2,825 matches
-
Speriată, Violeta șopti: - Parcă ziceai că nu ai invitați! - Sigur nu am! Chiar mă mir, cine-o fi? Se repezi la ușă, privi pe vizor și-i șopti: o cunoștință din blocul vecin. Deschise ușa. O femeie încă tânără, intră suspinând. Printre sughițuri și cu întreruperi continui, încercă să explice: - Iartă-mă...tanti... că te deranjez...ai musafiri...îți stric petrecerea...Dar...dacă nu mă primești...și pe mine...nu știu ce voi face...simt că mi s-a sfârșit viața ... - Liniștește-te
CAP. 7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344181_a_345510]
-
în mod deosebit pe părintele lor duhovnicesc!... Au fost multe coroane, multe flori, multe lacrimi pline de recunoștință și (de) nădejde, că părintele s-a mutat de la moarte la viață, acolo unde nu mai este nici suferință, nici întristare nici suspin ci viață fără de sfârșit!... După ascultarea cu luare aminte a slujbei prohodirii preoților (a monahilor și ieromonahilor) - care adăpostește o atăt de bogată și de profundă teologie au ținut să omagieze personalitatea celui plecat mai mulți slujitori al altarului între
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
-
semenii Ce-și stăpânesc teama și nu fug, De o bestie blestemată, Ce tulbură mii de suflete, Dar care nu vrea să facă rău nimănui. Sufletul-mi stă închis în pereții reci ai inimii, Cu aripile-nlănțuite de suferința telurică, Zace suspinând și urlând Ca un leu-n cușcă, De dorul libertății eterne Și de gustul vieții adevărate, Ce-l face să simtă iubirea, După care a tânjit tot timpul Și la care nu poate renunța. Clepsidra vieții se oprește Și maladia
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
din nemuritoarea poveste a sultanei Hafsa și a lui Yavuz Sultân Selim Khan (conducător al imperiului otoman, dar și un erudit creator de poezie arabo-persană din secolul al XVI-lea): „... acum sunt ca o adiere a brizei , care-ți șoptește, suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute, sau cerul înstelat care te îmbrățișează în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343104_a_344433]
-
a luminii miere . Amețit , resimt fiorul ... Clipele- și înaltă zborul . Răvășită de culoare , Inc-o toamnă care doare . Tainic, frunza arămie Se preface-n veșnicie . Ochii spre pământ coboară : Inc-o roză stă să moară ... Inc-o doină-n cer suspină - Ochii mei primesc lumină . An de an, te simt , te caut , Toamna mea cu glas de flaut ! Referință Bibliografică: Lumină de toamnă / Georgeta Giurea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1743, Anul V, 09 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
LUMINĂ DE TOAMNĂ de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343197_a_344526]
-
altfel... AH, TOAMNĂ... Invazia culorilor galben, maro, Nu ascultă de frunze, nici de ființe, Nici gâzele nu-și au cuvântul acolo, Culorile-și cos, din frunze, altițe. În broderia urcușului greu, O toamnă începe cusutul pe dos, Și frunzele gem, suspinând-n apogeu, Pământul le îmbracă generos... Ah, toamnă, copleșești ființa, Culorile-ți stropite sunt de călimară, Rodește-n tine vița, se vaietă sămânța, Vreau să te iau cu mine în primăvară. CÂNTEC DE TOAMNĂ Copacii resemnați își leagănă destinul, În
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
Afară e noapte, o umedă noapte Tot ploua stingher cu umede șoapte, Iar vîntul fanatic răcoros mă alină Și în noaptea de plumb, al meu suflet suspina. Și-i ploaie, și-i trăsnet, și-i vînt; Afară, copacii oftează, Mă întreb dacă simțuri mai sînt, Cînd viața încetează ... Numai frigul complice mi-aminteste că sînt Căci pătruns de amorțeala me credeam în mormînt De pe trupu-mi inert picături
MEMENTO MORI de ADRIAN GRIGORAŞ în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343543_a_344872]
-
octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Motto: ,,Cu un picior pe mare, cu altul pe pământ.” CERCUL MILITAR CONSTANTĂ CENACLUL LITERAR ,,MIHAIL SADOVEANU CONCURSUL DE CREAȚIE LITERAR - ARTISTICĂ ,,NELINIȘTEA MĂRII” Ediția I, iunie - septembrie 2012 HAIKU *** Nenuntit albul- Recviem în troiene Suspina marea. *** Fulgere negre- Luna pe fundul mării Devastat cerul. *** Mare în flăcări- Din valuri țâșnesc razant Păsări albastre. *** Rubiniu dorul- Inscripție marină Tace târziul. *** Albastru marin- Nisip în clepsidra Prima iubire. *** Înseninare- Păsări mirate la gem Alb sfredelitor. *** Pulsul luminii-
HAIKU de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343534_a_344863]
-
octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Motto: ,,Cu un picior pe mare, cu altul pe pământ.” CERCUL MILITAR CONSTANTĂ CENACLUL LITERAR ,,MIHAIL SADOVEANUț CONCURSUL DE CREAȚIE LITERAR - ARTISTICĂ ,,NELINIȘTEA MĂRII” Ediția I, iunie - septembrie 2012 HAIKU *** Nenuntit albul- Recviem în troiene Suspina marea. *** Fulgere negre- Luna pe fundul mării Devastat cerul. *** Mare în flăcări- Din valuri țâșnesc razant Păsări albastre. Rubiniu dorul- Inscripție marină Tace târziul. *** Albastru marin- Nisip în clepsidra Prima iubire. Înseninare- Păsări mirate la gem Alb sfredelitor. Pulsul luminii-
HAIKU de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343533_a_344862]
-
și eu o întâmplată,/ Ce nu-nțelege sensul de moral?!/ Și-așa, curând, tu mă vei pierde-ndată!” (De ce atâta chin?) Chiar dacă ceea ce se întâmplă nu este altceva decât o „Iubire imposibilă”: „Eram o fată simplă, mică, rea,/ Și-am suspinat atunci când te-am văzut/ Întâia oară. Apoi ne-am cunoscut./ Și-acuma, iată, sunt iubita ta!// Și știu că tu acum ești omul meu!/ Dar nimeni nu și-ar fi închipuit/ Că tu de mine ai să fii iubit, Cum
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
un bob de rouă. Ochii noștri se caută, buzele ni se ating, Un parfum delicat plutește prin aer, Iubirea noastră este simplă ca un cântec Cântat de Orfeu la lira-i vrăjită. Noaptea e adâncă, stelele sunt după nori, Vântul suspină, frunzele plutesc ușor, Odihșnește-ți capul pe sânul meu, Îți voi cânta în șoaptă... Fermecătorul cântec al lui Orfeu. Referință Bibliografică: Îți voi cânta în șoaptă... Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul II, 17 septembrie 2012. Drepturi
ÎŢI VOI CÂNTA ÎN ŞOAPTĂ... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343618_a_344947]
-
ca o vară În care s-au copt fructele pe ram La miezul tău rotund eu mă înham Să-l duc pe culmi a nu știu cîta oară Te lasă dar ca barca între valuri Cutremurată toată între maluri Și suspinînd mă mîngîie încet Eu mă agăț de dulcea ta făptură Ca iedera pe culmi de-o crăpătură Și tandru îți dedic un menuet Muzica ce ne îmbată crește Muzica ce ne îmbată crește Ca soarele timid din răsărit Ecoul nopții
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SĂ IEI AMINTE ȘI SĂ CUGEȚI Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Să iei aminte și să cugeți, la tot ce te-nconjoară, Ascultă vântul cum suspină, în crengi de primăvară, Privește florile din luncă și bobul ce-ncolțește, Te uită pe-ndelete prieten, la tot ce nu vorbește. Să iei aminte și să cugeți, la susurul de ape, Ascultă turmele din vale, ce merg să se adape
SĂ IEI AMINTE ŞI SĂ CUGEŢI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377409_a_378738]
-
idolului său cu care se poartă minunat din iubire și înțelepciune, dar și sperând că-l va convinge de profunzimea, de sinceritatea trăirilor sale, în ciuda chipului său neatractiv și a nefavorabilului său renume... -Mais, quel langage éclectique a notre ami! suspină în falset Solitarul. -Aaa, e mare pezevenghi Papa când vrea! replică Diplomatul. Papa le aruncă o privire de gheață și continuă: -Apoi, faptul că am locuit la doi pași de familia renumitului regizor Paul Stratilat, cu al cărui fiu eram
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
necăjit? Supărată ai cântat, seara-ntreagă ai oftat; De-l aflu pe vinovat, trebui aspru pedepsit! Că alăturea de tine am plâns și eu ne-ncetat. De-aveam inimă de piatră, ah, iubito, nu puteam Să nu te-ascult: de durere suspinai cu atâta dor! Amintiri îmi răscoleai, și aievea le trăiam... Sufeream cu tine,-odată, și aprins de un fior - Mi-am șoptit: „Doar iubirea cere lacrimi tuturor.” Dacă-mi ești îndrăgostită, poți arcușul arunca!... De ce să-mi fii chinuită! Câți
VIOARA, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377515_a_378844]
-
că și-au găsit perechea, pe veci, iubirea vieții lor! Și printre-mbrățișări și lacrimi și ofuri care ne-au durut, Să ne promitem bunătate, să ne iubim ca la-nceput!. Iubiții mei, din depărtare v-am scris oftând și suspinând Un vers modest, fără pretenții, călătorind pe-aripi de gând. Voi știți că timpul iute zboară și așteptarea nu-i prea lungă, Opt luni și iar e primăvară, cinci ani de trudă-o să ne-ajungă! Cu sănătate, toate-s
SCRISOARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377591_a_378920]
-
greu de când fata i-a plecat Și-a rămas doar ea în casa copleșită de-amintiri Ea și florile din glastră ce de-acuma s-au uscat... Soarele încet apune peste culmea unui deal Și trezită din visare se ridică suspinând... "Va mai fi și mâine-o zi...poate totuși va veni Și mă va găsi aicea...cu iubire...așteptând"... E târziu și este noapte...din căsuța luminată Se aude-ncet un glas dintr-o inimă aleasă: "O, Părinte-al îndurării
OMAGIU DIVIN 16 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377623_a_378952]
-
-i așa, Angela, că mama mea frumoasă o să se facă bine și nu o să moară? O să mă rog la Doamne - Doamne și el o să aibă grijă de ea,nu-i așa că o să-mi asculte rugăciunea? Și începu din nou să suspine și să repete: - Mami mea frumoasă, să nu mori, eu te iubesc mult, mult de tot, să nu mă lași singurel! Ți se rupea inima văzând jalea acestui copilaș. Angela încercă să-l liniștească, îl luă în brațe și-i
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378310_a_379639]
-
să-și deschidă ochii, dar durerea o copleșea, auzea ca prin vis glasuri, iar printre ele plânsul disperat a lui Ionuț care repeta printre sughițuri: -Mami, eu te iubesc, să nu mă lași singurel, să nu mori! o mângâia și suspina. O lacrimă i se prelinse pe obraz, era neputincioasă, nu putea să îl ia în brațe și să-l liniștească.” Oare ce s-a întâmplat?”, își frământa mintea încețoșată, dar i se derulau doar frânturi, cărora nu le putea da
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
da de capăt. Salvarea veni destul de rapid și începură să-i dea primele îngrijiri, dar pe Ionuț nu-l putură desprinde de lângă ea, era încă sub efectul șocului, văzuse cu ochii lui cum nenea ăla rău o lovise pe mami, suspina și repeta într-un refren continuu.. - Mami, așa-i că nu mori, te rog să nu mori și să mă lași singurel! Impresionați de figura lui angelică și de lacrimile care-i curgeau necontenit, medicul și asistenta îl urcară lângă
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
ce în oglindă se privesc, vise de copil pierdute, prin glasuri vechi ce amuțesc. Tot ce scriu în poezie, este viață fără tine, zâmbet plin de gelozie, șoapta ce nu mai revine. Noaptea albă ce nu trece, gândul ce mereu suspină, lacrima când îl petrece și genunchiul ce se-nchină. Dar poate-o carte sau un vis, revenirea la tortură, chiar foi nescrise către-abis, dragostea-necată-n ură... Tot ce scriu aici rămâne, glasul sufletului meu, otrăvit de-un gust de pâine, care
GLASUL SUFLETULUI MEU… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378533_a_379862]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SUSPIN DE STELE Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Suspina dorul a iernat Sub troienite gânduri, Dar ochii tăi m-au alinat Când rătăceam pe drumuri! Și astrele m-au legănat În brațe de iubire... E semn că tu nu m-ai uitat În rece nemurire! Privesc spre cerul depărtat
SUSPIN DE STELE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378557_a_379886]
-
de piatră. Imediat, Stejărel o luă pe prințesă în brațe și se acoperiră cu pelerina lui de vânător până ce norul își scutură toată apa otrăvită și se topi în aer. - Acum n-am să îl mai pot salva pe tata, suspină Trandafira. - Dacă trăiește, îl vom găsi! - Cum? - Câinii mei îi vor da de urmă, tot așa cum dau de urmă vânatului. Trebuie doar să miroasă un lucru pe care l-a purtat împăratul înainte de a se face nevăzut. - De unde să iau
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > MAICĂ SFÂNTĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului MAICĂ SFÂNTĂ Gânduri sărută cerul inimii mele Eu rătăcesc în vise cu tine la stele, Sufletul suspină cu îngerii se-nchină Cu dorurile mele într-o lume străină. Freamătă trecutul trezit din somn Răvășite gânduri nu mă lasă să dorm, Ning amintiri în păr cu flori de tei Cu tine plânge iarna în mine și-n ochii
MAICĂ SFÂNTĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378594_a_379923]
-
de Craciun! Bradu-așteaptă-mpodobit Să treci marea de uitare Și-n cuvânt meșteșugit Să-mi dai vers cu-nfiorare, Dezlegați de neputință Să unim sub jurământ O iubire, să ia ființă Din doi unul pe pământ! Arde vâscu-n toc ușă, Sufletele-ncet suspină, Phoenix naște din cenușă Nopțile cu lună plină! Și-ntr-o lume de poveste Strămutate cu un descânt, Două suflete celeste Fac iubirii legământ! Gabriela Mimi Boroianu 28.12.2015 Referință Bibliografică: Legământ / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LEGĂMÂNT de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378605_a_379934]