6,212 matches
-
clipă printre vaierele ghitarei. Dulce și iluzorie melancolie! Un imbold nestăvilit mă îndeamnă să plec chiar acum, în secunda asta, ca și cum totul ar sta agățat în acest moment, în care timpul s-a răsucit pentru o instanță sub vraja acestui superb cântec. Mai privesc o dată la timpul "întors", prelins prin ușa întredeschisă, iau haina din cui și ies. Nu dau nicio explicație. Nu că ar aștepta careva vreuna; copiii își văd de treaba lor, iar soția s-a obișnuit deja cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
își alege o femeie la fel de tânără și frumoasă, în poala căreia poate dormi, în voie, un somn normal, cu vise, poate nu la fel de năstrușnice, dar din care poate auzi de departe cornul vânătorului și lătratul spart al ogarilor. Or, fata superbă din fața mea avea deopotrivă dezinvoltura, atitudinea, căutătura o vai! dar mai ales mirosul (și mirosul nu m-a înșelat niciodată!) unei adevărate curtezane. Mi-am lăsat în voie cornul în poala ei, fericit de darurile sorții, și aproape instantaneu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
lui n-au văzut-o vreodată. Nici eu nu am știut să fi avut vreo prietenă stabilă. Pe vremea aceea, eram foarte tineri și ne povesteam unul altuia toate escapadele amoroase. Nu mi-a relatat niciodată nimic despre această creatură superbă, autoarea acelui bilețel straniu pe care-l purta cu el în portofel. Am căutat-o printre toți colegii lui de școală, de liceu, de facultate. Am luat contact chiar și cu oameni pe care i-a cunoscut circumstanțial în diverse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Într-o zi, lucrurile s-au schimbat pentru ea. A început din nou să interogheze oglinzile cu același interes de odinioară, ca și cum s-ar fi trezit dintr-un vis lung. Se simțea iarăși ea, tânără și cu ceva entuziasm. Arăți superb! i-a spus cineva ce-a întâlnit-o pe stradă, cineva la a cărui părere ținea și știa că era sinceră. Ești fericită!? a mai întrebat-o Damiel, oarecum cu mirare. N-a știut să-i răspundă la o asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
o rană pe dinăuntru, vindecarea nici nu mai știe de unde să înceapă, încotro s-o ia. Atunci, știi deja, simți că ai devenit un cadavru viu și îți dorești moartea, resemnat sau nu. A dormit și a visat un trandafir superb, de un roșu aprins, ce creștea în interiorul ei, ca într-o seră fără aer și lumină. Și trandafirul se hrănea din venele ei și devenea tot mai roșu și mai mare și ghimpii lui creșteau și se apropiau tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu mai punem cât o fi așteptat înainte de asta, proscrisă de sisteme incomplete de morale, mode culturale și ideologii. Iat-o acum, singuratică și impozantă, cum sprijină vertical un raft întreg de alte cărți mai mici și nesemnificative. O ediție superbă, îngrijită și cartonată, cu desene inspirate, scriitura largă și generoasă în formate șugubețe, asemenea firii autorului. O recunoști de la distanță cum se distinge printre celelalte cărți, mereu una singură, spre deosebire de colegele ei ce stau ca suratele, mai multe de același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ptru-ptru” ale nepotului său care dorea să ofere o mâgâiere gingașă unui smoc de mătase din vârful unui viitor știulete de porumb, Înfiorându-se, ori pentru a Înlocui sau monta câte unul sau două faruri la mașină, sub forma unor superbe flori de bostan, pudrate admirabil cu portocaliu. Uneori, solicita doar o mică reducere de viteză care să-i permită autoservirea, din mersul mașinii, a unei tulpini de mărar (răsărit aiurea prin porumb), strivind-o cu dințișorii săi ascuțiți, savurându-i
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
autorul descrie o situație care prin ea însăși emoționează: „motorina umpluse șanțul / uleiul lucea în soare / tu erai prinsă / într-o ambulanță cu / girofar albastru / în tine locuia miruna / cu trei luni înainte / de a se naște / era o zi superbă / un alt septembrie / iar toate erau la locul lor neclintite / am ajuns la municipal / cerul era plin de cearcăne / lacrimile mele au spălat / gardul metalic al spitalului / ochiurile plasei pline de vopsea / m-am rugat doamne ajută-mă / nu doamne
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
domniilor voastre. Mașina aleargă pe lîngă Motel, taie pădurea în lat și la ieșirea din satul Poieni o apucă spre stînga pe un drumeag forestier. Pădurea își arată coloristica fascinantă de toamnă și încep a visa sub imperiul creat de acest superb tablou oferit de natură și niciodată redat de pictori în toată măreția sa. Frînturi, surprinse de ochi ageri și talente minunate, reușesc uneori să ne scufunde într-un soi de visare apăsătoare, pe care doar o toamnă tîrzie o poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
bolnavi, gîndea bietul om. Coșul, acoperit cu o folie transparentă, provoca o abundență de salivă neobișnuită în gura pofticioșilor. O să-ți aduc azi piersici de la noi, o anunță Dragoș pe soție. Dar s-au mai făcut? Un coșuleț, dar sînt superbe. Ni le-au oferit copăceii cu dedicație... Dragoș intră în secția spitalului și tocmai atunci ieșea doctorul din salonul soției. Vai, ce drăguț sînteți! Veniți cu mine în cabinet. Puțin aiurit, acesta îl urmează mecanic și execută comenzile ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vigilentă. Dinu aproape alerga și a apucat pe cărarea care tăia pădurea de la sud la nord-est. Dorea să nu întîlnească prea multă lume că și așa au cam ieșit vorbe. Într-o poiană înconjurată de cireși falnici, Dinu vede o superbă căprioară. Aceasta parcă gemea abia auzit și se vedea că este cuprinsă de panică. Ar fi fugit, dar ceva parcă o reținea. Deși omul se apropia încet de superba creație a lui Dumnezeu, aceasta nu se decidea să plece. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vorbe. Într-o poiană înconjurată de cireși falnici, Dinu vede o superbă căprioară. Aceasta parcă gemea abia auzit și se vedea că este cuprinsă de panică. Ar fi fugit, dar ceva parcă o reținea. Deși omul se apropia încet de superba creație a lui Dumnezeu, aceasta nu se decidea să plece. Ce ai pățit, minune? vorbește blînd Dinu apropiindu-se. Abia la cîțiva metri flăcăul vede și motivul suferinței căprioarei. Un puișor stătea culcat. Avea un căpșor delicat, ochișorii mari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
încredere că blestemul popii a căzut pe hoț. Simion jr. regretă acum "afacerea" aceasta care se pare că n-a fost decît enorm de păguboasă. Chiar dacă icoana nu i-a adus un profit prea mare, Simion credea că pe acele superbe pietre prețioase va scoate un preț bun. Își amintește spusele preotului din sat: Nu sînt pietre veritabile. Dacă ar fi, ar trebui păzită cu o armată. Simion zîmbește. Un cal, priponit la marginea șoselei, își face vînt să treacă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cîine lup, crescut de mic și îngrijit ca pe un copil răsfățat. Cumpăra oase, vitamine și-l peria periodic cu multă afecțiune. Cîinelui îi pusese numele de Cezar, parcă sperînd că va fi un nume mare în istorie. Cezar era superb, avea aproape 60 kg și fiecare mușchiuleț din corpul său vibra ca o strună de chitară. Nu văzuse prea mulți oameni și avea o pornire sălbatică să-i împuțineze. Erau scene înfiorătoare de nervi nestăpîniți atunci cînd vedea un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fi acompaniat de lătratul a fel de fel de cîini. Unii cu voce de bas, alții de bariton și alții care te pot scoate din sărite, adică niște jăvruțe sadea. În deal este o casă mare, frumoasă, cu o vedere superbă în orice direcție ai privi. Dacă mai ai și puțin noroc să cazi la ora potrivită cu treburi la gospodarul casei, atunci ai putea să plutești printr-o lume de basm, cu o cadînă care se dezbracă în geam, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
speranțe mari că... Dar Vasilică sună: Te rog, nu te supăra, mai vine un amic. O să-l cunoști, este un dulce! Dulce, dulce, dar constați că face grătar animalul și are manelele cele mai de succes! Stai pe un balcon superb și meditezi la lăsarea nopții. În curte sfîrîie micii. Mașina colocatarului are ușile deschise și difuzoarele, deschise la maximum, împrăștie otrava: Tu, iubito, m-ai lăsat, ți-ai luat un alt bărbat.... Of, of, of... Ce faci, omule?întreabă colocatarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Nu cred că vrea... Întreabă-l! După un timp, primește răspunsul. Dacă vine, își dorește și familia... Vor sta la noi, nu-i o problemă. Monica trăia o adevărată frenezie înaintea renumitului bal, care avea un scop caritabil. Rochia era superbă, machiajul o adevărată operă de artă și ploșnița... se plimba cu distincție, etalîndu-și pietrele prețioase. Toate femeile, frumoase rău și ele, au rămas cu gurile căscate, numai că nu se dădeau de gol și le țineau închise (adică gurile). Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se măreau geamurile, se instala centrala, se racorda la rețeaua de canalizare, se vopsea, se placa în fel și chip și se mai construia un gard din fier forjat. Un foișor, un grătar, bănci, gazon și alte cele completau o superbă locuință înconjurată de fel de fel de utilități. Viorel scria pe unde putea, era în mare vervă și-și sorbea din ochi iubita lui soție. S-a învățat să facă duș zilnic, să se radă și chiar să se spele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
arde, da. Dar deocamdată, de cînd sîntem împreună, n-am apelat la... decît foarte puțin. Deci deja port coarne? Ți-am spus că-s mititele. Nu fi prostuț. Ne leagă spiritul și nu impulsurile animalice. Viorel își privește nevasta. Este superbă, este a lui și, în fond, ar fi o tîmpenie... Bun și așa, mormăie pentru el. Ce-ai spus? Nimic. Ne-om înțelege noi. Nu de mult, Viorel și-a dat duhul. Începînd de la această dată a avut cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe cel care îi adună sau pe cel care îi cheltuie? Ca să-l iubești pe viitorul partener de viață tragi cu ochiul la conturile sale? Dacă acestea sînt dodoloațe, pînă unde merg concesiile (chiar compromisurile) tale? Dacă ești o tînără superbă, căsătorită cu un moșneag dizgrațios (și tînăr era tot dizgrațios) de ce apari în public să-ți afișezi iubirea? Speri că vor trage mulți la borcanul cu miere? Moșul molfăie cîteva cuvinte, moțăie și apoi iar se trezește. Ne iubim, doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cele enumerate și să am o imagine puțin deformată, dar vă asigur că multe din observațiile mele au fost extrase din prezența mea în lume ca anonim. Îmi amintesc de o cuvîntare ținută de Adrian Moruzi la Bruxelles. O cuvîntare superbă, îndelung aprobată prin aplauze, de cei prezenți în sală. A fost singura intervenție aplaudată. La masa care a urmat eram zece persoane și încă vorbeam de cele spuse de Moruzi. Deodată vorbește un primar român, într-o franceză aproximativă: Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în armată. Vreau o bere rece, spune un băiat. Și noi, îl acompaniază ceilalți. Cu măsură, intervin fetele. Întreaga zi a fost o adevărată plăcere pentru toți. Nu s-a exagerat în nici o direcție și seara se lăsa liniștită peste superbul colț de rai din proprietatea de pe dealul voinicilor. Hai să mergem la balul din Pîrlita, spune un flăcău cu mustăcioară. Chiar. Tragem o bătaie acolo. Sînteți nebuni? intervine Raluca. Atunci fără bătaie, spune un coleg împăciuitor. Dacă nu faceți scandal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Urmează un scurtcircuit în trama romanului și, brusc, ajungem în 1981, când Iuda reapare întruchipat de mercenarul Ali Agça, care încearcă să-l ucidă pe Ioan Paul al II-lea. Nu pot încheia acest scurt periplu fără a pomeni de superbul roman al lui Kazantzakis, care a inspirat filmul lui Scorsese Ultima ispitire a lui Isus24. „Ultima ispitire” vine tocmai de la Maria Magdalena, ucenica preaiubită. În timpul agoniei de pe cruce, Isus cade pradă îndoielii: dacă jertfa Sa nu-i decât o glumă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și trăiește, de prieteni te ferește! Și vezi, poate că cândva, vreodată, vei scrie și despre unul Ilie-Cadristu'... Și poate ne mai vizitezi, a pus capăt discuțiilor colaboratoarea lu' tovarășu' și a zâmbit acum cu tot șiragul ei de perle superbe, aparent mulțumită că șefu' a dispărut cu ditamai dosarele sub braț într-o altă încăpere. Nu mi-ar displace, i-a acceptat presupusul avans Emil, cu tot dușul rece suportat pe care din acel moment și apoi o viață întreagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pericolul amenințării vreunor posibile incidente neplăcute. Așa că elevilor nu le mai rămânea altceva de făcut decât să aștepte evenimentul cu elanul și optimismul caracteristice vârstei cravatelor purpurii, ferm hotărâți să mai dea o lovitură imperialismului american agresiv. * * * Într-o dimineață superbă de mai, detașamentul de protocol al pionierilor moscoviți, parcă pierdut pe undeva în imensitatea spațiului de la Șeremetievo, aștepta aliniat, ca pentru un important ceremonial, cu mult înainte de sosirea aeronavei ce-l transporta pe plenipotențiar via Washington-London-Moskva. Ceva mai aproape de pistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]