2,327 matches
-
În angajamentele militare anterioare În Bosnia, forțele europene s-au dovedit a fi inepte, trebuind să se bazeze pe forțele aeriene și comandamentul american, pentru a câștiga bătălia. Dornică să rezolve, În sfârșit, deficitul de securitate, Uniunea Europeană a convocat un summit În iunie 1999 la Köln, În Germania. La Întâlnire s-a decis stabilirea unei Politici Europene de Securitate și Apărare (ESDP), al cărei scop va fi să Întreprindă acțiuni militare pentru misiuni umanitare și de salvare, menținere a păcii și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru misiuni umanitare și de salvare, menținere a păcii și rezolvare a crizelor 83. Cele trei obiective au fost numite „Misiunile Petersberg”, după numele hotelului din Bonn În care europenii le-au propus pentru prima dată În 199284. Participanții la summit au fost de asemenea de acord să stabilească un comitet de politică și securitate care să coordoneze politica externă și de securitate a Uniunii Europene, un comitet militar Uniunea Europeană format din șefii de stat-major ai țărilor membre și un personal
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
externă și de securitate a Uniunii Europene, un comitet militar Uniunea Europeană format din șefii de stat-major ai țărilor membre și un personal militar Uniunea Europeană pentru a ajuta În procesul de deliberare și execuție al deciziilor celorlalte două comitete. Într-un summit ulterior, la Helsinki În decembrie 1999, Uniunea Europeană a pus În practică acest plan, căzându-se de acord să se creeze o forță operațională de reacție rapidă de șaizeci de mii de soldați, capabili să Îndeplinească cele trei misiuni Începând cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
protecția socială a persoanelor vârstnice se regăsește ca temă prioritară, inclusiv în documentele Comisiei Europene ce vizează elaborarea unor obiective și planuri de acțiune socială comune, în cadrul metodei deschise de coordonare a politicii de combatere a excluziunii sociale, enunțată la Summitul Consiliului European de la Lisabona din martie 2000. De altfel, în primul raport al CE privind sărăcia și incluziunea socială, s-a precizat că, în multe țări membre ale Uniunii Europene, „persoanele vârstnice au fost menționate ca fiind cele mai vulnerabile
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
supraviețuirea lui în viitor. Problematica definirii modelului social european Conceptul de model social european este astăzi un concept răspândit la nivel european și oficial recunoscut (Diamantopoulou, 2003). „Modelul social european” este menționat frecvent în documentele oficiale ale Uniunii Europene. Concluziile summitului european de la Lisabona (2000) includ recomandarea ca modelul social european, prin sistemul său dezvoltat de protecție socială, să sprijine transformarea societății bazate pe cunoaștere spre realizarea obiectivelor stabilite. Atât documentele summitului european de la Nisa (2000), cât și cele ale summitului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
menționat frecvent în documentele oficiale ale Uniunii Europene. Concluziile summitului european de la Lisabona (2000) includ recomandarea ca modelul social european, prin sistemul său dezvoltat de protecție socială, să sprijine transformarea societății bazate pe cunoaștere spre realizarea obiectivelor stabilite. Atât documentele summitului european de la Nisa (2000), cât și cele ale summitului european de la Barcelona (2002) au inclus în lista de priorități modernizarea și îmbunătățirea, precum și rolul modelului social european. Agenda politicii sociale a Uniunii Europene pentru perioada 2000-2005 cuprinde o serie de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
summitului european de la Lisabona (2000) includ recomandarea ca modelul social european, prin sistemul său dezvoltat de protecție socială, să sprijine transformarea societății bazate pe cunoaștere spre realizarea obiectivelor stabilite. Atât documentele summitului european de la Nisa (2000), cât și cele ale summitului european de la Barcelona (2002) au inclus în lista de priorități modernizarea și îmbunătățirea, precum și rolul modelului social european. Agenda politicii sociale a Uniunii Europene pentru perioada 2000-2005 cuprinde o serie de acțiuni în vederea îmbunătățirii modelului social european. Totodată, acestui model
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de coordonare. Au fost abordate și măsurile de eradicare a sărăciei, ocazie cu care a fost lansat un nou concept - acela de incluziune socială -, a cărui promovare a devenit oficial un obiectiv comun prioritar al tuturor statelor membre. Cu ocazia summitului de la Nisa din același an, s-au stabilit obiectivele de luptă împotriva excluziunii sociale și a sărăciei: promovarea participării la muncă și accesul la toate resursele, drepturile, bunurile și serviciile; prevenirea riscului excluziunii sociale; inițiative pentru grupurile cele mai vulnerabile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de acțiune în acord cu obiectivele adoptate. Aceasta reprezintă a doua inițiativă europeană de acest fel după implementarea prin planuri naționale a Strategiei Europene de Ocupare a Forței de Muncă. Din punct de vedere economic, realizarea ambițioaselor obiective stabilite la summitul de la Lisabona a fost interpretat ca recunoașterea oficială a finalului modelului social european. Ca răspuns la această observație, s-a subliniat faptul că scopurile-cheie ale Strategiei de la Lisabona sunt asigurarea „continuității viabilității modelului social european”, dar, în același timp, și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Conferința despre mediu și dezvoltare de la Rio de Janeiro (The „Earth Summit”) au fost adoptate Declarația de de Rio din domeniul mediului și al dezvoltării, și Agenda 21. Dezideratele exprimate în aceste două documente au fost reafirmate și resusținute la Summitul lumii în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă din Johannesburg, Africa de Sud, 2002. Agenda 21 este planul pentru realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile în secolul XXI. Capitolul 14 din Agenda 21 se referă la promovarea agriculturii și a dezvoltării rurale sustenabile (SARD). Principalele obiective sunt asigurarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
INCE, Institutul de Economie Națională, Studii și cercetări economice, București. *** 1992, Conferinta Națiunilor Unite privind problematica mediului și a dezvoltării, United Nations Organization. *** 1997, From Vision to Action, World Bank, Washington, DC. *** 1999, Rural Development Regulation 1257, European Union. *** 2000, Summitul Națiunilor Unite, United Nations Organization. *** 2003, Implementing the Rural Development Strategy: A Progress Report, World Bank, Washington, DC. *** 2003, Planting seeds for rural futures: Building a policy that can deliver our ambitions, European Union, Salzburg. *** 2003, Reaching the Rural Poor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din structurile guvernelor și din instituțiile regionale sau internaționale; al doilea acoperă probleme globale legate de funcționarea și viitorul societăților umane (oportunități egale, distribuția echitabilă a venitului, participarea cetățenilor la luarea deciziilor) care, la rândul lor, necesită politici corespunzătoare. În urma Summitului pentru Dezvoltare Socială, Declarația de la Copenhaga, adoptată de 186 de țări participante, s-a constituit într-o operaționalizare a ceea ce înseamnă dezvoltarea socială în spațiul european: dezvoltarea susținută a economiei, eradicarea sărăciei, reducerea șomajului, asigurarea integrării sociale (World Summit for
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În urma Summitului pentru Dezvoltare Socială, Declarația de la Copenhaga, adoptată de 186 de țări participante, s-a constituit într-o operaționalizare a ceea ce înseamnă dezvoltarea socială în spațiul european: dezvoltarea susținută a economiei, eradicarea sărăciei, reducerea șomajului, asigurarea integrării sociale (World Summit for Social Development, 1995). Scopul dezvoltării este, în această accepțiune, cel de a le oferi tuturor indivizilor oportunități de a-și dezvolta potențialul. În cadrul Întrunirii de la Geneva privind Dezvoltarea Socială (2000), s-a atras atenția asupra persistenței unei încrederi ridicate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în raportul Viitorul nostru comun (Brundtland), a influențat, în mod esențial, agenda relațiilor internaționale, în ultimii ani. Au fost abordate, în special, trei aspecte considerate fundamentale ale conceptului de dezvoltare durabilă: economic, ecologic și social (Holmberg, 1992; Harris, 2000). În cadrul Summitului pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg (2002), progresul înregistrat în privința dezvoltării durabile a fost considerat mai degrabă dezamăgitor având în vedere creșterea sărăciei și accentuarea degradării mediului, în locul unei noi dezbateri politico-filosofice fiind de dorit „un summit al acțiunilor și rezultatelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1992; Harris, 2000). În cadrul Summitului pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg (2002), progresul înregistrat în privința dezvoltării durabile a fost considerat mai degrabă dezamăgitor având în vedere creșterea sărăciei și accentuarea degradării mediului, în locul unei noi dezbateri politico-filosofice fiind de dorit „un summit al acțiunilor și rezultatelor” (The Johannesburg Summit, 2002). Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și al summiturilor mondiale desfășurate pe parcursul anilor ’90 și adoptate în cadrul Adunării Generale ONU în 2000, reprezintă cadrul agreat la nivel internațional pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Durabilă de la Johannesburg (2002), progresul înregistrat în privința dezvoltării durabile a fost considerat mai degrabă dezamăgitor având în vedere creșterea sărăciei și accentuarea degradării mediului, în locul unei noi dezbateri politico-filosofice fiind de dorit „un summit al acțiunilor și rezultatelor” (The Johannesburg Summit, 2002). Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și al summiturilor mondiale desfășurate pe parcursul anilor ’90 și adoptate în cadrul Adunării Generale ONU în 2000, reprezintă cadrul agreat la nivel internațional pentru monitorizarea progreselor în dezvoltare. Sunt încurajate trei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
degrabă dezamăgitor având în vedere creșterea sărăciei și accentuarea degradării mediului, în locul unei noi dezbateri politico-filosofice fiind de dorit „un summit al acțiunilor și rezultatelor” (The Johannesburg Summit, 2002). Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și al summiturilor mondiale desfășurate pe parcursul anilor ’90 și adoptate în cadrul Adunării Generale ONU în 2000, reprezintă cadrul agreat la nivel internațional pentru monitorizarea progreselor în dezvoltare. Sunt încurajate trei direcții majore de acțiune: accelerarea creșterii economice, îmbunătățirea distribuției veniturilor și accelerarea dezvoltării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
of Life, WIDER, Claredon Press, Oxford. Sen, Amartya, 1997, „Human Capital and Human Capability”, World Development, nr. 12. Smith, D.M., 1973, The Geography of Social Well-Being in the United States: An Introduction to Territorial Social Indicators, McGraw-Hill, New York. The Johannesburg Summit, 2002, Comunicat de presă, HYPERLINK "http://www.un.org/events/wssd/pressreleases/finalrelease.pdf" http://www.un.org/events/wssd/pressreleases/finalrelease.pdf. Thieme, Günter, 1986, „Sozialindikatoren in der geographie”, Erdkunde, nr. 4. UNFPA, 2004, Program Manager’s Planning Monitoring
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
The Quality of Growth, Oxford University Press, Washington, DC. World Bank, 2000b, World Development Report, Oxford University Press, New York. World Bank, 2004, Evaluating Social Funds: A Cross-Country Analysis of Community Investments. World Bank; UNICEF, 2004, Monitoring and Evaluation Toolkit. World Summit for Social Development, 1995, Working paper, Copenhaga. Zamfir, Cătălin, 1976, „Indicatorii sociali de stare și indicatorii sociali de satisfacție”, Viitorul social, nr. 3. Zamfir, Cătălin, 1977, Strategii ale dezvoltării sociale, Editura Politică, București. Zamfir, Cătălin, 1984, Indicatori și surse de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
regiuni politice și economice au elaborat sau sunt în procesul de elaborare unor indicatori regionali de dezvoltare. În ceea ce privește Uniunea Europeană, Comitetul de Protecție Socială (SPC) a propus un set de zece indicatori primari și opt secundari de incluziune socială, aprobat la Summitul UE de la Laeken în 2001 ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Atkinson</Author><Year>2002</Year><RecNum>64</RecNum><record><rec-number>64</rec-number><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors><authors><author>Atkinson, A. B.</author></authors></contributors><titles><title>Social
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
normal" font="default" charset="238" size="100%">țională Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale</style></publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Panduru et al., 2004). O altă abordare la acest nivel este European Structural Indicators, elaborați ca răspuns la apelul Summitului de la Lisabona de a transforma Uniunea Europeană în „cea mai dinamică și mai competitivă economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de o creștere economică sustenabilă cu locuri de muncă mai multe și mai bune și cu o mai mare coeziune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doua schimbare este mai degrabă o perfecționare a metodologiei decât o schimbare propriu-zisă. Dată fiind diferența metodologică INSSE nu a prezentat comparații oficiale pe întreaga perioadă și, prin urmare, și comparațiile din prezentul studiu trebuie tratate cu prudență. Adoptată la Summitul Națiunilor Unite din anul 2000. Adoptată la Conferinta Națiunilor Unite privind problematica mediului și a dezvoltării, din 1992. Poverty challenge is getting bigger and harder Mcnamara (1973). Rezoluțiile și deciziile adoptate de ECOSOC la sesiunea din 28 iunie - 23 iulie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
după Conferința privin mediul și dezvoltarea, organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro, în anul 1992. Începand cu 1997, dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv strategic al Uniunii Europene, fiind inclus în tratatul de la Maastricht, iar in 2001 la summit-ul de la Goetheborg a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabila a UE, căreia i-a fost adaugată o dimensiune externă la Barcelona, in 2002. In 2005 Comisia Europeană a demarat un proces de revizuire a Strategiei de Dezvoltare Durabilă, în
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
s-au formulat în timp și a trebuit, mai ales în domeniul socio-economico-politic, să se ajungă la un consens pe termenii utilizați. Astfel, între 3-14 iunie 1992, în Brazilia, la Rio de Janeiro, sub egida ONU, s-a organizat un summit de mare anvergură pe tema biodiversității cu 110 șefi de state și de guverne din 178 de țări, fiind al doilea Summit al Pământului (primul, între 5-16 iunie 1972 la Stockholm, în Suedia). Au fost prezenți circa 2.400 de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Astfel, între 3-14 iunie 1992, în Brazilia, la Rio de Janeiro, sub egida ONU, s-a organizat un summit de mare anvergură pe tema biodiversității cu 110 șefi de state și de guverne din 178 de țări, fiind al doilea Summit al Pământului (primul, între 5-16 iunie 1972 la Stockholm, în Suedia). Au fost prezenți circa 2.400 de reprezentanți de organizații nonguvernamentale (ONG) care au organizat, în paralel cu acest summit, un forum al lor la care au asistat 17
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]