4,909 matches
-
LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE: GHEORGHE SUCHOVERSCHI (FOCȘANI) - CAFENEAUA RONDELURILOR Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1167 din 12 martie 2014 Toate Articolele Autorului GHEORGHE SUCHOVERSCHI (Focșani): CAFENEAUA RONDELURILOR (versuri, 108 pag, A5 manșetat) GHEORGHE A. STROIA: În suava suită a trecerii anotimpurilor, printre iubirile cu aromă de primăvară sau atipia intersectării cotidianului, poezia cu formă fixă ocupă un loc aparte. Dar, deși pare o construcție simplă, nu este ușor de modelat și, mai ales, de șlefuit, pentru a căpăta
GHEORGHE SUCHOVERSCHI (FOCŞANI) – CAFENEAUA RONDELURILOR de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350377_a_351706]
-
cu familiile lor, de la toate unitățile din garnizoană - personalitățile oficiale cu ofițerii și familiile lor se aflau la altă tribună, mult mai mare, unde o parte specială era rezervată pentru M.S. Regele CAROL II și pentru ASR Principele NICOLAE și suita lor. Pe terenul de instrucție al Regimentului era aliniat un escadron de onoare, călare, cu căștile, săbiile și lăncile perfect lustruite și cu caii țesălați, cu coamele împletite, iar pe crupă cu desen făcut cu tesla, dând aceeași impresie ca
VIZITA REGALA de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350359_a_351688]
-
prin inserarea «Imnului Regal» în «Poema Română» a rămas până în ziua de astăzi un punct de referință în creația enesciană. Iată cum descrie compozitorul travaliul creării acestei lucrări: «O concepusem cu atâta dragoste și naivitate! Încercasem să evoc în acastă suită simfonică unele din amintirile mele din copilărie (...) Era o foarte îndepărtată evocare ce reînvia imagini simple din țara mea natală, pe care o părăsisem de opt ani și care mă face și astăzi să-i regăsesc mireasma și priveliștile.»”. „Însemne
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
cu familiile lor, de la toate unitățile din garnizoană - personalitățile oficiale cu ofițerii și familiile lor se aflau la altă tribună, mult mai mare, unde o parte specială era rezervată pentru M.S. Regele CAROL II și pentru ASR Principele NICOLAE și suita lor. Pe terenul de instrucție al Regimentului era aliniat un escadron de onoare, călare, cu căștile, săbiile și lăncile perfect lustruite și cu caii țesălați, cu coamele împletite, iar pe crupă cu desen făcut cu tesla, dând aceeași impresie ca
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
devine cetățean de onoare al Galațiului, dar...în Veneția i s-a acordat această distincție încă din anul 1977, pentru parteneriat cultural Italia-România S-a numărat printre puținii artiști care au știut să facă donații orașului, astfel un spațiu pentru suita „Eminesciana” a fost găsit la Bibliotecă „V. A Urechia” din Galați, dar ...galeria voievozilor săi a rămas în garajul / atelierul său. Dumnezeu să-l odihnească în pace! A.B. - Domnule Nicolae Spirescu, doresc să vă felicit din toată inima pentru
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349084_a_350413]
-
viață : Poezia este pentru mine chiar existența însăși, fiindcăviața mea o consider un mesaj artistic cu ajutorul imaginilor expresive exprimat printr-un limbaj folosit concentrat al afectivității față de semeni și mediu înconjurător. Poezia nu este numai muzică și nici numai o suită de imagini. Nu este nici o simplă suită muzicală de gânduri. Este o suită muzicală de gânduri emoționale” - AL. FLORIN TENE, Cluj Napoca “Poezia pentru mine este un fel de a fi! Pentru mine a scrie înseamnă: a iubi, a tăcea, a
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
însăși, fiindcăviața mea o consider un mesaj artistic cu ajutorul imaginilor expresive exprimat printr-un limbaj folosit concentrat al afectivității față de semeni și mediu înconjurător. Poezia nu este numai muzică și nici numai o suită de imagini. Nu este nici o simplă suită muzicală de gânduri. Este o suită muzicală de gânduri emoționale” - AL. FLORIN TENE, Cluj Napoca “Poezia pentru mine este un fel de a fi! Pentru mine a scrie înseamnă: a iubi, a tăcea, a râde, a plânge, a dansa, a trăi
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
mesaj artistic cu ajutorul imaginilor expresive exprimat printr-un limbaj folosit concentrat al afectivității față de semeni și mediu înconjurător. Poezia nu este numai muzică și nici numai o suită de imagini. Nu este nici o simplă suită muzicală de gânduri. Este o suită muzicală de gânduri emoționale” - AL. FLORIN TENE, Cluj Napoca “Poezia pentru mine este un fel de a fi! Pentru mine a scrie înseamnă: a iubi, a tăcea, a râde, a plânge, a dansa, a trăi, a muri, a picta cu emoții
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
oți putea să spuneți lumii cum că sus i-a noastră astră, / Nu sunteți urmașii Romei, Roma e urmașa noastră!” (Strămoșii). Pășind prin veacuri, autorul se oprește la voievozii neamului pe care-i zugrăvește cu generozitate și pietate, într-o suită de poeme. Astfel, apar chipurile lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul; Iancu și chiar Eroul necunoscut - emblema tuturor celor care și-au pierdut numele și viețile pe câmpurile de luptă, în poezii ca: “Mai vino, Ștefane!”; “Eroul”; “Datorie”; “Mărite Ștefane
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
se revelează strălucitoarele aspecte ale Adevărului divin, transpuse în concise și clare observații și comentarii. A doua, dezvăluie edenicul tărâm de „Dincolo de poezie”, unde ajunge poetul, după ce a găsit pe Dumnezeu în inima sa. Mirifica priveliște este descrisă într-o suită de poeme, din care picură esențe aurii de sacralitate. Împreună cu poetul, să mergem și noi pe calea poeziei, prin văile adevărurilor biblice și să ne „înduhovnicim” odată cu el. Pentru că observațiile și comentariile autorului la problemele și trăirile noastre în această
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
-i descoperiți comorile de spirit, risipite de dânsul pe această cale a Poeziei. Voi poposi în partea a doua a volumului, căreia i-am zis „Dincolo de poezie”, sintagmă folosită de altfel și de poet, undeva, în textele volumului. Cred că suita acestor poeme din această parte reprezintă acel tărâm edenic găsit în inima sa după „ieșirea din lume” de care a pomenit în prima parte. Aici, poezia lui Constantin Oancă s-a eliberat de cătușele lumii pământești și a îmbrăcat hainele
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
îmbogățirea lui, la mlădierea expresiei după cerințele ritmului. Aduce noutăți în mijloacele compoziției, în structura versului, în ritm, rimă, în desfășurarea acțiunii pieselor de teatru, în punerea în scenă. A valorificat din plin specii dramatice populare, cântecelul comic, monologul, feeria, suita de tablouri etc. Este primul care culege și valorifică creația populară, dându-i o nouă strălucire. Ultimele lui zile de viață au fost grele.„ Și când te gândești- îi spunea el fiicei pe patul de moarte la Mircești, aducându-și
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
Mare, pictura pridvodului și a exteriorului datează de pe vremea lui Iliaș Voevod al II-lea, zis Iliaș Turcitul, fiul lui Petru Rareș, și a fost făcută sub îndrumarea mitropolitului Grigorie Roșca - anul 1547. Intru în biserică unde mă întâmpină o suită de picturi - cele 365 de zile redate prin chipuri de sfinți. În naos, peretele din dreapta este dominat de o pictură murală originală, bine conservată, reprezentându-l pe domnitorul Ștefan cel Mare, urmat de Maria Voichița, cea de-a treia soție
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
1 Petru 2, 25 ș. a.). Acest prim segment metaforic are, cum se vede, o puternică rotire semantică, o ezitare între personificare și depersonificare ce ne fac a întrezări amplele orizonturi metafizice ale textului sacru. Absolut clasică, însă, de manual, este suita metaforică ce se deschide o dată cu versetul 9. Termenul figurat vie („La vigne, allégorie familière aux prophètes, Is 5, 1 +, La Bible de Jérusalem, p. 1002, notă infrapaginală) are aparența unei metafore implicate (poate fi interpretată și astfel), dar ea este
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
furtuni de nisip sau când oricare alt pericol pândea. Procuratorul Ponțiu Pilat care se și văzuse triumfând în fața lui Tiberius cu reușita aceasta și cu prada, ordonă ca execuția celor trei tâlhari să aibă loc la Ierusalim fiindcă el și suita sa se deplasau acolo de Pessah, vrând cu acest prilej să arate tuturor triumful său, deoarece Baraba era foarte cunoscut și în cetatea sfântă a iudeilor. Însă ceea ce nu știa procuratorul era faptul că tâlharul mai avea o amforă plină
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40 de membri de vârste diferite, dansatori, soliști vocali și orchestră. A interpretat dansuri specifice zonei Rădăuți grupate în trei suite: În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40 de membri de vârste diferite, dansatori, soliști vocali și orchestră. A interpretat dansuri specifice zonei Rădăuți grupate în trei suite: În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
este alcătuit din aproximativ 40 de membri de vârste diferite, dansatori, soliști vocali și orchestră. A interpretat dansuri specifice zonei Rădăuți grupate în trei suite: În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
vocali și orchestră. A interpretat dansuri specifice zonei Rădăuți grupate în trei suite: În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Hristos. Ultima carte publicată de nonagenarul teolog - glasul cel mai profund al Ortodoxiei românești - cu doar câteva luni înainte de mutarea sa la Domnul pe 5 octombrie anul 1993, poartă titlul: Iisus Hristos Lumina lumii și îndumnezeitorul omului și e o suită de avântate meditații și imne în cinstea Luminii-Iubire și a Iubirii-Lumină concentrate pe fața transfigurată a lui Iisus Hristos. Discuția acestor ultime interpretări cere însă o tratare aparte... Despre etimologia numelui sau a denumirii „Rugul Aprins” și despre mișcarea cu
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Sav”. Manifestările au fost închinate Zilei Armatei și eliberării Clujului. După cuvântul introductiv rostit de Maria Bobină, ștafeta a fost preluată de corul ce ființează patronat de centru, avându-l ca dirijor pe Modest Vișoiu. Corul a dat glas unei suite de cântece și poezii patriotice. Cu multă sensibilitate, au interpretat, acompaniați de cor și de grupul instrumental format din Gheorghe Jucan - clape, Augustin Teglas - vioară, Dumitru Tătar - saxofon, Alexandru Petran - vioară, soliștii: Victor Aldea, Sandu Țăgureanu, Ana Pralea, Elena Loghin
LA CENACLUL VASILE SAV DESPRE EROI.ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344550_a_345879]
-
lui slab și că nu rezista mult la farmecele unora. Așa se întâmplase și în acea seară când dăduse o petrecere în cinstea zilei sale de naștere și invitase pe mulți în cetatea Macherus acolo unde tetrarhul se afla cu suita sa. Primise multe daruri și fiecare încercase atunci să-l binedispună sau să-l distreze cu câte ceva. O trupă de gimnaști îi încântase cu tot felul de acrobații, iar apoi un uriaș musculos ridică tot felul de obiecte grele, chiar
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
la forța pumnului. Clonarea și migrarea sufletelor Prin clonare, deocamdată la animale, s-au obținut copii identice după un original cu calități mai remarcabile. Cățelul a fost una din ultimele experimentări reușite. Prima a fost oaia, urmată de o întreagă suită. La clon a fost constatat nu numai aspectul foarte asemănător, chiar identic, ci și obiceiuri și chiar boli ale originalului care se regăsesc la clon. Deocamdată clonarea omului nu este permisă de Lege și nici de Biserică. Biserica și legea
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
Elenă Cuza ăă înființat primul azil de orfani din țară, dar și primul dispensar dintr-o închisoare. Doina Mărghitaș a citit un laudatio adresat tuturor femeilor din cenaclu și din LSR, iar Emil Tătar i-a dat replica cu o suită de epigrame inspirate de sexul feminin. Sensibile poeme au citit din creația proprie poeții Vasile B. Gădălin, Doina Nistor, Titina Nica Țene și Al. Florin Țene. Vasile Sfârlea a recitat un poem închinat sărbătorii de 8 Martie, secondat fiind de
OMAGIU FEMEII LA CENACLUL VASILE SAV, AL LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347622_a_348951]
-
cîțiva ani sub domnitorii Radu I (1377-1383) și Dan I (1383-1386) și o sfințește cu bine, având hramul Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Aici s-au întâlnit Mircea cel Bătrân cu regele Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei care vine cu o suită numeroasă dar și cu fiica sa bolnavă de epilepsie pe care o vindeca sfanțul Nicodim. Mai apoi, acesta îndemnat de intriganții suitei sale, îi cere să facă o probă a focului, promițând în caz de reușită să adere la ortodoxie
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]