3,015 matches
-
Pîntecele Albionului toate Noroadele și Semințiile Pămîntului acesta, Fugiră-n harmalaie de Măcel, si aștrii cerului fugiră. 45 Ierusalimul prăbușitu-s-a în groaznică ruină peste-ntreg Pămîntul, Rece căzu din Văile lui Lambeth în gemete și-nrourată moarte Roua sufletelor zbuciumate, sudoarea cea de moarte-a muribunzilor În toate sălile cu colonade și(-n toate) crugurile cerurilor Albionului. Frate cu frate se scaldă-n sînge peste Severn 58, 50 Fecioara care plînge. Tatăl și mama cu Tatăl și mama Fecioarei nevolnici peste
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Se așternu, Iaz luminos și lucind limpede, Alb că zăpadă. Uitare, amuțire, trebuința, închise-n lanțuri ale minții, În fiarele de gheață micșorîndu-se, răvășit, rupt de vecie, Los fiarele și le bătu, cuptoarele-și încinse, Si a vărsat de fier sudoare, sudoare de arama. 215 Fără odihnă nemuritoru-ncătușat, plin de durere ridicîndu-se, Îngrozitoare cazne îndurắ, pîna ce-o bolta, sălbatică, pletoasa, i-a-nchis Fîntînă gîndurilor într-o sfera. Într-un oribil somn cu vise, ca lanțul cu verigi, O vastă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
așternu, Iaz luminos și lucind limpede, Alb că zăpadă. Uitare, amuțire, trebuința, închise-n lanțuri ale minții, În fiarele de gheață micșorîndu-se, răvășit, rupt de vecie, Los fiarele și le bătu, cuptoarele-și încinse, Si a vărsat de fier sudoare, sudoare de arama. 215 Fără odihnă nemuritoru-ncătușat, plin de durere ridicîndu-se, Îngrozitoare cazne îndurắ, pîna ce-o bolta, sălbatică, pletoasa, i-a-nchis Fîntînă gîndurilor într-o sfera. Într-un oribil somn cu vise, ca lanțul cu verigi, O vastă șira
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Goarne de război! Din tainicu-i ungher chemați pe Vala-n toată-ntunecoasa-i amăgire, 65 Apoi mînie pe mînie se revărsa-vor fioros din tolba-i de cleștar". Așa cîntară Demonii în jurul lui Orc cel roșu, și-n jurul fíravei Enitharmón. Sudoare și sînge pe mădularele lui Los stătură-n globuri; Pleoapele-i de foc Se stinseră; (se) deștepta, cuprinse cu mîinile minunea și merse Tremurînd, plîngînd prin Beznă, și jos în afunzimi. 70 Enitharmón pruncul de foc și-l alăpta în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ape, ci de Spații 256, Tulbure, negru și mortal; pe ale sale Insule și Margini 225 Se află Morile Satanei și-ale lui Belzebút în jurul rădăcinilor copacului lui Urizen; Fiindcă acest Lac este făcut din lacrimile și suspinele și din sudorile de moarte ale celor căzuți Jertfă Legilor lui Urizen, să ude rădăcinile copacului de Taină 257. Ei gíngașele fire le destrăma, apoi le țes din nou în chipurile Sumbrei morți și deznădejdi, și nimeni n-ar putea Scăpa în Veci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
perpetuare a unei experiențe bazate pe efort, pe nevoință și pe un oarecare răgaz. Căutăm soluții miraculoase și intrăm În febrilitate temporală. Vrem ca totul să se producă fără prea mult efort, „instant”, „pe loc”. Repudiem acțiunea laborioasă, experimentarea și sudoarea, trecerea prin Încercare și eroare. Ne Îndârjim să mergem „la fix”, evităm „acoladele” căutătoare, nu ne „pierdem vremea”. Mâncarea o primim „la pachet”, ne cumpărăm costume „de-a gata”, Îngurgităm formule cum să câștigăm bine, cum să iubim, cum să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
delăsarea, hoția și toate patimile rele. Era direct, frust, dezarmant de transparent, nu avea „vocația” duplicității, a manierelor așa-zise civilizate. A avut un adevărat cult al muncii, propovăduind direct, În școală, prin activități practice de vară ale elevilor, valoarea sudorii frunții și a brațelor (mi-l amintesc transpirat, săpând cot la cot cu elevii săi, la fundația noului corp al școlii), dar și indirect, prin exemplaritatea prestației gospodărești În propria grădină sau ogradă. A stat deoparte de zgura politică, neînregimentându
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
față, În păr și În ochi. Mirosul de lemn proaspăt te atrage și-ți aduce bucuria unei experiențe noi. Pulberea cade pe tine, te albești, te schimbi la față, devii altcineva... Tatăl - tatăl tău e dulgher! - Își șterge cu sârg sudoarea de pe frunte, strigă la tine: „Pleacă de-aici, nu vezi că te murdărești, ai s-o pățești...”. Ochii te Înțeapă, Îți curg lacrimile, lucrurile devin neclare, bâjbâi și te târâi. Vezi cu greu În fața ochilor. Anticipare splendidă a ceea ce te
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care ți-am poruncit: Să nu mănânci!, blestemat va fi pământul din pricina ta. În dureri te vei hrăni din el în toate zilele vieții tale! Spini și pălămidă îți va rodi, și tu cu iarba câmpului te vei hrăni. Întru sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea, până te vei întoarce în pământul din care ești luat: căci pământ ești și în pământ te vei întoarce!""65. Izgonirea din Rai rămâne definitivă și omul "rătăcește" pe căile unei vieți căreia, iată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
din hârtie i se mai spune și moneda fiduciară (latinescul "fiducia" încredere). Pentru a căpăta această bucată de hârtie, care se cheamă "ban", cel care muncește, indiferent de nivelul său de pregătire și de volumul câștigurilor, își oferă munca, efortul, sudoarea. Din acest motiv are nevoie să creadă și are nevoie de garanții că această bucată de hârtie folosește la apropierea mărfurilor și-i asigură un trai pe măsura muncii și planurilor sale. Funcționează aici un fel de contract, înțelegere, între
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sau iraniene evocate de Mircea Eliade, divinitatea este consubstanțială cu universul creat. Altfel spus, formele esențiale ale acestuia sunt părți din trupul divinității, sunt transformări funcționale ale trupului ei: ochii devin astrele zilei și nopții, sângele dă naștere fluviilor, iar sudoarea ploilor, șira spinării se transformă În munții uriași etc. Sacralitatea cosmosului derivă din sacralitatea Demiurgului: viața sa se transferă universului, iar acesta reproduce vitalitatea ființei originare. După ce a despărțit cerul și pământul, Pangu, temându-se că ele se vor uni
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
iar din piele și din perii de pe trup s-au făcut ierburile, florile și copacii, din dinți, din oase și din măduva oaselor au ieșit la iveală metalele strălucitoare și pietrele dure, mărgăritarele strălucitoare și jadul minunat și până și sudoarea de pe trupul lui, atât de nefolositoare, i s-a prefăcut În rouă și Într-o ploaie mult așteptată (K. Yuan, 1987, p. 49). Din legendele și credințele românești transpare un model cosmogonic dualist, În care Dumnezeu făurește lumea cu ajutorul: a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vale bărcile, copacii smulși și chiar izbe cu pisici cățărate pe acoperiș... Iar eu vorbeam despre turniruri și cavaleri (tocmai aflasem că războinicii de odinioară, când își scoteau coiful după o întrecere, aveau obrazul acoperit cu rugină: fier amestecat cu sudoare; nu știu de ce, dar amănuntul acela mă exalta chiar mai mult decât însuși turnirul...), da, îi vorbeam despre trăsăturile virile reliefate de dârele roșietice și despre tânărul viteaz care suna de trei ori în cornul lui cerând întăriri. Știam că
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Un bărbat cu turban, îmbrăcat cu un fel de manta lungă, foarte groasă și foarte caldă, mai ales în mijlocul nisipurilor din deșertul care îl înconjura. Ochii oblici, ca două lame de brici, broznul arămiu al feței lui rotunde, lucind de sudoare. E tânăr. Cu gesturi febrile, încearcă să apuce hangerul agățat la brâu, de cealaltă parte a puștii. Acele câteva secunde par interminabile. Căci deșertul și bărbatul cu gesturi grăbite sunt văzuți de un minuscul crâmpei de privire - insterstițiul dintre gene
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de gardă a sosit tocmai când el a intrat. ) [SCENA VII] SAS (intră) Nimic! nimic! nu-i cheia... abia mai suflă încă, O căutai în sînu-i cu așa groaz-adîncă, Stins e-ochiul... gura rece... grozav și rece-asudă, De recea lui sudoare mi-e mâna încă udă... O, sufletul îmi arde... E groaza, este setea... Ei! să vedem odată coroana și pecetea. Scrinul închis? Cu spada să dau lacata-n laturi... Tu numai, cerc de aur, privirea mea o saturi. (Popa urmează
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Las' să-ți spun la ureche. [IUGA] Urechea mea e surdă, Răcnește numai [tare], ca lumea să audă, Preaînălțate Doamne, că sufletu-ți asudă. Asuzi, da! Te văd bine - ca mazărea de mare Pe fruntea [ta] tîșnește în boabe mari sudoare. Ți-e frică, Mihnea Sânger - de ce ți-e frică ție? [MIHNEA] (s-apropie de Domn) O, milostive Doamne, mă iartă - nebunie Muierea are-n capu-i - las' să-ți sărut eu poala... (el îngenunche) Și tu, vezi [toate-]acestea cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
slabă, din inima-mi de fier. Destul, inimă aspră, destul ai dus-o-n lume, Destul te-amețit glorii și te-a înflat renume Azi, stearpă ca pustia, taci în mormîntu-ți, taci! Până ce cu mormîntu-ți în groapă ai să zaci. Sudoarea morții este acea aiasmă sântă Ce miruiește fruntea când sufletul s-avîntă Spre-a nu se mai întoarce. Azi mirul ei încet Se strecoră pe frunte-mi ș-un cuget de profet; Răsare un luceafăr de aur și lumină În sufletu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
slabă, din inima-mi de fier. Destul, inimă aspră, destul ai dus-o-n lume, Destul te-amețit glorii și te-[a] îmflat renume Azi, stearpă ca pustia, taci în mormîntu-ți, taci Până ce cu mormîntu-ți în groapă ai să zaci! Sudoarea morții este acea aiazmă sântă Ce miruiește fruntea când sufletul s-avîntă Spre-a nu se mai întoarce. Azi mirul ei încet Se strecură pe frunte-mi și-un cuget de profet; Răsare un luceafăr de aur și lumină În sufletu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca-n fiecare zi să-ți scurg o picătură de sânge ca să nu mai cumpăr cerneală roșie? Ce, nu vrei? Aida de! nu-i și asta crestinește? Dragoste pentru dragoste, ai, dă mîna-ncoa, știu eu c-o să te-mbogățești din sudoarea mea, nu vrei și tu să-mi faci atâta serviciu? SERV[ITORUL] (apart speriat ) Aoleu! Ăsta face zapise cu dracul, aiti, șterge-o la sănătoasa până nu se deoache treaba. (vrea să iasă) HISTR[IO] Unde-așa de iute? Nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
felul de-a trăi, pasul lui rătăcește, capul îi vâjie, urechea sună de un cântec monoton și etern; mergi, mergi! De-ai vrea să rămâi într-un loc, curând pierzi și puțina glorie; și puțină favoare // ce-o capeți în sudorile frunții tale și inima ta se îmflă 6V {EminescuOpVIII 438} de durere, aufletul tău te mână în depărtare, în alte țări, la alți oameni, care s-amuză, răcesc și apoi râd de artea noastră. Astăzi încă te-nneacă în admirațiunea lor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se poate, fiind leneș. Să mă pun ca să ceresc Nu e chip; de la o vreme m-am deprins a trăi bine, Libertatea fără pâine însemnează pentru mine Cât un idol mort... De-aceea mi-am propus să mă îngraș Din sudoarea adunată de stăpânul bogătaș. LAIS Este cu putință oare? CHALKIDIAS Da. Mărturisesc curat Cumcă eu nu sunt un rege prins. LAIS Ce spune? BOMILKAR S-a trădat Singur." Rege prins". CHALKIDIAS (aparte) Ce lipsă de prudență. LAIS Stând ascuns, Toate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acuma abia sânt cu minte... hahaha!... Mă retrăsei dinaintea privirei schinteietoare și mînei ridicate carea mă amerința... era nebun; buzele sale cele palide tremurau cu furoare și părul lui negru sta în dezordine pe fruntea sa, de pe care curgea o sudoare rece pe fața-i. Văzui că aice nu puteam face nemica și trăsei clopoțelul spre a chema pe servitoriu. Acesta veni, palid și plâns. - Ian caută, zise contele râzând sălbatec, ian caută, părinte! Toată noaptea a vărsat șiroaie de lacrimi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aceasta: căci nici îmbrăcămintea (caifetul), nici poziția nu mă ierta ca să mă lupt; așa, mă declarai singur de învins. N-aveam nici un chip de luptă dreaptă. Adevărat că peste puțin singur mă mirai când văzui că simț că cu cât sudoarea curgea în tot lungul trupului meu, cu atât [î]mi mai venea răsuflarea și plămânii mi se mai întindea. Astfel trecurăm prin vreo patru cinci odăi, a cărora temperatură de ce mergea se mai înfierbînta așa de treptat și repede încît
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
au facultatea de a descoperi ochiului poetic tot din ce în ce mai multe taine. Tipurile clasice sânt așadar cultul propriu pentru un artist, sărbătoarea vieței lui, în cari el își complace și se gustă oarecum pe sine însuși, după ce-a lucrat în sudoarea feței sale pentru interesele zilei și s-a luptat cu mizeriile artei. Pregătirea pentru reprezentarea publică e de două feluri. Mai întîi se ridică opul în intuițiunea ideală și se dezvoltă în conștiința concurenților referința fiecărui rol singular cu ideea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ne căim și să încercăm să ne eliberăm de el tot cu atâta tărie și intensitate cu care am păcătuit. „Cel ce a slujit până la săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]