4,883 matches
-
acolo pentru acționa în comun”; Rusia a declarat că nu se va amesteca în treburile statelor independente, or alta este situația Principatelor, „care nu sînt deloc state recunoscute, ci pur și simplu provincii, formând parte integrantă a unui Imperiu, tributare suveranului lor, guvernate temporar de prinți, a căror alegere este nevoie să fie sancționată și care, în ce privește pe Rusia, nu au existență politică decât în virtutea tratatelor, neavând ele însele nimic comun cu ansamblul tranzacțiilor pe baza cărora este fundat dreptul public
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este vorba doar „de un simplu schimb de opinii” și de aceea țarul nici n-a vrut să purceadă la comunicări oficiale de la Cabinet la Cabinet; țarul a vorbit confidențial cu dorința de a rămâne un secret între cei doi suverani; căderea Imperiului Otoman este „incertă și îndepărtată”, încât disputele actuale nu depășesc dificultățile de care se ocupă în mod ordinar diplomația; numai că aceste dispute pot conduce la război ca, de pildă, concesiile făcute Franței la locurile sfinte; țarul este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
normative sunt bazate nu pe rațiune, ci pe interes. Pentru a scăpa de această stare nefericită, oamenii încheie un contract prin care se trece de la natură la societate, de la anarhie la ordine. Prin acest contract toți oamenii se supun unui suveran, căruia îi conferă o putere extraordinară 87. Suveranul are o singură obligație, aceea de a le apăra viața. Hobbes demonstrează că atunci când oamenii au înțeles că pacea le este necesară, au renunțat la dorința nelimitată de putere și au fost
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
interes. Pentru a scăpa de această stare nefericită, oamenii încheie un contract prin care se trece de la natură la societate, de la anarhie la ordine. Prin acest contract toți oamenii se supun unui suveran, căruia îi conferă o putere extraordinară 87. Suveranul are o singură obligație, aceea de a le apăra viața. Hobbes demonstrează că atunci când oamenii au înțeles că pacea le este necesară, au renunțat la dorința nelimitată de putere și au fost gata să accepte dreptul și să se supună
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
oamenii au înțeles că pacea le este necesară, au renunțat la dorința nelimitată de putere și au fost gata să accepte dreptul și să se supună legilor. Prin urmare, legile umane sunt în întregime artificiale, decizii ale voinței arbitrare a suveranului, iar legile naturale precum justiția, echitatea, modestia nu modifică legile juridice, ci pot doar să ghideze voința suveranului 88. Deși este deseori prezentat doar ca un continuator al lui Grotius, Samuel Pufendorf (1632-1694) a elaborat o teorie ce a exercitat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
gata să accepte dreptul și să se supună legilor. Prin urmare, legile umane sunt în întregime artificiale, decizii ale voinței arbitrare a suveranului, iar legile naturale precum justiția, echitatea, modestia nu modifică legile juridice, ci pot doar să ghideze voința suveranului 88. Deși este deseori prezentat doar ca un continuator al lui Grotius, Samuel Pufendorf (1632-1694) a elaborat o teorie ce a exercitat o influență atât de durabilă și de extinsă asupra gândirii europene a dreptului natural, încât ar putea fi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Și filosoful englez John Locke (1632-1704) face o descriere a stării naturale apropiată celei a lui Grotius, descriere care se opune concepției pesimiste a lui Hobbes: sociabilitatea și nevoia ne apropie, legile naturale sunt valabile înaintea edictării lor de către un suveran și, cu toate că poate să apară războiul, acesta nu e nici inevitabil, nici frecvent 97. În stare naturală, fiecare om trebuie să hotărască dacă acțiuniile sale sunt sau nu permise, iar acest lucru poate genera controverse sau conflicte. Crearea unor legi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
general, adică nu prescrie un act izolat, ci un tip de conduită 122. Definiția pe care a dat-o Austin obligației legale decurge din definiția legii: cineva are o obligație legală, dacă este unul dintre destinatarii unui ordin general al suveranului și în pericol de a suferi o sancțiune în cazul în care nesocotește acel ordin. Desigur, suveranul nu poate prevedea toate eventualitățile și, inevitabil, unele din ordinele sale vor fi vagi sau vor avea limite neclare. De aceea, potrivit teoriei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dat-o Austin obligației legale decurge din definiția legii: cineva are o obligație legală, dacă este unul dintre destinatarii unui ordin general al suveranului și în pericol de a suferi o sancțiune în cazul în care nesocotește acel ordin. Desigur, suveranul nu poate prevedea toate eventualitățile și, inevitabil, unele din ordinele sale vor fi vagi sau vor avea limite neclare. De aceea, potrivit teoriei lui Austin, suveranul le acordă celor care impun legea, adică magistraților, dreptul de a face ordine noi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pericol de a suferi o sancțiune în cazul în care nesocotește acel ordin. Desigur, suveranul nu poate prevedea toate eventualitățile și, inevitabil, unele din ordinele sale vor fi vagi sau vor avea limite neclare. De aceea, potrivit teoriei lui Austin, suveranul le acordă celor care impun legea, adică magistraților, dreptul de a face ordine noi atunci când sunt prezentate cazuri inedite sau dificile. Atunci judecătorii fac reguli noi sau adaptează unele vechi, iar suveranul fie le respinge creațiile, fie le acceptă tacit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
limite neclare. De aceea, potrivit teoriei lui Austin, suveranul le acordă celor care impun legea, adică magistraților, dreptul de a face ordine noi atunci când sunt prezentate cazuri inedite sau dificile. Atunci judecătorii fac reguli noi sau adaptează unele vechi, iar suveranul fie le respinge creațiile, fie le acceptă tacit. Austin a susținut cu fermitate că porunca și obligația sunt corelative și se susțin reciproc, dar și că un comportament este obligatoriu doar atunci când comportamentul ilicit corespunzător este asociat cu o sancțiune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
afirmă Ștefan Georgescu, este susținută deschis de Austin cu argumentul că nimeni nu este capabil să-și confere sieși un drept, cum nu este capabil să-și impună sieși legi obligatorii 124. O altă consecință a acestei concepții este că, suveranul sau statul nu poate fi titular de drepturi sau obligații atâta timp cât este suveran. Un suveran grevat de o obligație juridică nu poate fi decât supusul unui suveran mai înalt, deci nu este suveran: suveran obligat juridic este o contradicție în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să-și confere sieși un drept, cum nu este capabil să-și impună sieși legi obligatorii 124. O altă consecință a acestei concepții este că, suveranul sau statul nu poate fi titular de drepturi sau obligații atâta timp cât este suveran. Un suveran grevat de o obligație juridică nu poate fi decât supusul unui suveran mai înalt, deci nu este suveran: suveran obligat juridic este o contradicție în termeni 125. Simplitatea modelului lui Austin este extrem de atractivă. Considerând legea un set de reguli
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
impună sieși legi obligatorii 124. O altă consecință a acestei concepții este că, suveranul sau statul nu poate fi titular de drepturi sau obligații atâta timp cât este suveran. Un suveran grevat de o obligație juridică nu poate fi decât supusul unui suveran mai înalt, deci nu este suveran: suveran obligat juridic este o contradicție în termeni 125. Simplitatea modelului lui Austin este extrem de atractivă. Considerând legea un set de reguli selectate special pentru a guverna ordinea publică, el afirmă prima doctrină a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
consecință a acestei concepții este că, suveranul sau statul nu poate fi titular de drepturi sau obligații atâta timp cât este suveran. Un suveran grevat de o obligație juridică nu poate fi decât supusul unui suveran mai înalt, deci nu este suveran: suveran obligat juridic este o contradicție în termeni 125. Simplitatea modelului lui Austin este extrem de atractivă. Considerând legea un set de reguli selectate special pentru a guverna ordinea publică, el afirmă prima doctrină a pozitivismului și oferă ca unic criteriu pentru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
extrem de atractivă. Considerând legea un set de reguli selectate special pentru a guverna ordinea publică, el afirmă prima doctrină a pozitivismului și oferă ca unic criteriu pentru identificarea acestor reguli un test factual simplu: răspunsul la întrebarea ce a ordonat suveranul. Împotriva teoriei lui Austin au fost formulate numeroase critici. R. Dworkin insistă asupra a două obiecții fundamentale. Prima se referă la presupunerea cheie a lui Austin potrivit căreia în orice comunitate se poate evidenția un grup sau o instituție determinată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
societate complexă. Într-un stat modern, controlul politic este pluralistic, fluctuant și ține într-o anumită măsură de compromis, cooperare și alianță, așa încât este greu de susținut că vreo persoană sau grup deține controlul necesar pentru a primi caracterizarea de suveran austinian 126. Cea de-a doua obiecție a lui Dworkin este legată de sesizarea faptului că, în analiza sa, Austin nu reușește de loc să explice, nici măcar să recunoască, de ce oamenii au o anumită atitudine față de lege. Noi facem o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
constrânge într-un fel diferit decât o fac ordinele unui bandit. Dar analiza lui Austin nu lasă loc pentru o asemenea distincție. Definind obligația ca subiect al amenințării cu forța, el fundamentează în întregime autoritatea legii pe capacitatea și voința suveranului de a-i pedepsi pe cei care nu i se supun. Deși, arată Dworkin, această distincție pe care o facem poate fi iluzorie, iar sentimentul unei anumite autorități speciale atașate legii poate fi bazat "pe o abureală religioasă sau pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
standarde constituționale care au fost acceptate de către comunitatea pe care o guvernează în forma regulii de recunoaștere fundamentale. Aceste premise legitimează deciziile guvernului și le dau acestora formă și statut de obligație, lucruri care lipseau în cazul simplelor ordine ale suveranului lui Austin 134. Prin urmare, teoria lui Hart "este mai complexă decât cea a lui Austin, iar testul său pentru regulile juridice valide mai sofisticat"135. La Hart, demonstrația validității unei legi presupune parcurgerea unui "lung lanț al validității de la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
demonstrația validității unei legi presupune parcurgerea unui "lung lanț al validității de la acea regulă particulară, până, în cele din urmă, la regula fundamentală"136. Regula fundamentală, denumită de Hart "regulă de recunoaștere", poate fi relativ simplă, de genul "ceea ce decretează suveranul este lege" sau foarte complexă, cum ar fi, spre exemplu, constituția unui stat. Ronald Dworkin (n. 1931), un alt reprezentant de seamă al pozitivismului analitic, critică modul exclusiv normativist în care Hart abordează standardele în drept și identifică principiile juridice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că legile naturii sunt și legi morale deoarece privesc moravurile oamenilor și comportamentul unora față de ceilalți, dar sunt și legi divine, pentru că provin de la același autor: Dumnezeu 158. Legile umane sunt în întregime artificiale, pure decizii ale voinței arbitrare a suveranului. Continuatorul lui Hugo Grotius, Christian Thomasius consideră că, dreptul are un caracter negativ, pe când morala unul pozitiv și pentru a îmbunătăți doctrina dreptului natural, face o triplă distincție între onorabil, drept și corect (în limba latină, honestum, iustum, decorum)159
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
legile sunt cele care fac un lucru să fie drept. Cât despre a cerceta dacă aceste norme, ele însele sunt juste, aceasta e o problemă pe care juriștii înșiși nu trebuie să o discute, ea fiind contrară bunului-simț... Dacă împuternicitul suveranului, regentul, contravine prin actele sale legilor... supușii pot să facă, împotriva acestei nedreptăți plângere, dar nu pot niciodată să opună rezistență..., (chiar dacă abuzul) apare ca insuportabil"222. J. S. Mill a considerat ideea de justiție ca fiind unul dintre cele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cerințelor morale 114. Conform perspectivei voluntariste, normativitatea rezultă dintr-o voință legislativă. Obligația derivă din comanda cuiva care are autoritate de a impune legi. Trebuie să faci ceea ce dictează legile, fie pentru că aceasta este dorința lui Dumnezeu, fie pentru că un suveran politic, căruia ai fost de acord să i te supui, îți cere acest lucru. Reprezentativi pentru aceste doctrine sunt Grotius, Pufendorf și Hobbes. Grotius spunea în Prolegomene la De iure belli ac pacis că, oamenii ar avea obligații, chiar dacă Dumnezeu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
legi. În absența unei legi care să interzică această conduită, crede Pufendorf, nicio acțiune nu ar mai fi considerată adulter 116. Hobbes face apologia supunerii necondiționate, considerând-o tributul necesar pentru asigurarea păcii sociale. Fundamentul legii stă numai în voința suveranului legislator, care edictează, interpretează, schimbă și suprimă legile. Sursa autorității este forța, pentru că "pactele fără sabie nu sunt decât cuvinte"117. El susține că obligațiile nu pot exista mai înainte ca un suveran să ajungă la putere și să impună
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sociale. Fundamentul legii stă numai în voința suveranului legislator, care edictează, interpretează, schimbă și suprimă legile. Sursa autorității este forța, pentru că "pactele fără sabie nu sunt decât cuvinte"117. El susține că obligațiile nu pot exista mai înainte ca un suveran să ajungă la putere și să impună "legea naturii" și admite că supunerea față de legi este, pentru majoritatea oamenilor, consecința poruncilor venite de la o autoritate învestită cu puterea de a pedepsi nesupunerea. Masele vor înțelege regulile, însă nu și rațiunea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]