26,448 matches
-
caracudei. Urmează lectura: cel numit scoate manuscrisul, veritabil obiect de cult pe care Negruzzi îl invocă ritos, ca pe o etalare a moaștelor, prin formula sacramentală: „Ei? Unde-i? Unde-i? Scoate-l“ (p.102). Imperativul „scoate-l“ e ca sunetul de clopoțel iscînd liturghia, care poate fi întreruptă numai prin formule solemne, de o strictețe ce nu cunoaște abateri: cînd lectura plictisește, auditoriul poate protesta prin „faul!, faul!” (admonestare germană a leneviei în intonație și idei). Cînd lectorul este întrerupt
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
ducă, întrucât acesta devenise „apt să perforeze, să străpungă, să amputeze cel mai mic obstacol, corpuri umane, animale, trunchiuri de copaci”... Până și fanfara își făcuse datoria: componenții ei fiind secerați în timp ce suflau în instrumentele lor fără să scoată vreun sunet fals. Umorul este prin urmare negru și, s-ar zice, cinic. În privința rostului său nu putem decât să avansăm presupuneri: să fie oare vorba de o reacție contondentă la absurditatea oricărui război, să fie numai un exercițiu de stil? Să
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
Dora Pavel (despre Pudră: „L-am citit, l-am recitit, fără a reuși să ies dintro stare de perplexitate interpretativă”), Mircea Tomuș („fiecare scenă e secționată ca la un tomograf scriptural, felie cu felie, gest cu gest, aromă cu aromă, sunet după sunet”), Horia Ursu (Asediul Vienei este „un exemplar inventar/insectar de trăsături mitteleuropene. Nu cred că e roman al ratării, decât dacă citim însăși existență-pândită-demoarte ca ratare. O rememorare detaliată, iubind digresiunile și derogările de la firul drept al frazei
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
despre Pudră: „L-am citit, l-am recitit, fără a reuși să ies dintro stare de perplexitate interpretativă”), Mircea Tomuș („fiecare scenă e secționată ca la un tomograf scriptural, felie cu felie, gest cu gest, aromă cu aromă, sunet după sunet”), Horia Ursu (Asediul Vienei este „un exemplar inventar/insectar de trăsături mitteleuropene. Nu cred că e roman al ratării, decât dacă citim însăși existență-pândită-demoarte ca ratare. O rememorare detaliată, iubind digresiunile și derogările de la firul drept al frazei). În multe
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
am privit întotdeauna cu uimire pe scriitorii capabili să scrie în timp ce ascultă muzică. Îmi amintesc sentimentul de derută și năuceală când, aflându-mă în vizită la un important critic de dinainte de 1989, am constatat că biroul îi era invadat de sunetele unei splendide muzici simfonice produse de un pick-up: „Cum, reușiți să scrieți în această atmosferă? Pe mine m-ar distrage fiecare sunet și m-ar îndepărta de foaia de hârtie!” „Nu numai că pot să scriu pe muzică, dar cred
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
-mă în vizită la un important critic de dinainte de 1989, am constatat că biroul îi era invadat de sunetele unei splendide muzici simfonice produse de un pick-up: „Cum, reușiți să scrieți în această atmosferă? Pe mine m-ar distrage fiecare sunet și m-ar îndepărta de foaia de hârtie!” „Nu numai că pot să scriu pe muzică, dar cred că n-aș fi în stare să intru în starea de grație fără a fi protejat de zidul de sunete!”, mi-a
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
distrage fiecare sunet și m-ar îndepărta de foaia de hârtie!” „Nu numai că pot să scriu pe muzică, dar cred că n-aș fi în stare să intru în starea de grație fără a fi protejat de zidul de sunete!”, mi-a răspuns criticul. Mai mult încă mă derutează cei care reușesc să scrie în locuri publice. Un talentat prozator stabilit în Elveția spunea că absolut toate cărțile lui au fost redactate în cafenele din apropierea casei unde locuiește. Un altul
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
acută, la fel ca absența unui criteriu de selecție a datelor. Știința lui Culianu e onestă, dar fără orizont. Îi lipsește acel suflu nefiresc, de fantast îndrăzneț, din cuvintele căruia să simți că ceva bizar se întîmplă în carte. E sunetul acela scandalos sau neverosimil, aberant sau nelumesc, pe care îl întîlnești la Vasile Lovinescu sau la Rudolf Steiner. Nu-i iubești și nici nu-i înțelegi cu totul, dar simți ca pe o evidență că în mintea lor s-a
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
că în mintea lor s-a petrecut ceva: o ruptură sau o inversare de orizont, o clătinare sau o răpire. Nu actul în sine contează, ci expresia fățișă cu neputință de simulat a unei experiențe spirituale. La Lovinescu sau Steiner sunetul trăirii e patognomonic. Că e sminteală la mijloc e foarte probabil, dar emoția acelei sminteli trece în cititor. E o nebunie izbitoare, iar nu o cumințenie de culegător de teme excentrice. Tocmai de aceea la Culianu nici un rînd nu te
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
TV" (alături de John Vertrees, Derek Hill și Sally Black), Adina Bucur a fost nominalizată la categoria "cele mai bune costume pentru o miniserie TV" (alături de Karri Hutchinson), iar Dragoș Stanomir a fost nominalizat la categoria "cel mai bun mixaj de sunet". Miniseria de televiziune "Hatfields & McCoys", cu actorul Kevin Costner în rolul principal, este produsă de History Channel și realizată integral în România la Castel Film. Seria TV a avut succes în Statele Unite, unde primul episod difuzat pe History Channel în
Trei cineaşti români sunt nominalizaţi la premiile Emmy, 2012 () [Corola-journal/Journalistic/22314_a_23639]
-
Cum se face că în tot zgomotul acesta, foarte rar se aude ambulanța?”. Ridic puțin din umeri. Tot el răspunde: „Pompierii și ambulanța nu au pe unde să intre. Aici nu pot fi ajutați oamenii cărora li se face rău. Sunetul mașinilor salvatorilor nu m-ar deranja”. Pleacă și îmi face zâmbitor cu mâna. El și soția sa au ieșit din amestecul de sunete, dar Dan a rămas. Promisiuni de sus Dan locuiește în centrul vechi din 2005. Este scund și
Lipscani: Unde Anca simte muzică bună, Dan aude bubuitură by Delcea Arina () [Corola-journal/Journalistic/22616_a_23941]
-
nu au pe unde să intre. Aici nu pot fi ajutați oamenii cărora li se face rău. Sunetul mașinilor salvatorilor nu m-ar deranja”. Pleacă și îmi face zâmbitor cu mâna. El și soția sa au ieșit din amestecul de sunete, dar Dan a rămas. Promisiuni de sus Dan locuiește în centrul vechi din 2005. Este scund și abia își cară două sacoșe cu de-ale gurii. „Când m-am mutat eu aici, era pustiu”, spune bărbatul, îndreptându-și privirea spre
Lipscani: Unde Anca simte muzică bună, Dan aude bubuitură by Delcea Arina () [Corola-journal/Journalistic/22616_a_23941]
-
Centrul Vechi Știți cartea „Parfumul”, a scriitorului german Patrick Suskind? Numai dacă am găsi o persoana că are să aibă o sensibilitate la zgomot, precum cea a protagonistului din carte la mirosuri, am putea avea o imagine de ansamblu asupra tutoror sunetelor care se întrepătrund în centrul vechi. Până atunci, noi, potențialii clienți, stăm liniștiți la terasă. Încercăm să deslușim ce spune partenerul nostru la discuții. Nu prea îl auzim, dar ce contează? Suntem în Centrul Vechi.
Lipscani: Unde Anca simte muzică bună, Dan aude bubuitură by Delcea Arina () [Corola-journal/Journalistic/22616_a_23941]
-
USL, care s-a difuzat la posturile TVR1 și TVR Info, încălca prevederile art. 5 alin. 3 din Decizia CNA nr. 195/2012, care stipulează că, ” În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat”;
Surse CNA: TVR a fost amendată pentru că a sprijint PDL în campanie () [Corola-journal/Journalistic/22712_a_24037]
-
fi omis. Unul dintre acestea e numele lui Harper Lee și a faimosului ei roman To Kill a Mockingbird („Să ucizi o pasăre cântătoare”). Literal, mockingbird descrie un grup de zburătoare din familia mimidelor, înzestrate cu harul de a imita sunetele altor păsări sau chiar ale insectelor și animalelor acvatice. Să fie limpede de la bun început: cartea nu e o capodoperă. E doar un roman bine scris, ce aduce în primplan câteva teme fierbinți ale istoriei contemporane: segregația, rasismul, violența și
Să nu crezi o pasăre cobitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2373_a_3698]
-
limbaje diferite pentru ele, povestind - de fiecare dată - mersul la o piesă de teatru în compania unuia sau a altuia dintre cei trei prieteni. De fapt, spectacolul este pur lingvistic, de virtuozitate, construit pe jocuri de cuvinte care au un sunet original, situat undeva între literatura pentru copii (fără să fie așa ceva) și apropierea de virtuozi precum poeții Emil Brumaru (cu care a și colaborat) ori Șerban Foarță, dar fără să semene, de fapt, cu nici unul dintre ei. Cele trei animăluțe
O simfonie animalieră by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2374_a_3699]
-
fi s-arăt ce-i pentru mine lumea,/ aș lua un hârciog, un arici sau un sobol,/ i-aș așeza pe-un fotoliu seara la teatru/ și-ndesîndu-mi urechea spre botul lor umed/ aș asculta ce spun despre lumina rampei,/ despre sunetul muzicii, despre balet”. Cam așa se întâmplă în mica „simfonie” a Veronicăi D. Niculescu, în care se trece de la exterioritate, de la perspectiva exterioară asupra lumii (o perspectivă animalieră) către interioritate, retractilitate, repliere - mișcări interioare reprezentate de cele trei figuri animaliere
O simfonie animalieră by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2374_a_3699]
-
anului petrecut în compania - directă ori epistolară - a celor trei prieteni, care se retrag ei înșiși, dispărând discret, versurile inițiale ce servesc drept motto sunt transformate de naratoare după cum urmează (marcând o evoluție a perspectivei de la lumea ca teatru și „sunetul muzicii” de la Czeslaw Milosz către lumea interioară a ființei umane, văzută ca „lumină lăuntrică” și „sunet al ființei”): „De-ar fi s-arăt ce-i pentru mine lumea,/ aș lua un hârciog, un arici sau un sobol,/ i-aș așeza
O simfonie animalieră by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2374_a_3699]
-
dispărând discret, versurile inițiale ce servesc drept motto sunt transformate de naratoare după cum urmează (marcând o evoluție a perspectivei de la lumea ca teatru și „sunetul muzicii” de la Czeslaw Milosz către lumea interioară a ființei umane, văzută ca „lumină lăuntrică” și „sunet al ființei”): „De-ar fi s-arăt ce-i pentru mine lumea,/ aș lua un hârciog, un arici sau un sobol,/ i-aș așeza pe fiecare din ei într-un om/ și-ndesîndu-mi urechea spre botul lor umed/ aș asculta ce
O simfonie animalieră by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2374_a_3699]
-
s-arăt ce-i pentru mine lumea,/ aș lua un hârciog, un arici sau un sobol,/ i-aș așeza pe fiecare din ei într-un om/ și-ndesîndu-mi urechea spre botul lor umed/ aș asculta ce spun despre lumina lăuntrică,/ despre sunetul ființei, despre durere și dor”. Acesta este și „finalul poveștii”, când cei trei prieteni închid cercul retractilității, tăcând și dispărând, dar nu înainte ca naratoarea să introducă un al patrulea personaj - evanescent, firește -, un câine („o corcitură de terrier”), ce
O simfonie animalieră by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2374_a_3699]
-
cu niste discuri ce însumează o greutate pe care nu a ridicat-o niciodată(!) deasupara capului... Dar dacă vrea să-și rostuiască toată viața și să rămână în istoria halterelor românești trebuie s-o facă!!! Secundele trec implacabile... Se aude sunetul care vestește că au mai rămas doar 30... Privește în gol...Se hotărăște...Ridică bară la piept...Ce grea este... în stânga să aud aplauzele lui Nicu Vlad și strigatul lui Becheru...Tâmplele îi zvâcnesc... I-a mai rămas doar un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92541_a_93833]
-
Măria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta,/ Las’ Arhimandritului/ Toată grija schitului,/ Lasă grija sfinților/ În seama părinților...”[31]. Vievodul, dotat cu atributul divin al învierii, aidoma Mântuitorului lumii, este singurul capabil să salveze Țara. Fie și numai la sunetul cornului voievodal, „Toți dușmanii or să piară/ Din hotară în hotară”[32]. După patru secole de la fondarea Putnei, „fiii României” se roagă înaintea Domnului lor, ca înaintea Domnului din ceruri: „Dar printre fum și lupte în cercul de lumină/ Se
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
de prielnicie necesară. El arată că romanele mele sunt cărți necesare. F. P.: Stimate domnule Mihail Diaconescu, l-ați evocat într-un amplu studiu, fundamentat de o riguroasă perspectivă biografică, istorică și muzicologică pe Ioan Căianu-Valachus, personalitate ilustră a artei sunetelor în epoca barocă, respectiv în Transilvania secolului al XVII-lea. L-ați evocat pe Ioan Căianu-Valachus și în romanul Marele cântec apărut până acum în trei ediții. Ați scris, de asemenea, cronici de artă plastică și ați publicat un splendid
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
Dacă n-ar fi fost preot, autorul cărții de față ar fi fost sacerdot în cuvânt, oficiind la altarele celeste fără tihnă liturghii de sunete. Dragostea pentru Dumnezeu nu cunoaște răgaz, pentru că și El ne iubește cu asupră de măsură, fără odihnă și fără limite. Și altfel, cum i-ar putea mulțumi cineva, pentru Sângele tot, scurs din dragoste nemărginită? Radu Botiș a ales acest
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
cucerească aceste poezii care curg cu fluenta, convingător, într-un ton firesc, luminate pe dinăuntru, poezii în care răzbate glasul de dincolo de materie [...]. Deși sunt poezii eliberate de regulile prozodiei, George Rocă știe să scoată în evidență efectele sonore, armonizând sunetul cu sensul. Poeziile sale au muzică interioară, au incantații cu efect magic, care se revarsă peste tot și-ți lasă impresia unei emanații spontane, făcând să vibreze ecoul cine stie cărei amintiri cuibărite în câte o cuta mai adâncă a
Un australian din Huedin, la Biblioteca Sadoveanu din Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/92739_a_94031]