3,156 matches
-
trei volume de versuri publicate până în prezent, autoarea abordează o multitudine de teme, începând de la cea patriotică, la cea de dragoste și la cea cu tentă religioasă. Deoarece acestea au fost scrise în timpul șederii domniei sale la Madrid, versurile sale poartă suflul și spiritul românesc pe acele meleaguri îndepărtate ale Europei. În stările de reverie, amintirile o purtau spre țara natală, alinându-i, oarecum, dorul de cei dragi și de locurile pitorești ale copilăriei. Majoritatea poeziilor sunt scrise în stil clasic cu
CINE ESTE LIA NENCIU !? de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379419_a_380748]
-
sufletesc; acea stare specifică marilor poeți veșnic căutători și rătăcitori, acea anxietate care îi stăpânește din pricina nedreptăților unei societăți în care omul își pierde treptat- treptat identitatea ca ființă terestră superioară. Doamna Daniela Popescu este un poet autentic, ce poartă suflul și spiritul românesc pe meleagurile îndepărtate ale Europei. Poezia sa oscilează între credința creștină, strămoșească cu speranța în Dumnezeu și dorul de țară. Dar în același timp versurile sale ating și sfera socială, uneori manifestâmându-se ca un protest față de o
POETA DANIELA POPESCU ȘI VERSURILE SALE DE INSPIRAȚIE DIVINĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379415_a_380744]
-
împresoară ca un voal alb și transparent ce flutură în cerurile pline de Îngeri și de Sfinți. Țin pe brațe pruncul ce am fost, îl ador și îl chem sugrumat ca o suferință pe care s-a așezat nechemat timpul. Suflu din rărunchi o rugăciune păcătoasă către biserici și transced liturghia Duminicii primodiale sau a celei din urma. Unde mi-am lăsat viața? În plenitudinea întregului spirit? În tainele cărui povestitor, în ce manuscris din bibleotecile lumii, în ce scenariu de
LINIŞTEA LIBERTÃŢII DE A FACE PACE de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379585_a_380914]
-
un sens negativ, ci și unul pozitiv - posibilitatea de depășire a însuși Unului! Cum spuneam și cu alt prilej (vezi textul „Frumusețea incitant-ermetică și captivant-poetică a daoismului”), principiul suprem în filosofia și religia taoistă este, evident, Tao, respectiv neființa sau „suflul originar” (Yuan qi) din care s-a zămislit ființa (cuplul Yin-Yang), acesta la rându-i creând „cele zece mii de lucruri și ființe” (totalitatea entităților), pentru ca, mai repede sau mai târziu, toate să se întoarcă la întregul întruchipat prin Tao. În
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
reușit să intuiască vrednicul de pomenire Domnitor Constantin Brâncoveanu, în fatidica lună august a anului 1714, că inima Bisericii lui Ortodoxe de suflet va sângera cumplit trei sute de ani mai târziu, pentru că unei părți a actualei societăți postmoderne cu vădit suflu new-age-ist puțin îi va păsa de sensul adânc al sacrificiului său sfâșietor, cu siguranță că și-ar fi plecat de două ori capul pe tăietor în fața călăului turc și că și-ar fi îndemnat atât copiii, cât și pe cinstitul
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
reușit să intuiască vrednicul de pomenire Domnitor Constantin Brâncoveanu, în fatidica lună august a anului 1714, că inima Bisericii lui Ortodoxe de suflet va sângera cumplit trei sute de ani mai târziu, pentru că unei părți a actualei societăți postmoderne cu vădit suflu new-age-ist puțin îi va păsa de sensul adânc al sacrificiului său sfâșietor, cu siguranță că și-ar fi plecat de două ori capul pe tăietor în fața călăului turc și că și-ar fi îndemnat atât copiii, cât și pe cinstitul
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
atmosferei alchimice de secol XVI - „virtừ”. Nu ne propunem a aduce aici în discuție deloc puținele cazuri izolate și contrastante în sens pozitiv, desigur, întru alegerea felului personal de a-și trăi viața și de a percepe cognitiv existența în raport cu suflul înrobitor al modelului renascentist. Dimpotrivă, în oponență cu toate aceste ființe umane încărcate de lumină, care-și închideau însă voit destinul în carapacea spiralată a virtuților ... Citește mai mult „Dar este o lașitate a nu vorbi despre tristețe,nimicnicie și
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
atmosferei alchimice de secol XVI - „virtừ”. Nu ne propunem a aduce aici în discuție deloc puținele cazuri izolate și contrastante în sens pozitiv, desigur, întru alegerea felului personal de a-și trăi viața și de a percepe cognitiv existența în raport cu suflul înrobitor al modelului renascentist. Dimpotrivă, în oponență cu toate aceste ființe umane încărcate de lumină, care-și închideau însă voit destinul în carapacea spiralată a virtuților ... XXII. MAGDALENA ALBU - MALADIA FRICII ȘI ZEUL ÎMPĂIAT, de Magdalena Albu, publicat în Ediția
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
a sufletului românesc în grăirea aforistică, în claritatea textelor și în variatetea tematică a diverselor domenii ale gândirii. Setea Poetului de cunoaștere a Frumuseții Creației divine a provocat foamea după Adevărul absolut, care a zămislit în inima sa dragostea ca suflu dătător de viață, ca undă de trăire, ca nimb de desăvârșire, înviind lăuntric pentru a da naștere universului său interior ca reflectare sublimă a Tainei dumnezeiești. Forța cu care și-a sprijinit rațiunea pe credință i-a hărăzit Luceafărului-Profet bolta
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu suflul său asmatic. Pitită în căsuța ostatică tăcerii, Aștept înfrigurată sublima sărbătoare, Pogoară-ncet Ajunul pe treapta gri a serii, Se naște-n taină Fiul, păstorul de mioare... Referință Bibliografică: În pași de iarnă / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
Publicat în: Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN MIJLOCUL ORAȘULUI Ninge peste mine cu fulgii amintirilor în mijlocul orașului drag, pată de culoare a existenței mele. Știai că țurțurii de argint de la fereastra ta se topesc cu... suflul iubirii? Cad picături, lacrimi neșterse de dor în cupă galbenă a revederii noastre. VERNISAJ Lumânarea cunoașterii arde cu foc de dorință în cupă inimii mele. Ochii minții caută spații largi unde să-mi așez Tablourile, ferestre deschise spre lumi posibile
PICTURI LIRICE de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381461_a_382790]
-
care nu poate adormi de grija se aude din camera alăturată. -Da mama, da, o sting imediat, mai am puțin de citit. Dar eu nici gând să-i dau ascultare. - Sibinaaaa, se aude iar și n-am încotro. Cobor fitilul, suflu-n lampă și ies în verandă. E o noapte caldă de vară, cu aerul parfumat de ierburi înflorite. Crișul e la doi pasi de casa noastră. Peste salciile și plopiii ce-l mărginesc se ridică o lună mare, strălucitoare. Îmi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
care nu poate adormi de grija se aude din camera alăturată.-Da mama, da, o sting imediat, mai am puțin de citit. Dar eu nici gând să-i dau ascultare.- Sibinaaaa, se aude iar și n-am încotro. Cobor fitilul, suflu-n lampă și ies în verandă.E o noapte caldă de vară, cu aerul parfumat de ierburi înflorite. Crișul e la doi pasi de casa noastră. Peste salciile și plopiii ce-l mărginesc se ridică o lună mare, strălucitoare. Îmi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
din Galați. Peste câteva luni își va susține examenul de stat și va deveni inginer construcții nave, specialitatea navigație și aparatură de bord. Cei de la Șantierul Naval unde a făcut practica îl așteptau cu brațele deschise. Aveau nevoie de un suflu tânăr adus de noua generație de ingineri. Locul de muncă îi era asigurat. Nu a vrut să urmeze cariera bunicii sau a tatălui să se facă profesor. Știa că mama lucrează în învățământ datorită unei conjuncturi, ea fiind de fapt
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374421_a_375750]
-
timp înfiptă-ntr-o clipă... * în acele locuri aglomerate fără semafoare fără semne de circulație sau polițiști e destul de riscant să te-avânți cu aripile în buzunarul hainei cu pantofii în mâini... * degeaba îți mângâi eu glezna rotula genunchiului degeaba suflu ca o mamă care știe să-ți ia durerea cu mâna glezna trebuie pusă în ghips * Disperare și resemnare. * Oamenii în halate albe roiesc în jurul nostru ca fulgii și se îndoapă cu fluturi. * Tu plângi - ți-au mai rămas câteva
SCHIȚĂ ÎN ALB de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374582_a_375911]
-
care forța din tine a pulsat. DOMNEȘTE PACEA PE PĂMÂNT... Domnește pacea pe pământ, Domnește liniștea în al meu gând Și înmugurește salcia în primăveri uitate de vânt În frenezia păcii pe pământ renasc în Înviere. Printr-o simțire cu suflu nou și glas divin, Într-o armonie unde totul e senin. Ce-i cerul, ce-i pământul? Ce-i glasul care din cer s-a pogorât? Iar drepții din mormânt au renăscut! Domnește pacea pe pământ, Și-n liniștea din
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
încep să se nască forțat în ecosistemul dizolvant pentru trăiri sufletești înalte al câmpiei, iar efectele lor negative să se împrăștie mai apoi cu repeziciune, ca într-o algoritmie predeterminată a răului, dincolo de zidurile cetății moderne a Buenos Aires-ului, în suflul fierbinte al unui oraș, care primește întotdeauna cu nesaț ceea ce respinge, pe de altă parte, vehement. Propunerea pe care o face, de fapt, scriitorul argentinian este modelul real, la dimensiuni reduse, al crizei de identitate în care se zbate și
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
se înscriu la cursuri de dezvoltare personală, de trezire spirituală. Sunt căutătorii luminii, ai adevărului, vor să găsească degrabă Calea. Trăim într-o lume în plină schimbare, de data aceasta o schimbare accelerată, o schimbare care a început o dată cu primul suflu al Creației care a cunoscut cicluri evolutive poate în salturi, si va continua la infinit. Acum această schimbare exterioară inclusiv tehnologică influențează și chiar cere una de ordin interior, pe care o dorim fiecare, care este de fapt o alegere
CĂRĂRILE SUFLETULUI (FRAGMENT) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373312_a_374641]
-
amonte, de urmă. Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocșul mai cântă. Din pod, peste vatră, cade bătrânul caval. Piere stafia, născând o zână din slută. GLOSSA VREMII-NFRIGURATE Născut la ceasul vremii-nfrigurate Să dai un suflu nou pe codri și pe lunci, Născut-ai o speranță, din ere-ntunecate, Ce a străpuns hârtia prin ochii tăi adânci. Din slova ta, născut-a pentru viitorime Un univers de aur și codri de argint. Tu n-ai lăsat
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
o cititoare asiduă a Rețelei Literare, numele poetei mi-a devenit destinatarul comentariilor și darul meu către ea, cea „rostitoare”, născătoarea de versuri, realizând, feedbackul perfect. Pentru deslușire și înțelegere a talentului poetei, a sferei lărgită la care-a bătut suflul poeziei acesteia, a sensibilității ei ieșite din comun, îmi permit să alătur scrierii acesteia și scrierea câtorva comentarii. Cele două îmbinate, împreună cu delectarea cititorului în fața versurilor, vor însemna reperele operei poetei. N-am întârziat să o numesc, alături de regretata Magda
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
dospesc iluzii în fiecare toamnă, În noi, un vals de gânduri lunecă-n delir ... Pe transparența orei sunt frumoasa doamnă, -Mă-mbată toamna- ca o licoare în potir. Magic arde privirea pe culori târzii, Se zbate pasărea din suflet ... n-are suflul! Iubire nebună, sub frunza focului tu vii ... Cresc iar fiorii încolăcindu-mi trupul. O, stăm sub gutuiul cu felinare-aprinse, Cuvinte speriate se risipesc stingher ... Mă-mpleticesc! Clipa mă leagănă cu vise Și, ... un magnet ne-prinde-n sărut ... E un mister!!! Referință
RÂS AURIU de LIA RUSE în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371564_a_372893]
-
ai auzit mersul stingher/ și mi-ai dat, Doamne, toiag de măslin,/ să pot măsura iubirea în calea spre cer,/ s-ascund în speranță gândul senin//.” (Ai venit, Doamne!) Dumnezeu vine în viața ta aducând cu sine Iubirea care este suflul vieții, temă la care poeta revine în nenumărate rânduri. Este știut că ea se manifestă sub diferite forme: dragoste, caritate, compasiune, iubirea între îndrăgostiți, între soți, frați, etc . Cum este iubirea necondiționată a omului? Răspunsul este simplu: dăruiește fără să
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
viața însăși se descalță. Prăbușită în genunchi, de atâta frumusețe, Inima îi lăcrimează de dor și de tinerețe. Înflorește trandafirul pe obrajii ofiliți Roua picură în perle din ochi triști și chinuiți. Muzica înălțătoare sentimente noi trezește Viața cu un suflu tânăr și mai tare izbucnește. Sufletul veșnic închis, în trupuri bătrâne, Rupe lanțurile, iese, rătăcind prin lume. MONOLOG Cântecul vesel sau trist al versurilor mele Pătrunde-va vreodată-n inimi reci și grele? Acordul lui se pierde treptat într-un
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
română răspândite în lume. Benefică este și lansarea în țară a cărților scrise peste graniță, precum și prezența lor în târgurile de carte. Un laudatio i se cuvine prestigiosului jurnalist româno-australian, George Rocă, pentru ca, printr-un efort deosebit, a dat un suflu puternic limbii române publicând mii de scrieri ale autorilor de limbă română făcându-le să circule pe toate meridianele lumii. Este un laudatio pentru frumoasă lecție de înalt patriotism. Prin astfel de porți larg deschise ale artei cuvântului, literatura noastră
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
fi să pun la socoteala și convorbirile din podul imaginației! Îți plăcea să mă auzi confirmând de fiecare dată mai aprins, de parcă pe cuvintele zemoase de sensuri se sprijinea cerul. Creșteau constelații între carul mic și carul mare, trezite de suflul așteptării. Își răsfrângeau lumina pe partea netedă a vremii între atâtea fremătări! Răsturnată pe liniștea orelor, am călărit luna cu inima lipită de dor. Îți scriu și pe fâșie aceasta de dimineață: dragostea e devotată izvorului din care își bea
DEVOTAMENT de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373898_a_375227]