2,532 matches
-
interviuri, anchete, observare) sau secundare (alte lucrări similare, cărți, reviste). În ceea ce privește conținutul proiectului, acesta trebuie să vizeze: pagina de titlu în care apar: numele autorului, data prezentării, tema aleasă, școala, obiectivele propuse. Cea de-a doua pagină este rezervată cuprinsului (sumarului) în care sunt specificate capitolele și subcapitolele proiectului. Pagina a treia va cuprinde introducerea în care este prezentat cadrul larg pe fondul căruia va fi surprinsă și pusă în discuție tema aleasă. Facultativ, după această pagină introductivă poate fi inclus
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
mască diferitelor teorii sau practici nesănătoase” din viața literară românească a vremii. Este ușor de înțeles, îndărătul discursului de intenție culturală, tentativă de a impune o normă ideologică socialistă și de a produce generații de scriitori „corect orientați” politic. În sumar intra literatura, eseu, traduceri, cronici, recenzii, semnalări editoriale. Versurile sunt profund marcate de ideologia vremii și de tiparele propagandistice. Proletcultismul specific epocii își pune amprenta și pe proza selectata, rezultând texte literaturizate, de o pronunțată factura neosămănătoristă, pigmentata de elemente
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
secretar de redacție: G. V. Botez, apoi Gh. D. Rânzescu. Într-un moment pe care îl crede de „îmbolnăvire a sufletului național”, redacția își propune realizarea ideii de unitate culturală, prin educația celor mulți și prin cultivarea tradițiilor strămoșești. În sumar intră versuri de Zaharia Stancu, Radu Gyr, Petre Strihan, I. Valerian, George A. Petre, G. Tutoveanu, Vintilă Russu-Șirianu, Mircea Pavelescu, Ioan I. Ciorănescu, George Pallady, D. Iov, George Talaz, G. Boldea, Al. T. Stamatiad, F. Aderca, N. Milcu, Adrian Hurmuz
ŢARA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290063_a_291392]
-
amânate. Cherryholmes privește lucrurile din perspectiva confruntării radicale dintre structuralism și poststructuralism. Domeniul curriculumului a fost tulburat - și, pe alocuri, chiar anarhizat - de acest antagonism al gândirii pedagogice. (Practic, asistăm la o confuzie teoretică în educație, specifică „realismului halucinant”, caracterizat sumar la începutul acestui capitol.) După Cherryholmes, această tulburare curriculară este ea însăși un fenomen poststructuralist, un fenomen pedagogic postmodern. Exemplul cel mai evident îl oferă deosebirile flagrante dintre „lumea științelor reale” și „lumea disciplinelor academice”. Neliniștile și paradoxurile cu care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și conservarea conținuturilor afectogene în memoria de lungă durată. „Memoria operează o alegere între impresiile ce i se oferă”, afirma acesta în Psihopatologia vieții cotidiene (1901), precizând că dintre amintirile puternic amprentate afectiv „nu se uită nimic fără motiv”. Aceste sumare considerații referitoare la mecanismele de evocare și reconstrucție ale memoriei individuale explică, în parte, „uitarea” consecințelor decretului antiavort. Psihanaliza atribuie un rol principal memoriei. Nevroza se bazează, în principal, pe această tulburare specifică a relației cu trecutul care este refularea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și preocupărilor de literatură și arta. Aproape în fiecare număr se tipăresc versurile nostalgice ale lui Iuliu Cezar Săvescu, scrise, cele mai multe, în orașul de pe Dunăre: Amorul dintâi, Vorba veche ș.a., o traducere din Shelley (Regina visurilor Mab). Sporadic intra în sumar și poezii semnate de George I. Gârbea (Imnul fraților), Elenă Poenaru (Cântarea Dobrogei) ș.a. Proza s-a publicat puțină, gazeta adăpostind, între altele, povestirea Cenușă unei scrisori, iscălita cu pseudonimul Măr. Scurte note au în vedere spectacolele de teatru - puține
VOINŢA TULCEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290634_a_291963]
-
Gheorghiu, Symonis, Teodor Scarlat, Vremuri vechi, Decor nocturn, Haliduna, Al. Raicu, Pace), alături de câteva proze banale, o traducere după Alfred de Musset (S-apropie sfârșitul) semnată de Teodor Scarlat, epigrame, cugetări și anecdote. Face notă aparte Ion Simionescu, prezent în sumar cu articolul de etnografie În casa unui dac. Abia după restructurarea din vara anului 1931 V. devine exclusivistă, exprimându-și crezul modernist în materiale speciale și în articole de direcție. Schimbarea orientării este marcată și printr-o schimbare de format
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
primul număr redacția precizează: „Ceea ce dorim, însă, e ca revista noastră să poată deveni o cărticică populară, menită a procura publicului cititor și tineretului idealist o distracțiune plăcută, dezvoltându-i totodată și cunoștințele literare, științifice și artistice”. Sunt incluse în sumar versuri de H. Coșoi, Lazăr Spiridon Bădescu (sub pseudonimul Delacăscioare), Al. Gherghel, Const. Nutzescu, M. Rusu, I. Apostolescu, G. Tutoveanu, Constantin Muche, Leontin Iliescu și proză de Artur Gorovei (nuvela Bilet de bal), G. T. Niculescu-Varone, D. Ionescu-Morel, Ioan M.
SPRE IDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289838_a_291167]
-
Inber) și „Religia sovietică”. Se publică versuri de Octavian Goga, George Voevidca, Al. Iacobescu, Eugen Constant, Const. Salcia, Scarlat Callimachi, Petre Frânculescu ș.a., proză de Neagu Rădulescu, Ștefan Ivanovici-Terențiu, Alice Gabrielescu, Ion Pas, Lucian Bildirescu (O excursie pe Marea Mediterană). În sumar sunt incluse și traduceri din autori precum Anatole France, Carl Sandburg, Ernst Toller, Pearl Buck, Magdaleine Marx ș.a., iar Lucian Bildirescu scrie despre Anatole France și Mihail Șolohov. O apreciere deosebită îi este acordată lui Panait Istrati într-un articol
SPIRITUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289836_a_291165]
-
29 aprilie 1923, având subtitlul „Politică-literatură-artă”. Redactor: F. Aderca. Programul, prezentat în articolul Prima verba, vorbește despre o literatură sincronă cu spiritul european, idee argumentată ambițios: „intenția noastră este să interesăm și pe marii scriitori europeni ai celorlalte neamuri”. În sumar intră rubrici de poezie, proză, „Teatrale”, „Clepsidra cu venin”, „Însemnări-fapte-idei-oameni”, dar se publică mai ales interviuri, într-o rubrică realizată de F. Aderca, intitulată „De vorbă cu...”. Astfel, sunt consemnate dialoguri cu Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, E. Lovinescu
SPRE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289839_a_291168]
-
revistei și a tipărit volumul Modalități lirice contemporane, receptat mai degrabă ca o sinteză decât ca o culegere de cronici și recenzii. Cu această carte criticul va fi recunoscut ca unul dintre cei mai pertinenți comentatori de poezie. În structurarea sumarului procedează, în stil călinescian, la gruparea poeților pe afinități și caracteristici. Mai întâi fixează un fundal al poeziei după 1950 (după Nicolae Labiș, considerat o punte de trecere de la o „modalitate” la alta), exact definit: „În fond, în aceeași perioadă
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
-și depăși condiția provincială, P.l. publică mai cu seamă versuri, între semnatari numărându-se Elena Farago, D.F. Ionescu-Ghindeni (foarte des, inclusiv la rubrica „Poeți olteni tineri”), Șt. Zamfirescu, Preda Savu, Dem. Bassarabeanu, C. Barcaroiu, Eugen Constant, Adrian Stănciulescu ș.a. Din sumar nu lipsesc, deși sunt sporadice, prozele scurte (schița Vioara fără coarde de Al. Cazaban ș.a.), articolele de critică și istorie literară (Vasile Conta și arta poetică de Mihu Dragomir, Ultimul sămănătorist de Al. Cerna-Rădulescu) și traducerile (poeme de Pușkin și
POPAS LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288920_a_290249]
-
existențe concrete: o lume cu personajele ei, cu istoria, cu fricile ei, cu timpul și spațiul ei, cu propria ei modalitate de rostire. Universul poetic este o replică la lumea reală, este Anticartea din muzeul lăuntric - o proză inclusă în sumarul antologiei Podul - care, vie și monstruoasă, ar putea dărâma „muzeul” uman: istoria, moartea, limitele temporale și spațiale, limbajul din care nu se poate ieși, tot ceea ce închistează și sugrumă omul, din afara ori din lăuntrul său. Un fel de poetică a
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
străinătate (Grecia, Italia, Japonia, Iugoslavia, Noua Zeelandă, SUA, Ucraina, Ungaria). Prima ei carte e o culegere bilingvă, Entre nous, le temps - Între noi, timpul, apărută în 1975 la Paris, în Editura Saint-Germain-des-Prés. Volumele care au urmat vor purta același titlu, dar sumarul se va lărgi continuu, până la a se dubla de fiecare dată. Ceea ce atrage atenția este reușita poetei de a-și difuza versurile peste hotare, traduse în mai multe limbi. Temperament romantic, P. contemplă lucrurile și creațiile umane din perspectiva lunecoasă
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
Iacob Negruzzi, inserează în câteva numere o conferință a lui Ionel Teodoreanu, Cum am scris „Medelenii”, rostită la Caracal în ianuarie 1941, scurte articole despre George Coșbuc, G. Topîrceanu, I. Budai-Deleanu, Octavian Goga, G. Ibrăileanu, precum și epigrame, strigături, rebusuri. În sumar intră și rubricile „Recenzii” și „Poșta redacției”. Alți colaboratori: V. Enescu, Marin I. Georgescu- Celaru, I. Borangic, Ion P. Dacianu. P.l. încearcă să depășească limitele provincialismului prin interesul manifestat dincolo de scrisul literar local. A.P.
PRIETENIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289021_a_290350]
-
de preoți și învățători din Muscel, la inițiativa lui C. Rădulescu-Codin. În prima etapă redacția se află în comuna Priboeni (Muscel), unde locuia C. Rădulescu-Codin, iar administrația se află la Câmpulung. Fidelă scopului propus, această „revistă pentru popor” își alcătuiește sumarul din cântece bătrânești, snoave, povești, legende, tradiții, aforisme etc., unele culese de învățători și preoți, altele preluate din cărți, ziare, reviste (cel mai des din „Neamul românesc pentru popor”, gazeta lui N. Iorga). Se publică și poezii semnate de I.
PRIETENUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289024_a_290353]
-
asupra teatrului și filmului românesc din epocă și prezintă interes cu privire la câteva probleme de tehnică teatrală și cinematografică. Astfel, se discută dramaturgia lui Tolstoi și Brecht sau a unor scriitori mai puțin importanți. Pe toată durata apariției revista include în sumar numai două articole semnate de autori români: D.I. Suchianu face „cronica filmului sovietic”, iar Radu Beligan, după întoarcerea de la Moscova, scrie relatarea intitulată Un valoros schimb de experiență. Publicația ilustrează așezarea interpretării fenomenului artistic sub presiunea ideologiei culturale și politice
PROBLEME DE TEATRU SI CINEMATOGRAFIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289028_a_290357]
-
inițiativa editării aparține tipografului reșițean Simion Pocreanu. P. era concepută ca o „foaie populară”, după modelul publicațiilor similare din Germania. Rolul ei era, în intenția celor care o redactau, acela de a contribui la dezvoltarea literaturii naționale, prin includerea în sumar a unor pagini de poezie populară și prin stimularea interesului pentru lectură și pentru scris, mai ales în rândul celor cu un nivel de cultură modest. Au publicat, alături de Simion Pocreanu și de cei doi redactori, Constantin Almăjanu, Șt. Albu
PRIVIGHETOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289027_a_290356]
-
Mari lucrări publice literare de Mario Roques, datorată lui Petre V. Haneș, care mai semnează câteva note despre editarea Fabulelor lui Grigore Alexandrescu și prezentări ale edițiilor Poezii populare de Vasile Alecsandri și Basme de Petre Ispirescu, recent apărute, întregesc sumarul revistei. T.H.
PRIETENII ISTORIEI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289023_a_290352]
-
formală, ea etala doar o foame juvenilă de expresie, distonând cu înclinările spre intimism și dezabuzare. Document pentru starea de spirit a unei vârste biografice dar mai ales literare, placheta, firavă, Visele Babei Dochia încerca, prin cele trei cicluri din sumar, Umbra Negoiului, Umbra orașului și Umbra Omului, să sugereze un parcurs de emancipare a conștiinței despre lume, optând pentru preamărirea Omului în locul unui Dumnezeu caduc. În erupțiile de energetism rebel ale vârstei, tânăra nu clama expansiunea eului, ci contopirea cu
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
1965 cea mai exactă ilustrare a succesivelor rețete obligatorii lansate sub umbrela realist-socialistă. Când linia partidului se revizuiește, fatalmente unele cărți îi sunt retrase din circulație (Mărturii, Note din R.P. Ungară), iar cum majoritatea volumelor sunt și antologii din precedentele, sumarul tot mai rarefiat al ciclurilor reluate indică ultima grilă a „actualităților” partinice. Principala marcă „realistă” a reprezentat-o, timp de un deceniu, reportajul versificat, așa-numita lirică epică, pretinzând a capta „pulsul” vieții noi prin fabulații eroice. Atât temele zilei
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
revistă apărută la Craiova, bilunar, între 1 februarie și 1 martie 1914. Publicația, „scrisă de Emil Gârleanu”, are ca obiectiv principal stimularea vieții intelectuale a localității. Rubrici: „Vești” și „Bibliografie”. Gârleanu, din 1913 director al Teatrului Național craiovean, include în sumar patru proze: schița Sultan, nuvela Geloșii, cât și Pe Bistrița la vale. Pe potecile Ceahlăului și De pe un carnet. Însemnări din zilele mobilizării. Îi aparțin și câteva articole de atitudine: critică felul puțin onest în care francezul André de Lorde
PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289054_a_290383]
-
, publicație apărută la București, lunar, între 20 februarie și 22 iulie 1906. Sunt incluse în sumar poezii de N. Țincu, opiniile lui E. Lovinescu despre proza lui Mihail Sadoveanu, comentariile lui Petre Locusteanu referitoare la orientarea literară girata de N. Iorga. Petre Locusteanu susține și „Cronică teatrală”, alternativ cu Emil D. Fagure. De menționat o proza
PROTESTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289045_a_290374]
-
literatura angajată în problemele vieții noastre”. Colaborează cu poezie Constant Tonegaru (Pădurea împietrită), Otilia Cazimir, Nicolae Țațomir, Al. Popovici, Gh. Chivu, Radu Vasiliu, iar proza este semnată de Ion Istrati, Otilia Cazimir, Leonard Gavriliu ș.a. Tudor Arghezi e inclus în sumar cu un medalion consacrat lui G. Ibrăileanu, Henri Dona scrie despre „libertatea artistului”, Savin Bratu despre cartea străină. Se fac cronici la volumele Cântec de galeră de Cicerone Theodorescu și Un om așteaptă răsăritul de Mihai Beniuc, în timp ce George Lesnea
PYGMALION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289073_a_290402]
-
I. Teodorescu, iar din martie-aprilie 1936 secretar de redacție devine Nae Ieremia, în comitet figurând și Eft. Mărculescu, apoi Ioan Ludu, Radu Prișcu, Victor Munteanu, Al. Popescu-Dorna, V. Marinaș ș.a. Rubrici: „Literatură, artă, critică”, „Recenzii”, „Note și încrustări”. La început sumarul cuprinde articole din actualitatea politică, socială (națională și internațională), economică, medicală, eseuri de psihologie și filosofie, apoi literatură, recenzii, cronica revistelor. Articolul-program, intitulat Noi avem ceva de spus, rezumă intențiile redactorilor: dorința de a „face literatură”, de a „publica articole
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]