11,672 matches
-
gîndești de multe ori la asta - era destul de matură pentru a recunoaște că, dacă se oprea să-și analizeze În profunzime sentimentele, ar fi trebuit să se disprețuiască atît de tare, Încît i-ar fi fost cu neputință să mai supraviețuiască propriei rușini. Distrusese multe vieți și multe familii, printre care propria-i viață și propria-i familie, și, prin urmare, conștiința nu-i Îngăduia să accepte că nu o făcuse dintr-o irepresibilă dorință de libertate, ci pentru că profunda ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
război englezesc. În ultima vreme sînt peste tot... — Mulți? — Cred că vreo sută... Dar n-or să ne găsească. — Englezii sînt Încăpățînați. Oberlus ridică din umeri și făcu un gest prin care Îi arătă ce se afla În jurul lor: — Putem supraviețui șase luni aici, arătă În spatele ei. Iar dacă ne descoperă, n-or să poată intra aici decît În șir indian. Nu-ți fie teamă. — Niña Carmen nu făcu nici un comentariu, pentru că nu-i trecuse nicicînd prin minte să-i fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
părea să se fi sfîrșit deja. Din bogățiile sale nu mai rămăsese decît aurul, care nu-i slujea la nimic acolo, iar dintre toți prizonierii nu mai trăiau decît norvegianul și cei doi portughezi. Dar chiar și așa, avea să supraviețuiască. Să lupte, să muncească, să lovească și să se Înfurie erau singurele lucruri care-i rămîneau pe lume, și din pricina asta putea fi văzut deseori pradă unei activități febrile, care-l Împiedica să stea locului fie și pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
obicei, nici un cuvînt din ce spusese el, iar portughezii erau prea obosiți ca să se mai gîndească să spună ceva. De multă vreme pierduseră ultima picătură de voință care le mai rămînea, și pierduseră, probabil, și orice speranță de a mai supraviețui acelui coșmar absurd. VÎsleau fiindcă răpitorul lor le poruncea s-o facă, prin lovituri de bici, și nu-i mai Împingea nevoia de a se salva, ci numai teama de durerea fizică și teroarea fără margini pe care o simțeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mutra asta. La ce servește ficatul unui mort? Ceea ce trebuie să faci este să te rogi să muște momeala, fiindcă altfel o să te oblig să-ți mănînci un braț... Am să te duc pe mal În viață, m-auzi? Vom supraviețui, orice-ar Însemna asta... Mușcară momeala. Nu un pește sau doi, ci zeci de pești, pentru că atunci cînd firele se duseră la fund, la vreo patruzeci de capete, peștii, de toate mărimile și din cele mai variate specii, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
rămînem În viață și, În cîteva zile, or să ne slujească la rîndul lor drept momeală ca să prindem alții și să o luăm de la Început... Deschise mîinile cu palmele În sus. Pentru că aici plouă și sînt mulți pești, putem să supraviețuim luni Întregi - arătă spre locul unde trupul portughezului dispăruse sub apă. Ce contează că peștii Îl mănîncă cu totul sau Încep cu ficatul? - Ești un monstru! - Frumoase vești! Cu mișcări abile spintecă un pește mare, Îi tăie capul, Îi scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Întunecoasă de doi metri pătrați, În care nici măcar nu se putea Întinde cu totul, rămase prin urmare În așteptarea Niñei Carmen. Uitat de justiția oamenilor Împotriva cărora luptase necontenit, Iguana Oberlus, acea lepădătură, acel geniu al răului, acel spirit neîmblînzit supraviețui În acel bîrlog fără ca nimeni să-i mai vadă vreodată chipul, pînă cînd muri de bătrînețe, treizeci și doi de ani mai tîrziu. Lanzarote, ianuarie 1982 Arhipelagul Galápagos se numește astfel de la galápago, care În spaniolă Înseamnă „broască-țestoasă”. (n. t
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
vine la mine și Seth cu suveniruri ale viitorului. Sunt cărți poștale. Brandy Alexander ne dă fiecăruia câte un teanc de cărți poștale atât de șterse și cu urechi de măgar și întoarse pe toate fețele și ignorate încât au supraviețuit ani la rând în spatele unui stativ rotativ. Iată aici imagini ale viitorului cu ceruri curate, albite de soare, în spatele unui Ac Spațial din ziua deschiderii. Iată monotrenul plin de femeiuști zâmbărețe în costume de mohair roz Jackie O cu trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ce naiba o mai fi, un costum cu un singur pliu pe spate, negru. Arată așa cum te-ai imagina mort într-un coșciug, dacă ești bărbat, lucru care nu-i o problemă pentru mine, dat fiind că Ellis oricum și-a supraviețuit rolului pe care l-a jucat în viața mea. Ellis se fâțâie țanțoș acum c-a demonstrat că poate seduce câte ceva din fiecare categorie. Nu că faptul că a luat muie de la domnul Parker ar face din el Regele Orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de alarmă și de verificare a oamenilor, regulile nescrise apăreau la lumină cu claritate pe măsură ce omul se integra tot mai mult, mai adînc în Serviciu. Puteai să nu știi decît cîteva dintre ele, mai de suprafață, asta îți permitea să supraviețuiești în Serviciu pînă la pensie, dar cu siguranță locul tău nu era decît unul de margine, la fel de superficial pe cît de superficial cunoscător al secretelor erai. Bîlbîie înțelese destul de repede că nu dorința de acțiune, puterea de muncă ori devotamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Serviciul treburile ar fi stat exact invers. Cu totul inversate, mai ales că prințul Basarab Cantacuzino în viața lui nu s-a gîndit și nici n-a fost vreodată în situația de a căuta o soluție de supraviețuire, de a supraviețui. "Domnule Mihail, hrepet, vizita dumneavoasthră este o măsuhră foahrte înțeleaptă. În definitiv, hrostul dumneavoastră este acela de a ști. Ar fi o nenorocire dacă Serviciul nostru, pentru că el este al nostru, al tuturor, ar fi dezinformat. Și ca să vă dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
stare de nimic a doua zi. Rapoartele continuau să sosească, introduse cu discreție de șeful cabinetului, care arăta din ce în ce mai livid. Poate tot atît de livid ca și el. Hotărît lucru, nu mai avea multă vreme în față. Totuși reușise să supraviețuiască și acestei înfruntări. Dacă l-ar fi întrebat acum prințul Pangratty dacă a fost o înfruntare sau o cacealma, ca atîtea altele, nici n-ar fi știut ce să-i răspundă. De fapt nu se întîmplase în realitate decît moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
spre Răsărit ori fiecare retragere, toate astea erau transpuse prin prisma lui și În corelație cu viața lui. Undeva este consemnată o casă din strada Palmotičeva, cu tot ce era demn de reținut, cu locatarii care, În subsolul clădirii, vor supraviețui, Împreună cu noi și cu tata, bombardării Belgradului, cum a fost descrisă și casa din strada Stepojevac (numele proprietarului, planul casei), unde tata ne va adăposti În timpul războiului, tot acum sunt date prețul pâinii, cărnii, unturii, al cărnii de pasăre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pierdută în mijlocul oceanului și se putea spune ca plecase la drum într-un ceas rău, căci probabil nu există, de-a lungul și de-a lațul întregului Pacific, un loc mai pustiu și mai lipsit de orice resurse pentru a supraviețui. Pe insula nu se găseau decât stânci, nisip și tufișuri, asta în afară de recifele de coral, care puteau perfora carena groasă, de lemn, a unui vas că pe o simplă frunză de palmier, dar, în curând, oamenii de pe Marara descoperiră, îngroziți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Miti Matái și Roonuí-Roonuí căzură de acord că nu puteau accepta ca niște oameni aflați într-o asemenea stare să-i însoțească în lungă lor expediție, deci erau nevoiți ori să-i lase acolo, conștienți fiind că nu vor putea supraviețui, ori să le asigure propriul lor mijloc de transport, cu speranța că vor reuși să găsească drumul de întoarcere către căminele lor. Din fericire, descoperiseră printre recife o mică ambarcațiune avariată, care trebuia să fi servit drept barcă de salvare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
și abundență de Miki-Miki, precum și numărul mare de arbuști scurți și groși, cu frunze în formă de lance, care creșteau chiar pe mal, nu doar echipajul de pe Sân Juan Nepomuceno, ci chiar cel al unei întregi escadre ar fi putut supraviețui acolo luni întregi, de aceea lui Tapú Tetuanúi i se părea absolut de neînțeles cum era posibil că aceste ființe pe care, instinctiv, continuă să le considere superioare să se dovedească, totuși, atât de nepricepute și de vulnerabile în fața unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
inamic, și trebuia să admită că, într-adevăr, carenele Mararei s-ar sfărâmă că o coaja de ou în fața provelor înalte, ascuțite și puternice, care păreau anume concepute pentru a provoca daune cât mai mari. Ce șanse mai aveau să supraviețuiască în mijlocul oceanului, câtă vreme se aflau la milă unor asemenea asasini? Se întoarse către prietenii lui. Vetéa Pitó era foarte palid, insă strângea cu putere sabia în mână, în timp ce puternicul Chimé din Farepíti, la rândul lui, isi încleștase dinții și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
a învățat de la tatăl lui, iar acesta, de la al lui, și tot așa de-a lungul a treizeci de generații. Îl bătu cu palma pe picior, așa cum obișnuia să facă din când în când. Dacă poporul nostru a reușit să supraviețuiască peste două mii de ani pe mare, aceasta se datorează faptului că a-nvățat s-o cunoască, observând-o. Și dacă insist atât de mult să fii atent la detalii o fac pentru că, în natură, nimic nu se produce la întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
îi tot urmărește, și că le tot dă cineva telefon, întrebându-i dacă știu cum să dea de tine. Tu deja fugi de la un ascunziș la altul, făcând masaje la tălpi pe alei dosnice pentru câți bani îți trebuie ca să supraviețuiești. Le spui alor tăi: aveți grijă. Le spui să nu se lase masați de necunoscuți. Sunându-i de la un telefon public, le spui să nu se încurce niciodată cu aromaterapia. Cu vindecarea aurei. Sau cu Reiki. Să nu râdă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pentru a face loc efectelor speciale. O, locul îl vom bântui noi înșine, îl vom umple cu suflete pierdute. Ne vom transforma viețile într-o groaznică aventură. O poveste de groază adevărată, cu sfârșit fericit. Un chin căruia îi vom supraviețui pentru a povesti. Cu unele excepții: Lady Zdreanță, cu soțul ei mort pe deget. Miss America, al cărei fătus crește tot mai mare și mai mare, celulă cu celulă, ca un bulgăre de zăpadă în pântece. Și domnișoara Hapciu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
drepturilor femeii. Ăștia erau mereu vizitați acasă de alți oameni celebri și inteligenți. Noi nu eram însă niște șoareci de bibliotecă în vacanță. Nu, cea mai tare poveste cu care vom ieși de aici va fi doar despre cum am supraviețuit. Despre cum Lady Zdreanță a murit în brațele noastre, însoțită de plânsetele noastre. O poveste va trebui totuși să fie îndeajuns de bună. De captivantă. De înfricoșătoare și plină de pericole. Va trebui să ne asigurăm că așa va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
armonia trupului după care tânjeau de prea multă vreme. Luana coborî pleoapele, de teamă ca imaginea lui să nu-i ardă sufletul și să-l lase pustiit pentru vecie. Întrebă: Ce-ai mai făcut? El surâse amar: Mă lupt să supraviețuiesc. Nu financiar, desigur. Acum banii nu mai au nici o importanță, nici un scop. Mă epuizez într-o activitate intensă doar să uit. Fără tine... Tăcu și ea simți că mila pentru el o va face să izbucnească în plâns. Mă bate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
a-și îndeplini un capriciu. Sfâșiată de gelozie, de o suferință care-i arăta că tot ce pătimise până atunci era departe de durerea pe care i-o provoca acum apropierea celor doi, Luana bântuia camerele străine zbătându-se să supraviețuiască, sperând într-o minune care s-o readucă la o viață normală. Își căută bărbatul și-l descoperi în balcon, frunte lângă frunte cu Rebeca. Hai să plecăm, Radu, te implor! El nu-i oferi nici măcar o singură privire. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
a ieși, spuse scurt, fără nici o ezitare: Îmi iubesc soția. Avem un copil împreună. Dacă încerci să mi-o iei, te omor. Pentru domnul psiholog era clar că el nu va ezita să facă asta. Temperament vulcanic, copil crescut să supraviețuiască după instinct, inginerul ar fi recurs la un astfel de gest cu o naturalețe șocantă. Tânăr, plin de viață și cu speranțele renăscute, pentru Ștefan Escu o stare departe de lumea vie ar fi fost teribil de incomodă. Ca să evite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
privați". Părerea mea este că nici o femeie, oricât de dotată ar fi ea, nu merită un astfel de sacrificiu. "Ispita" l-a sedus pe Adam luând înfățișarea Evei. Din fericire, poate pentru că era exemplar unic, Dumnezeu l-a lăsat să supraviețuiască cu mărul oprit în gât. Nu cred că Abel Nost va fi capabil de aceeași mărinimie. Influența unei muieri nu trebuie să treacă dincolo de ușa dormitorului... Cristian zâmbi. Era o dilemă pentru el cum de reușea această femeie să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]