14,769 matches
-
Ieșirea din planul retrospectiv al amintirii se realizează prin intermediul armoniilor musicale, căci ea “cultiva muzica ca pe o artă”. Suflet sensibil și creator, eroina încearcă salvarea prin artă: “Cânta acum o simfonie în care să exprime, din sensibilitatea sonorităților, impresiile sufletești cele mai impalpabile și cea mai fină vibrație a aparatului nobil al senzației” ORAȘUL DE PROVINCIE Atmosfera sufocantă a orașului mic, poate prea mic pentru sensibilitatea autoarei, căci în paginile cărții se observă prezența descrierilor atmosferei străzilor orașului de provincie
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
celorlalte statuete, ea se teme de urâțenia lumii ce o înconjoară. Egoul eroinei este prea rafinat Ăîn orgoliul propriu) pentru societatea în care mai mult supraviețuiește decât trăiește. Ea alternează stările de blazare cu cele de exaltare, o apăsătoare labilitate sufletească o face într-o zi să afirme că a fi calm nu e a fi bolnav, e mai degrabă o vindecare de rostul inegal și tulbure al vieții, ca o convalescență perpetuă sau un tratament radical și inuman. Alternanța stărilor
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
o face într-o zi să afirme că a fi calm nu e a fi bolnav, e mai degrabă o vindecare de rostul inegal și tulbure al vieții, ca o convalescență perpetuă sau un tratament radical și inuman. Alternanța stărilor sufletești demonstrează discontinuitatea afectivă a acesteia. În funcție de fenomenul natural Manuela pulsează, dacă plouă se relaxează, dacă e iarnă își exaltă sufletul după focul dragostei. VOLUPTATE Logodna este un angajament, o nevoire, o pasiune, o taină ce urmează să fie deslușită, eroina
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sârmă, găsind cumpăna supremelor măsuri ale fericirii. Viața ca acrobație este pentru Manuela o generatoare de pasiuni, dar nu și de energii. ZILE DE PLOAIE Ca un lait motiv, ploaia este ecoul trăirilor Manuelei, în directă concordanță cu starea ei sufletească, natura caută armonia liniștită a împerecherii lor, cu un acompaniament lung și egal al căderii regulate de apă, lung și egal ca o iubire eternă. Ploaia este pretextul visării, Ea, ba traiește exaltarea cuplului înfiorat de amor, ba își dorește
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
păru că mișcă iar ca o gânganie”. Copilul este atras de Manuela, de basmul pe care ea le spune cu voce tare Ădar numai pentru ea, pruncul era în afara universului ei, obosind-o, enervând-o). Paradoxal basmul evidențiază o virtuozitate sufletească de excepție, iar acest pasaj de literatură este unic în întreaga operă prin expresivitatea artistică. Dialogul eroinei cu copilul este singura pagină de literatură veritabilă : Atunci a intrat în inima mea un călăreț cu cal cu tot și inima mea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nu vrea să comunice cu cei din jurul său, părând mereu surprinsă de aparițiile celorlalți. Ea nu cunoaște nici chipul lui Vâlsan, care prin intermediul memoriei involuntare, alteori voluntare, îi apare ca un clișeu neretușat ce nu alterează imaginea reflectată în oglinda sufletească. El este slab, înalt, cu figura desenată din linii precise iar ce vede ea este suficient. Viziunea unică a eroului ca personaj reflector intermediar către cititor, este des întâlnită în proza Hortensiei Papadat Bengescu. Cititorul știe chiar mai puțin decât
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
face să fie exaltată în gesturi, pentru prima dată ea se mișcă, trăiește, devine pătimașă. Ea privește de jur împrejur descoperind peisaje arcadiene din bucolicele vergiliene și toată această descărcare de energii doar pentru că ea crede că iubește. Zbuciumul ei sufletesc este manifestarea ei firească, la fel de firească precum firul existențial al celorlalți ce se derulează în paralel. Verbele definitorii stărilor sufletești ale eroinei sunt cele de prezumție: poate, crede, e posibil, ar vrea, spera etc. ICOANA FECIOAREI În capitolul “Icoana fecioarei
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
descoperind peisaje arcadiene din bucolicele vergiliene și toată această descărcare de energii doar pentru că ea crede că iubește. Zbuciumul ei sufletesc este manifestarea ei firească, la fel de firească precum firul existențial al celorlalți ce se derulează în paralel. Verbele definitorii stărilor sufletești ale eroinei sunt cele de prezumție: poate, crede, e posibil, ar vrea, spera etc. ICOANA FECIOAREI În capitolul “Icoana fecioarei”, scriitoarea deschide acest fragment cu o frază scurtă, plată, ca o sentință: ”Icoana Fecioarei, a Mariei, Manuela simțea că nu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
coordonează un spațiu, determină desfășurarea unui episod, anticipă sau dezvăluie cheia vreunei întâmplări: de pildă, o oală de lut cu flori aflată pe pervazul vecin îi conferă naratoarei din proza Vecinătate o intuiție a unui conflict interior, a unei taine sufletești conservate de femeia căreia îi aparține apartamentul vecin - „viața unui dor lăuntric“, cum spune ea, și anticipă enigma identitară care va sta în centrul prozei. La fel, în nuvela mansfieldiană Beatitudine, motivația artistică se clădește pe numeroase semne contextuale ce
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
întrebam și, iarăși, nu găseam răspuns. Acum, cred că l-am găsit, și răspunsul este că fiecare are crucea sa, după puterile sale. Eu am putut să o duc. Am dus-o cu vrednicie și, acum, mi-am găsit liniștea sufletească, am găsit răspunsul la multe întrebări, care mă frământau și știu că o mână de ajutor primită te ridică sus și îți dă puteri să mergi mai departe și, chiar, dacă mai sunt probleme, ele deja nu mai par atât
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
mai mică parte din iubirea lui Dumnezeu. Nouă, oamenilor, ni s-a dat voie să facem alegere, să iubim, să fim iubiți și să ne bucurăm de viață, căci, în viața unui om, e foarte frumos să fie pace, liniște sufletească și armonie. Trebuie să ne mulțumim cu tot ce ne înconjoară și cu ce ne oferă Bunul Dumnezeu. Viața-i așa de scurtă, încât trebuie s-o trăim frumos: să ne ducem la biserică, să ținem postul, să ajutăm pe
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
fi scriitoare. A mai zis câte ceva despre mine. S-a aplecat și a întins cartea, am luat-o, eram emoționată și nu știam ce să fac și ce să zic. Atunci, ea m-a cuprins și am simțit o căldură sufletească. Am avut mereu nevoie de asemenea îmbrățișări din partea mamei. Nu a înlocuit-o acea îmbrățișare, dar a fost atât de călduroasă și sinceră... Prezentarea a fost una frumoasă, prima dată am fost la un astfel de eveniment, unde nu m-
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
obișnuitei claviaturi biografice, alterându-i previzibilitatea. Ca să poată accepta situația neprevăzută, eroii, dar mai ales cititorii, n au altă salvare decât cantonarea în reflecția filozofică. Eroii însă n-o fac, unii supraevaluând bunul simț, alții neputându-se detașa de durerea sufletească. Aceștia din urmă apelează mai curând la logică, o aritmetică de natură să tempereze conflictul sufletesc... Ca-n vechile povestiri orientale privind scrisa oamenilor, Principiul Răului care în romanul lui Constantin Clisu lucrează prin Olga intervine și deviază destinul unui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
n au altă salvare decât cantonarea în reflecția filozofică. Eroii însă n-o fac, unii supraevaluând bunul simț, alții neputându-se detașa de durerea sufletească. Aceștia din urmă apelează mai curând la logică, o aritmetică de natură să tempereze conflictul sufletesc... Ca-n vechile povestiri orientale privind scrisa oamenilor, Principiul Răului care în romanul lui Constantin Clisu lucrează prin Olga intervine și deviază destinul unui copil, sustrăgându-l oricărei previzibilități a părinților, ceea ce, practic, înseamnă crearea altui destin, neconvenabil acestora, dar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
din relatarea lui P.H.L. nu reiese că Profesorul ar fi incapabil să-l asculte pe celălalt. Adeseori o urmărește atent, vădit interesat de întâmplările povestite de Teodora cu detașare, uneori cu umor. Ceea ce îi creează și ei un anume „confort” sufletesc. Scriitorul nu se întreabă ce ar putea diminua (sau anula!) atracția femeii tinere față de un bărbat cumult mai în vârstă. Nu pune preț pe propria intuiție, dar nici nu crede că o cercetare sociologică ar da cine știe ce rezultate. Mai la
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
asigură sănătatea progeniturii. Autorul nostru o știe, ba chiar se referă în text la perechile strălucitoare de tinerețe și frumusețe din basmele și baladele românești tradiționale. „Și totuși! - exclamă autorul într-o paranteză - dacă nu procreația, ci doar iubirea, împlinirea sufletească prin, alături și pentru celălalt sunt scopul, mai contează o diferență de 20-25 ani?” I s-ar putea răspunde că „omul tradițional” urmează „legea nescrisă” a instinctului: însoțirea bărbatului cu femeia are drept unic scop perpetuarea speciei. De aceea individul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
starea curioasă în care ar săruta-o peste tot și ar strânge-o până la durere, până la epuizare... A lui, a ei... Faptul că Profesorul a întrebat-o ce simte în momentul de „maximă satisfacție” ar putea da seamă despre complicațiile sufletești ale scriitorului însuși. P.H.L. părea multora un sentimental incorigibil și un pudibond. În secret, era obsedat de întrebări privind omul în genere, inclusiv conținutul senzațiilor provocate de instinctul sexual. Ceea ce mi se pare firesc la un scriitor, chiar dacă, presupun, nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
strict personală a senzației, a plăcerii secrete ce inundă cele două trupuri îmbrățișate, petrecerea în doi „se justi 25 fică” prin consistența umană a relației, a comunicării, a gândului ce caută gândul pereche. P.H.L. se străduiește să definească acel capital sufletesc care susține soliditatea fericirii trăite în doi. Face apel uneori și la argumente concrete, ce-și au importanța lor. Astfel, Teodora îl surprinde pe iubitul ei, într-un moment de plinătate sufletească, cu următoarea confesiune: „Înainte de a te cunoaște pe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pereche. P.H.L. se străduiește să definească acel capital sufletesc care susține soliditatea fericirii trăite în doi. Face apel uneori și la argumente concrete, ce-și au importanța lor. Astfel, Teodora îl surprinde pe iubitul ei, într-un moment de plinătate sufletească, cu următoarea confesiune: „Înainte de a te cunoaște pe tine nu am știut ce înseamnă orgasmul.” Este de presupus că a ezitat mult până s-o spună. Femeia știe că bărbatul nu trebuie să se simtă mai „important” decât este (în
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ale lumii. Nici P.H.L. nu pare a avea vreo intenție părtinitoare. În meditațiile sale se observă mai curând efortul de a descrie modul în care bărbatul „se poate înălța prin femeie”, găsindu-și măsura cea mai adevărată, adică acele calități sufletești puse în valoare de prezența ei. P.H.L. nu uită, totuși, să menționeze și posibilitatea „căderii” bărbatului prin femeie... prin, dar din cauza lui! În cazul bărbaților „cu slăbiciune pentru femei”, slăbiciunea le aparține lor, celor puternici!... Dacă s-au pierdut vieți
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
va depăși intenția mărturisită (Teodorei) de a o proteja de complicații, adică de un „angajament sentimental” care să o dezechilibreze, să o scoată din ritmul ei obișnuit. În fapt, Profesorul poate fi suspectat că dorește să-și conserve propriul confort sufletesc, să nu-și facă probleme „la vârsta lui”. Nu cumva este mai mult egoist decât altruist? Asta se putea întreba și Teodora, care a aruncat doar o privire întrebătoare sau - cine știe? - exprimând doar resemnare. Surprinzător este însă comentariul scriitorului
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
scriitorului la situația dată: „Ce orbire ciudată poate avea Profesorul, cu experiența și doxa lui! Ar trebui să se întrebe dacă nu cumva Teodora urmărește tocmai «complicațiaă, ca modalitate de a ieși din monotonia existenței cotidiene, intuind șansa unei reechilibrări sufletești la alt mod, cu altă intensitate a trăirii... Un bărbat, dacă are bunul simț de a admite alternativa, trebuie și să verifice care este cea adevărată. Prin urmare, stimate domn Profesor, renunță la postura înțeleptului, a «protectoruluiă! Fii onest! Nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-i așa?, faptele contează. Numai gesturile, acțiunile clare, lipsite de ambiguitate, pot limpezi ipotezele confuze. Trenul intră deja în gară, strâng repede caietul lui P.H.L., amânându-mi plăcerea de a afla cum s-a rezolvat „problema”, sau, mai curând, impasul sufletesc în care se află Profesorul, în fața unei „aventuri unice” în viața lui. Pentru că, am înțeles din tot ce am citit pînă aici, relația cu Teodora îi pune „serioase probleme de conștiință”. 1 iulie, 2006, sâmbătă seara Nu adorm înainte de a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
este bigotă. Nu o crede capabilă să facă rugăciuni de iertare pentru satisfacția simțită în brațele bărbatului iubit. Însă a ghicit că își dorește mai mult de atît, că este destul de matură și inteligentă pentru a nu-și închide orizontul sufletesc „sub greutatea lutului”. Ceea ce, presimte, îl va supune la „grele încercări”. 2 iulie 2006, seara Urmăresc un film cu Anthony Hopkins și Nicole Kidman. Profesorul de filologie clasică (greacă și latină) face o pasiune pentru o tânără de 34 de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
se pare că data trecută am făcut o prea dezvoltată comparație între povestea relatată de scriitorul basarabean și acel film american. Am, totuși, o scuză: uneori comparația îți lărgește „orizontul problemei” și contribuie la o mai corectă înțelegere a determinărilor sufletești proprii „actanților” a căror existență te preocupă. În cazul Domnului R., eroul lui P.H.Lippa, dificultatea în a denumi cu termeni preciși situația complicată în care a ajuns o resimte atât el, personajul, cât și scriitorul. În aceste condiții, mie
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]