește în egală măsură la om și animale, iar încălcarea ei generează conflicte sângeroase, uneori chiar între membrii aceleași familii. Cât privește instinctul de dominație și subordonare, în general nu produce conflicte în familie, sau dacă acestea apar nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dominație cu origine în instinctul de reproducere. Viciul de proprietate se poate manifesta sub forme multiple: - avariția - este una din forme în care individul adună neîncetat resurse în bunuri și bani pe care-i tezaurizează, depășind cu mult nevoile de subzistență personală și familială. Împătimitul acestui viciu are în permanență o grijă chinuitoare pentru viitor și trăiește sub imperiul fricii și stressului continuu pentru securitatea avutului său; - hoția și jaful - sunt alte fațete ale aceluiași viciu, cărora pe alocuri și în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lui Platon sunt comune, individul neavând decât posesia propriului corp. Or proprietatea este o tendință instinctivă întâlnită pe toată scara lumii viețuitoare, întrucât de la plante până la mamiferele superioare, fiecare individ își delimitează un perimetru necesar lui și familiei sale pentru subzistență și supraviețuire. Lovește, de asemenea, în familie pe care o suprimă. Legătura consfințită de căsătoria între doi indivizi de sex opus se desființează, relațiile de coabitare fiind întâmplătoare, iar copiii rezultați nu trebuie să aparțină mamelor, ci statului, care s-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
formează cetatea. Recunoaște instinctul de dominație și subordonare ca fiind autoritatea celui mai puternic, inteligent și cu spirit de prevedere, care-și are sorgintea în familie și se dezvoltă în societate ca o necesitate organizatorică. Recunoaște proprietatea ca necesitate pentru subzistență și interesul manifestat de indivizi pentru proprietate atunci când le aparține cu adevărat. Recunoaște, de asemenea, rolul devierii instinctelor de la destinația lor naturală și afirmă că în plan social „răsturnările sociale au la origine nu doar inegalitatea averilor (proprietatea) ci și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în sărăcie (sfânta sărăcie creștină) și să se ocupe doar de cele spirituale. Încă din acele vremuri creștinii considerau bogăția bisericii ca o calamitate și o vedeau drept cauza decadenței morale a slujitorilor ei. Darurile credincioșilor care trebuiau să asigure subzistența clerului au fost înlocuite de două noi aspecte care au schimbat în bună parte atitudinea clerului, pentru că acesta la rândul său s-a grăbit să-l imite pe Papa Silvestru în atitudinea lui. „Ah Constantine! - striga Dante - câte rele n-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lovitură a fost “Concordatul” cu Vaticanul, inițiat și pus în aplicare de regele Ferdinand. Prin acesta se acorda bisericii catolice independență totală față de statul român și subordonare față de Vatican, organizare și jurisdicție proprie, învățământ propriu, de asemenea, domenii întinse pentru subzistență. A doua lovitură a fost dată prin legea generală a cultelor, care consfințea prevederile concordatului și acorda drepturi și privilegii altor culte în defavoarea bisericii ortodoxe, sau cel puțin așa erau privite de ierarhii bisericii noastre. Mișcarea naționalistă a tineretului român
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de «oaie neagră» - m-am mai găsit o dată, de mult, în 1959 (când, aflându-mă în anul IV, am fost dat afară din UTM și apoi exmatriculat... După decenii de muncă, performanță și combustie intelectuală, Valeriu Cristea ajunsese la limita subzistenței. Spre deosebire de alți „demofili“ coborând din Jeep-uri care să-i încapă, învârtindu-și pe mână ceasul de aur, el chiar era de stânga, o stângă creștină, nu ateistă; și chiar era sărac. „Nu se poate ca nimeni să nu vadă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
viața politică franceză, întrucît este marcată de coexistența instituțională în vîrful statului, a unui președinte al republicii și a unui prim-ministru rezultați din majorități politice adverse. Ruperea majorităților, ivită în urma venirii la putere a unei majorități de dreapta, permite subzistența doar a unei "dimensiuni constituționale a funcției prezidențiale, din acest moment privată de baza ei politică", ca să reluăm cuvintele lui P. Avril. În această situație de repliere a puterii prezidențiale, F. Mitterrand s-a sprijinit în mare măsură pe o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
nu pare să ofere satisfacții majore. Ruptura cu lumea din afară este din ce în ce mai dramatic percepută. Oficial, poate fi considerat "timpul liber", dedicat relaxării sau efectuării unor treburi individuale. Real, este un timp al pasivității și ineficacității, al docilității generalizate, al subzistenței resemnate. Nu întrunește caracteristicile care îl pot defini ca "timp liber"38: caracterul eliberator (căci nu eliberează total de obligații), caracterul gratuit (căci individul intră într-un păienjeniș de relații informale care au deseori finalități materiale sau sociale: pariuri, jocuri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt adesea de o impulsivitate extremă... viața părînd a nu avea mare preț pentru ei, moartea este pentru localnici tot mai amenințătoare.... Fură fără să se asigure, se mulțumesc cu puțin, neatingîndu-se de valori artistice... Sînt murdari, au nevoi minimale, subzistența e precară, iar alcoolul este mai totdeauna un stimulent periculos"169. Sistemele juridice comuniste au sancționat un tip de delincvență care rar se mai găsește în țările occidentale. Și aceasta deoarece "procesul de aplicare a legii... operează în asemenea mod
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
el ne informă că sovieticii se consolidează în zona lor din Austria și Viena și, mai mult, atacă și devalizează trenuri americane ce transportau provizii pentru alimentarea armatei și zonelor aliate occidentale, care sufereau de o lipsă aproape totală de subzistențe, mai ales, acum, în apropierea iernii. Cum era posibil ca americanii să nu reacționeze? Desigur, gândeam atunci cu toții, o dată vestea și raportul ajuns la Washington, riposta americană va fi imediată. Nimeni nu putea crede că o astfel de palmă va
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]